2,110 matches
-
demnitatea persoanei, bogăția unora cu bunăstarea generală. Este țara în care, dacă știi rezonabil limba, nu te simți străin, nici măcar în primele zile. Se găsește cineva să-ți zâmbească și să-ți spună „hi!”, pe o stradă oarecare a unei metropole sau pe o alee mică a unui campus. Vii dintr-o Europă obsedată încă de tema și teama „străinului” și descoperi că acolo, peste ocean, nimeni nu e în gardă fiindcă ești altfel. Român fiind, mai descoperi ceva: acolo nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sale. ÎNTRE IAȘI ȘI FĂLTICENI Picat întâia oară în Iași, un bucureștean constata că aici are un rost să taci. O lipsă de agitație tipic moldovenească caracteriza atât Fălticenii cât și Iașii, totuși statutele celor două orașe fiind deosebite. Prestigiul metropolei, fostă capitală, cu monumente, instituții și mai ales tradiții impunătoare, nu se compara cu cel al târgului pierdut între colinele de la capătul liniei ferate. Fălticinenii înșiși spun că, dacă vrei să străbați târgul, pleci dintr-o margine și după cinci
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
străvechi sunt conservative, regresive și defensive. Autohtonia le obligă la muncile câmpului și primejdiile invaziei la ocupația pastorală. Europa vestică, celtică structural, foarte înrudită cu noi, are o mișcare prea înceată spre civilizația tehnică. Francezii, englezii fug bucuroși din infernul metropolelor spre tihna satelor. În munții occidentali, ca și în Carpați, oamenii au fizionomia tipică străvechilor civilizații pastorale: față brăzdată de vânturile alpine, ochi pătrunzător și neclintit de vultur, ținută rigidă, muțenie. Țăranca română își acoperă gura cu basmaua, ca pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
veacul al XIX-lea în Europa și în lume aceeași situație ca și curtea lui Louis XIV în veacul al XVIII-lea. El nu e singura capitală, nici cea mai mare, nici cea mai bogată, el cedează în cantitate altor metropole; dar el e singura în care omul trăiește profund viața proprie a unei mari capitale..." " După cum viața de curte a produs în veacul al XVII-lea o poezie psihologică, tot așa, era natural ca viața unei mari capitale să producă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
după considerente geografice, economice, sociale, politice (spre exemplu: regiuni agricole, industriale, turistice). Acestea sunt în general construcții metodologice; o regiunea polarizată sau nodală care presupune polarizarea intereselor interne și a interdependențelor către un pol unic dominant (spre exemplu: polarizarea unei metropole); relațiile funcționale de tip centru - periferie se fundamentează pe identificarea centrului de polarizare, a zonelor de influență și a axelor de dezvoltare dintre acestea; o regiunea plan sau pentru programare, care constă în subordonarea spațiului unor politici și programe specifice
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
dintre mărimea, numărul și localizarea centrelor urbane, ca centre polarizatoare pentru spațiul rural. Lösch condiționează maximizarea profitului de prezența unei piețe imense (localizări numeroase), care să stimuleze producția și să reducă costurile, astfel încât, într-un centru urban de mari dimensiuni (metropolă) să poată exista toate ramurile industriale. De imaginea fiecărei metropole depinde atractivitatea pieței și măsura în care consumatorilor le este indiferent căror piețe aparțin. Astfel, teoria se concretizează într-o ierarhizare urbană („locuri centrale”), bazată pe concentrarea industrială, problema centrală
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
pentru spațiul rural. Lösch condiționează maximizarea profitului de prezența unei piețe imense (localizări numeroase), care să stimuleze producția și să reducă costurile, astfel încât, într-un centru urban de mari dimensiuni (metropolă) să poată exista toate ramurile industriale. De imaginea fiecărei metropole depinde atractivitatea pieței și măsura în care consumatorilor le este indiferent căror piețe aparțin. Astfel, teoria se concretizează într-o ierarhizare urbană („locuri centrale”), bazată pe concentrarea industrială, problema centrală fiind asigurarea unui echilibru al profitului pe termen lung. Economia
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
regionale. Reducerea cheltuielilor de transport în costurile totale determină întreprinderile să aleagă pentru localizare locuri privilegiate (centre urbane, intersecții de rețele de comunicații). În același timp, indivizii, atât în calitatea lor de consumatori, cât și de lucrători, sunt atrași de metropole, deoarece acestea le oferă o mare varietate de produse și servicii și o diversitate de posibilități de ocupare. În loc să favorizeze o dispersare geografică a localizărilor, efectele de antrenare create prin scăderea costurilor de transport au favorizat formarea unui
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
