2,951 matches
-
să se transforme", era răspunsul pe care obișnuiam să li-l dau. O prințesă? Ia să vedem... Înaintau un pas, se aplecau deasupra borcanului, fără îndoială pentru a verifica în ce măsură un batracian s-ar putea preta la o astfel de metamorfoză. Încercau ei să râdă, însă răul era făcut. Până și în cazul celor mai sceptici și neîncrezători, simpla alăturare a acestor două cuvinte, "broască" și "prințesă", își făcea efectul, își împlinea menirea, răscolea prin cele mai ascunse cotloane ale copilăriei
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
dovedesc, de altfel, pe parcursul acestei opere de pionierat. Nu e inutil să constat că această istorie a partidelor comuniste occidentale nu se oprește oportun în 1989, ci e adusă la zi, la nivelul anului 1992, surprinzînd și decompoziția ori nebunia metamorfozei cvasi-democratice, uneori chiar democratice, ale acestora consecutivă prăbușirii "socialismului real". Documentarea autorilor corpusuri de documente, sinteze parțiale, cărți monografice, articole etc. este remarcabilă, astfel încît, oricît m-aș fi străduit mi-a fost imposibil să găsesc lacune notabile în tratarea
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
În sfîrșit, nu aș dori să trec sub tăcere curajul intelectual și civic al autorilor acestei prime istorii complete a comunismului occidental. În ciuda faptului că, în 1992, anul apariției cărții, după prăbușirea comunismului real din Estul Europei și disoluția ori metamorfoza cvasi-democratică a partidelor comuniste Vestice, "decomunizarea" avansase în oarecare măsură, nu condamnarea, ci tratarea obiectivă a comunismului și a tradițiilor sale rămăsese încă o chestiune redutabilă în spațiul cultural francofon. N-ar trebui să uităm că, exact atunci, un Pierre
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
asocieri sau grupuri de imagini, obsedante, involuntare; observarea modului în care rețelele, grupurile sau structurile relevate prin suprapunerea textelor se repetă. De cele mai multe ori aceste structuri desemnează figuri și situații dramatice. Sunt supuse analizei comparative, temele operei cu visele și metamorfozele lor; interpretarea mitului personal al autorului și a avatariilor acestuia ca expresii ale personalității inconștiente și a evoluției acesteia; compararea rezultatelor cu viața scriitorului. Prin suprapunerea celor trei romane ale lui Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, Inimi cicatrizate și Vizuina
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Modul obsesiv în care personajul lui Blecher încearcă să-și găsească refugiul în aceste spații închise: pivnițe, poduri, case uitate, săli de cinematograf, etc., trimite aparent la o încercare de evadare a personajului din lume. Dacă urmărim cu atenție însă metamorfozele acestor situații, constatăm că naratorul-personaj din romanele lui Blecher încearcă de fapt să ,,se ascundă de sine: ca și cum ar voi să afle în aceste locuri o izbăvire de propria individualitate"72. Comparând rezultatele obținute cu viața scriitorului, bolnav de tuberculoză
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
asupra cadavrului, să-l scobească și să extragă înapoi materia șoricească împrumutată de medic în timpul vieții sale, pentru exercitarea existenței sale ilegale de om.216 Aparent ilegală și de neconceput este și noua ipostază a personajului Gregor Samsa, din textul Metamorfoza de Franz Kafka cea a unei ,,gângănii înspăimântătoare". În fapt, metamorfozarea lui Gregor vine din exterior: Of, Doamne, gândi el, ,,ce meserie obositoare mi-am ales și eu! Zi de zi pe drumuri. Neplăcerile afacerilor sunt mult mai nesuferite decât
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
mari cu filosofia lui Kierkegaard. Adrian Majuru observa, în articolul Eul chinuit din irealitatea imediată, influența filosofiei lui Kierkegaard asupra celor doi autori, notând că ceea ce-i apropie pe Kafka și Blecher de Kierkegaard este pe de o parte arta metamorfozei, iar pe de altă parte tendința fiecăruia de a explica condiția umană. Toți trei și-au trăit adevărul subiectiv, dar n-au reușit să găsească niciodată echilibrul într-o lume obiectivă 220. În Jurnalul seducătorului, Kierkegaard încearcă să găsescă acel
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
constata trist, după conversația în care doctorul îl va anunța de purtarea ghipsului: ,, Mă îmbracă exact ca pe un cadavru"271. ,, Starea de deschidere" este de fapt asumarea unui lucru care nu mai este ascuns, necunoscut. Personajul lui Kafka din Metamorfoza, Gregor Samsa, intră în această stare odată cu metmofozarea sa, fapt care coincide cu conștientizarea terorii sociale la care este suspus din cauza serviciului pe care-l are, a familiei etc. Sunt autori ale căror personaje nu vor experimenta niciodată această stare