nu primește scrisoare de recomandare de la William Barrett, căruia îi solicitase acest lucru, astfel văzîndu-și ruinîndu-se și ultima speranță. 1770, 24 august - După o perioadă haotică în care se relatează că stătea nemîncat zile întregi vagabondînd fără țintă pe străzile metropolei, este găsit mort la Londra în mansarda sa de pe Brooke Street. Nu este nici astăzi clar dacă este vorba de un suicid, sau tînărul poet încercase să se trateze pentru o boală incurabilă. Urme de arsenic au fost găsite pe
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
nădăjduim. Tăcerea înseamnă lașitate și moarte. Lupta însemnă istorie și veșnicie. NU ÎNSTRĂINAȚI PĂMÂNTUL Pământul este talpa țării. Nu înstrăinați pământul copiilor, copiilor voștri, apărat de veacuri cu sânge și morminte. Înstrăiarea lui e profanare. Pământul înseamnă viață. Pământul e Metropola cu zidiri mărețe prin care se afirmă un neam dincolo de granițele sale. Azi, ca și ieri, pământul românesc e pândit de multe hoarde nesătule. Cei care ne conduc acum au fabricat legi prin care tot străinul poate cumpăra nelimitat pământ
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu o foarte mică grădiniță înăuntru; deasupra ușii de intrare era firma „La ochiul lui Dumnezeu“. Aci mâncam noi, studenții, fiindcă porția de mâncare costa 40 de bani, dar se dedeau și jumătăți de porții cu 20 de bani. Hotelul Metropole și casa Assan au înlocuit alte case mărunte.145 Palatul Băncii Națiunii s-a înălțat pe locul unde era casa Cretzeanu. Casă mare boierească cu prăvălii.146 Pe Calea Victoriei era băcănia Colțescu, în colț 120 bucureștii de altădată 142. Hotelul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sau ofițerii și priveau acea expoziție de femei tinere și nostime. Într-una din veri o parte din lumea „bună“ s-a supărat pe Capșa și s-a transportat la Giovanni. Giovanni era atunci în fața Palatului unde este azi Hotelul Metropole. Toată vara aristocrația bucureșteană a luat înghețată la Giovanni. După aceea s-a împăcat, s-a întors la adevărata cofetărie high-life. Mai erau câteva cofetării cunoscute, dar de clasa [a] 2-a și a 3-a. În strada Carol cofetăriile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai sărăcăcioasă femeie, numită madame Caliopi. Acolo am mâncat multă vreme în societatea lui Iancovescu, Grigore Golescu, Nae Papadat, Nae Basilescu, Mișu Alexandrescu etc. (Id., ibid.) Pagina 121 * Întreaga porțiune a numerelor cu soț din Calea Victoriei (Podul Mogoșoaiei) între Hotel Metropole și strada Umbrei este radical schimbată. Nici o urmă din cele ce era atunci. Hotel Metropole nu exista, nici casa Assan de alături, nici palatul Băncii Națiunii. (Id., ibid., nr. 11561, 11 decembrie 1921, pp. 1-2.) 1. În primele decenii ale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Grigore Golescu, Nae Papadat, Nae Basilescu, Mișu Alexandrescu etc. (Id., ibid.) Pagina 121 * Întreaga porțiune a numerelor cu soț din Calea Victoriei (Podul Mogoșoaiei) între Hotel Metropole și strada Umbrei este radical schimbată. Nici o urmă din cele ce era atunci. Hotel Metropole nu exista, nici casa Assan de alături, nici palatul Băncii Națiunii. (Id., ibid., nr. 11561, 11 decembrie 1921, pp. 1-2.) 1. În primele decenii ale secolului al XX-lea Jean Feder (1889-1941) a preluat de la Constantin Ghebauer magazinul de muzică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
restaurant, café) 125, 130, 134; Herdan 114; High-life 116; Hugues 120, 130, 391; Imperial 15, 116; Kiriazi 129; Lazăr 129; Lazăr Nou 184; de Londra 130; Luvru 114; Macedonia 130; Manuc (Dacia) 128, 130, 142, 218, 255, 266, 303, 380; Metropole 120, 131, 397; Minerva 124; Moldo-Român 130; Negoiu 125; Nemțoaica 130; Neubauer 130; Orient (al Piteșteanului) 116, 129, Orient Nou 104; Oteteleșanu 115; Patria 130; Pesth 118, 130; Princiar 130; Principatele Unite 130; Regal 125; de Rusia 130; Simion 129
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
națională înaintea multor alte popoare. Ciudat fel de a cinsti memoria acestui mare domn! Nu mai departe decât de vara lui 1983, profitând de sărbătoarea tricentenarului asediului Vienei de către turci, trepădușii cu funcții culturale ai partidului au organizat în marea metropolă europeană un fel de congres al intelectualilor români din străinătate care colaborează cu autoritățile din țară. Acest congres, denumit al etniei române, a avut ca temă tocmai rolul luminos al lui Șerban Vodă în timpul asediului Vienei, când a sabotat pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
strașnic de mii de milițieni în uniforme și de alte mii de securiști în civil. Un oraș încremenit, în ghearele iernii, cu case în care caloriferele par corpuri de frigider, o capitală înecată în beznă, lipsită de apă caldă, o metropolă care se visează, în amețeli bolnăvicioase, buricul mapamondului, dar în care copiii abia născuți mor de frig, la câteva ore ori zile, în care bolnavii așteaptă tremurând ziua operației, în care să funcționeze curentul, căldura și apa; un oraș în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un nou-născut, Inițierea. Berlinul În care ajunsesem, după extravagante aventuri, ca bursier DAAD (Berliner Künstlerprogramm) era „occidental”, Într-un mod deloc obișnuit. În spatele profanului Zid al Plângerii socialiste se afla capitala Republicii Democrate Germane („Germania de Est”), proclamându-se, solemn, metropola primului stat german al muncitorilor și țăranilor, tutelat de marile portrete ale lui Marx și Engels, dascălii sacralizați ai Utopiei, devenită insuportabila realitate de care izbutisem, În cele din urmă, să mă Îndepărtez. De partea ceastălaltă, Stadionul Olimpiadei naziste din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
evreiască perfect asimilată, crescut Într-o atmosferă cvasicreștină, deloc deosebită de cotidianul familiilor maghiare, băiețelul descoperă ciudățenia condiției sale, În care nu se poate recunoaște, abia Într-o vizită la rudele sale din provincie. Pentru un observator infantil, venit din „metropolă”, ritualurile religioase tradiționale, pe care le contemplă pentru prima dată, par doar bizare și plicticoase. Realitatea se revelează dramatic abia În dimineața când, din Întâmplare, deschide ușa de la baie și confruntă, Îngrozit, o arătare apocaliptică: femeia rasă În cap, Într-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și incomparabilă ; așa Încît, astăzi, pentru a salva ceea ce e personal În cel mai Înalt grad, trebuie puse În practică o particularitate și o singularitate extreme; trebuie forțată nota pentru a deveni măcar audibil, măcar pentru sine Însusi. Georg Simmel, Metropole și mentalități, 1903 Libertatea de a se inventa pe sine pare la prima vedere totală, dar, cum cîmpul atenției și acțiunii individului se Îngusteaza progresiv și cum presiunea pulsiunilor care scapă conștiinței nu face decît să crească, efectul acestei libertăți
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
locuință permanentă” prin adăugarea a două dormitoare, a trei băi și a unei cămăruțe la subsol. În numai cinci ani, inovatorul s-a extins de la o companie neînsemnată cu operațiuni Într-un singur oraș la competitorul nr. 1 din șapte metropole. Chiar În timpul recesiunii din 1981-1982, firma a continuat să prospere prin oferirea unei garanții de răscumpărare a cumpărătorilor „primei case”; compania recupera astfel locuințe bine construite, care puteau fi rapid rearanjate și vândute cu un profit decent generației următoare de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la existentul situat în proximitatea receptării comune: „În cele din urmă/ dezordinea atinge desăvârșirea/ limbile toate se dizolvă în muzica vântului/ haosul atinge splendoarea/ În cele din urmă dintre evoluții vârtejuri/ lumea brusc se oprește într-o imagine/ ape văzduhuri metropole rămân suspendate/ universul întreg se oprește/ într-o fotografie/ adâncă și temerară// El ia fotografia umedă încă/ o privește prelung/ pe el se privește/ și o înghite.” Poemele prelucrează într-un sens totalizant variabilele acestei relații, variantele oferite de compusul
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
fond, ca de o maladie cronică, și nu la teoria care explică această maladie. El insistă asupra faptului că teoria în cauză este aplicabilă în orice țară aflată în tranziție rapidă spre modernitate și în relații de dependență față de o metropolă dezvoltată, cum s-au petrecut lucrurile la noi. În ultimele pagini ale cărții, autorul renunță la orice precauții și nuanțe, formulând o sentință dureroasă, ce decurge parcă dintr-un silogism (cioranian) al amărăciunii. El afirmă că și azi parcurgem o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
care un stat controlează suveranitatea politică a unei alte societăți. Similitudinea cu celelalte două imperii rezidă, în ochii lui Kuzio, în aceea că despărțirea de imperiu s-a realizat într-o atmosferă ambiguă în toate cele trei cazuri, diferența dintre metropolă și colonie nefiind clar delimitată, iar moștenirea lăsată manifestându-se printr-o relație dificilă și apropiată cu fosta metropolă. (Kuzio nu neagă impactul puternic pe care imperiul l-a avut asupra tuturor celorlalte colonii, însă sugerează că majoritatea lor nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Kuzio, în aceea că despărțirea de imperiu s-a realizat într-o atmosferă ambiguă în toate cele trei cazuri, diferența dintre metropolă și colonie nefiind clar delimitată, iar moștenirea lăsată manifestându-se printr-o relație dificilă și apropiată cu fosta metropolă. (Kuzio nu neagă impactul puternic pe care imperiul l-a avut asupra tuturor celorlalte colonii, însă sugerează că majoritatea lor nu au conservat o relație neapărat dificilă cu metropola.) Kuzio oferă drept exemplu relația dintre Irlanda și Marea Britanie pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]