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Receptarea critică a operei narative a lui Max Blecher", în Text/ Imagine/ Metatext, nr.2 (43), Anul XII, ISSN: 1584-1189, Constanța, Editura Ex Ponto, aprilie iunie, 2014. Peftiți-Dobre (Ciobotaru), Anamaria, ,,Psihocritica metodă de analiză a romanelor lui Max Blecher", în Metamorfoze. Revistă de studii clasice, nr. 4, ISSN: 2247-3394, Constanța, Societetatea de Sudii Clasice, mai 2014. Peftiți-Dobre (Ciobotaru), Anamaria, ,,Self-searching in Max Blecher's Novels", în Limbă și Literatură Repere identitare în context european, Selected papers of the 11 th International
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea. Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Ce este realitatea?, 2009 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Horia Bădescu. Memoria ființei, 2008 Brigitte Chamak, Grupul celor zece sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică, 2009 André Sole, Creatori de lumi, 2009 Mirela Mureșan, Transdisciplinaritatea, de la un experiment la un model didactic, 2010 Jean-Jacques Nattiez, Proust muzician, 2011 Anca-Raluca Purcaru, Ipostaze ale adevărului în creația artistică, 2011 Sorin Ilieșiu, Narativitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
42. 213 Ibidem. 214 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 29. 215 Octav Șuluțiu, Scriitori și cărți, București, Editura Minerva, 1974, p. 204. 216 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 39. 217 Franz Kafka, Metamorfoza și alte povestiri, traducere în limba germană de Mihai Isbășescu, București, Editura Polirom, 2012, p. 6. 218 Dominique Maingueneau, ,,Tipuri de paratopii" în op. cit., p. 106. 219 Ada Brăvescu, ,,Întâmplări în irealitatea imediată sau modelul narativ al identității", în Tribuna
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
nu-l afla nici în diviziunea neîncetată a atomului, nici în roirea fără margini a stelelor. Antropologia și psihanaliza sunt considerate adevărate "flageluri intelectuale" ce sugrumă, cu ajutorul mașinilor dorinței psihosomatice, cultura modernă. "Pentru a pune lucrurile la locul lor, orice metamorfoză trebuie interpretată ca o psihogeneză",, (Raymond Ruyer). Noua gnoză, la ispita atmosferei sacristiilor, încearcă restaurarea unei gîndiri teolo-gico-metafizice, fără distorsionările abuzive in-duse de metoda fenomenologică clasică, fără distrugerea mitului, o gîndire onto-teologică, potrivit căreia ființele sunt întemeiate din ființa comună
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
prin iubire și lumină sufletească Femeia, care apare complet schimbată în ochii celor care au cunoscut-o. Alta este alta (sic!) în final, dacă ne este permis jocul de cuvinte, asemănător Cătălinei din poem, care suferă un evident proces de metamorfoză, de înălțare prin Logos și Eros în urma "căderilor" lui Hyperion. Gralla-Pygmalion și-a cizelat perfect creația Cellino aproape că nu își mai recunoaște fosta iubită: "Cellino: Da...ce frumoasă erai...(cu un val de dorință), dar mi-ai părut și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
J. -P., După Freud, Editura Trei, București, 1997; 95. Pop, Z.N.A., Mărturii...Eminescu-Veronica Micle, Editura Litera, Chișinău, 1989; 96. Popovici, V., Lumea personajului, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997; 97. Poulet, G., Conștiința critică, Editura Univers, București, 1979; 98. Poulet, G., Metamorfozele cercului, Editura Univers, București, 1987; 99. Pouillon, J., Temps et roman, Gallimard, Paris, 1946; 100. Jean, R., Practica literaturii, Editura Univers, București, 1982; 101. Richard, J.-P., Literatură și senzație, Editura Univers, București, 1980; 102. Ricoeur, P., Oneself as Another
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
for Visual Semiotics, nr. 3/ 1998, p. 32 176 Cf. Ch. Sanders Peirce, Ecrits sur le signe, Editura Flammarion, Paris, 1970, p. 11 177 Fereastra este, după o tradiție care datează din Renaștere, o metaforă a picturii. 178 Georges Poulet, Metamorfozele cercului, Editura Univers, București, 1987, p. 5 179 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 334 180 Cf. D. Irimia Introducere în stilistică, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 56 181 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, pp. 41-42
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
I, ediția citată, p. 54 248 Idem, p. 88 249 Idem, p. 97 250 Idem, p. 99 251 Idem, p. 30 252 Mitul lui Pygmalion este unul dintre "marile mituri ale Istoriei Erosului Occidental", dar poate fi reamintit încă din Metamorfozele lui Ovidiu: "Pygmalion (...)/Cu o măestrie deplină din fildeșul alb cum e neaua/ El izbuti să cioplească un trup de femeie cum Firea/N-ar fi în stare să nască; de opera-i se-ndrăgostește./ Că, de n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ascunsă prin artă. Stă mut de uimire/ Pygmalion și se-aprinde nebun după chipul acesta..." Cf. V. I. Stoichiță, A. M. Coderch, Ultimul Carnaval. Goya, Sade și lumea răsturnată, Editura Humanitas, București, 2007, pp. 153-154. 253 Idem, p. 46 254 Ovidiu, Metamorfoze, X, pp. 245-259 255 Cf. V. I. Stoichiță, A. M. Coderch, op. cit., p. 156 256 Ibidem 257 Idem, p. 161istoricul de artă se referă, în primul rând, la lucrarea lui Goya, Pygmalion și Galateea, pensulă și laviu în sepia 258 Umberto
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și sistemelor și ceva mai lent la nivelul transformărilor și implicațiilor. 2.2. Etapa de vârsta 12-15 ani 2.21.Caracteristici fizice Transformările fizice care Încep la pubertate sunt adesea foarte brutale și adolescenții le trăiesc ca pe o veritabilă metamorfoză. Transformările respective pot determina o atitudine de retragere În raport cu anturajul, timiditate, sentimente de jenă, refuzul de a comunica. Cele mai multe dintre fete Își Încheie puseul de creștere la Începutul acestei perioade. In cazul băieților Însă, acesta nu se Încheie Înainte de 14-15
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Viața și opera unui gravor (Pascal Quignard) / 123 Splendoarea și suferința lumii (J.M.G. Le Clézio) / 127 Canonul gotic (Michel Tournier) / 133 Moartea divinului marchiz (Anne Parlange și Vincent Lestréhan) / 138 Marilyn și analistul (Michel Schneider) / 142 IV. ONIROFANTASME / 147 Fabuloasa metamorfoză a lui Hero și Leandru (Milorad Pavič) / 149 Trufia sau ratarea nemuririi (Apostolos Doxiadis) / 153 Război cu propriile fantasme la antipozi (Albert Sánchez Piñol) / 159 Rațiunea de stat sau jocul de-a mascarul (Ismail Kadare) / 165 Fantasma Mariei Callas (Helmut
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cel mai profund nu e de tip obiectiv-narativ, ci de cercetare intimă, înclinată spre un lirism instinctiv". Acestei explorări interioare i se aplică mai cu seamă noțiunea de "poem". Pasolini însuși nu pregetă să califice cele patru Ciorne ce relatează metamorfozele transsexuale ale lui Carlo, ca "momente axiale ale poemului". Evident, percepția lui Pasolini vizează poemul sub specie aeternitatis, în înțelesul de epos, de la Apollonius din Rodos sau Petronius până la Sade, de la Dostoevski, Joyce, Gide, până la Monthérlant sau Faulkner. În ciuda stadiului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
așa se face că, văzându-se cu un foarte bun prieten al său, David este departe de a fi cel de altădată (alte preocupări, lecturi, puncte de vedere decât odinioară când era o sursă de calomnie, cabală și spirit demolator). Metamorfoza lui David stârnește hohotele de râs ale fostului camarad, dorința lui de a iubi și de a le pricepe pe cele mai năbădăioase dintre făpturile Domnului se va lovi de nedumerirea și opacitatea masivă a celor ce vor continua să
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Winter, un fel de Circe locală, expertă în fizioterapie sexuală și magie erotică. Acest tip de inițiere afectivă, răbdătoare, ironică și totuși reciproc profitabilă, dă la iveală adevăratul cuplu al romanului de dragoste, Bernard Iolanda, vital și de invidiat prin metamorfoza fiecăruia în parte, de fapt o (re)cunoaștere de sine mântuitoare. Bernard este în fine un om întreg, desprins de fantoma acelui corp bărbos în care trăise dezarmat, timorat de tot ce însemnase avansuri feminine. A trebuit să străbată patru
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
aceluia în război, ea face un fel de terapie individuală, dar și colectivă, o igienizare morală a eredității unei familii tentate mai degrabă să ascundă, să interiorizeze neputințe, lașități și echivocuri. Eliberarea de năravul prefăcătoriei este o etapă decisivă în metamorfoza lui Bernard, drept care iată-l oferind jurnalul scris în Hawaii Iolandei Winter. Spre a ocoli confruntarea directă, descătușat doar în parte din timiditatea maladivă, Bernard apelează la scris ca intermediar al comunicării. Are șansa ca Iolanda să fie un cititor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în viu și greutatea după tăiere", spânzurarea tinichigiului și obsedantele, omniprezentele role și plase de sârmă, universul casnic, familial cu promiscuitatea și sordidul aferent) este subminat voluntar de o tehnică narativă specifică: de la cuvânt la cuvânt se deschid fantele unor metamorfoze miracolistice. Ecoul stărilor sufletești și sociale (acțiunea, câtă e, are loc exclusiv în România, în dezolanta provincie universală a României comuniste, toate personajele au nume românești) nu exclud corespondețele stranii între elementele naturii, sentimente și oameni. Este consemnată cronica neagră
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
care surâde, Marilyn ascundea un incredibil apetit pentru limbaj, pentru cuvinte, lecturi. Citea enorm; deși autodidactă, nu-i evita pe Rilke, Kafka, Dostoevski, Joyce, Conrad, Fitzgerald. Oricum, preferabil fabricii de iluzii de la Hollywood și divanului analistului. Capitolul IV Onirofantasme Fabuloasa metamorfoză a lui Hero și Leandru Milorad Pavič (n. 1929, Belgrad) a fost specialist în slavistică, literatură sârbă veche și literatură universală comparată. În calitate de universitar, a fost invitat de mai toate universitățile lumii (SUA, Rusia, Franța, Italia, Germania ș.a.). A debutat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]