3,384 matches
-
Morala lor este îndoielnică, dar nu la nivelul marilor concepte - Ani se încurcă cu un inginer din Târgoviște și îl compromite, Nelu vinde dinții de aur ai lui taică-su ca să-i facă ei rost de bani. În Probă de microfon nu apare nici un secretar de partid. Nici nu se rostesc cuvintele „partid” sau „comunist”. Filmul nu conține nici o „șopârlă” la adresa regimului sau a lui Ceaușescu. Drept pentru care a și trecut de cenzură. Și totuși, Sistemul apare în film, prin
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dosarul cu fata asta ? !...”. Pentru că Nelu își bate joc de „povețele” ei, îi șuieră, în culmea furiei, desfigurată : „Îți fac raport !”. Întrezărim, pentru o fracțiune de secundă, abisul de ticăloșie al turnătoriei în comunism. Dar tonul fundamental al Probei de microfon nu este unul politic critic. Daneliuc are inteligența artistică să contrazică sistemul prin înfățișarea unei normalități mărunte, amuzantă, apolitică și „amorală”. „Revolta” lui Nelu față de sistem s-ar exprima nu prin manifeste anticomuniste, dar prin a o lua de nevastă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
produs al epocii Ceaușescu. O cotitură neașteptată se produce în evoluția regizorului Mircea Daneliuc odată cu Glissando (1984). Renunțând la domeniul filmului realist de actualitate, slab reprezentat în filmul românesc, pe care îl îmbogățise cu trei pelicule remarcabile - Cursa, Probă de microfon și Croaziera -, Daneliuc se afundă în oniric, metaforic, alegoric, baroc. Spațiul-timp din Glissando e o pseudo-Românie a anilor ’30, un univers oscilând la granița visului. Sensul fimului nu poate să stea în povestea plină de clișee a tribulațiilor sentimentale și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
spectatorului i se spune că filmul „de actualitate” pe care îl vede reprezintă viața lui cotidiană. Adică matale trăiești, dar nu știi ce trăiești - îți spunem noi. Mircea Daneliuc încercase să scape din strânsoarea dogmei realist-socialiste introducând în Probă de microfon (1980) elemente pregnante de realism autentic în construcția personajelor, în dialoguri, decoruri și filmări exterioare. Trei ani mai târziu, în Secretul lui Bachus, Titus Popovici procedează invers, prin „neverosimilizare”. Dacă personajele realist socialiste sunt schematice, Popovici le schema tizează la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
plasați sub acoperire unde nu te aștepți, deci nu umblați cu prostii, fiți turnători cinstiți ! Între 1980 și 1983 apar o serie de filme care ies din tiparul propagandistic, reușind să impună un realism mult mai puțin socialist : Probă de microfon, Casa dintre câm‑ puri, O lacrimă de fată, Croaziera, Secvențe, Faleze de nisip. Această „primăvară” a filmului românesc a fost posibilă datorită demersurilor insistente întreprinse pe lângă autoritățile culturnice de un grup de regizori, între care Mircea Daneliuc, Alexandru Tatos, Iosif
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1987) 234 Porțile albastre ale orașului (1975) 193 Post‑restant (1961) 111, 114 Poveste sentimentală (1961) 111, 113, 140, 197 Prea mic pentru un război atât de mare (1970) 193 Premiera (1976) 196 Primăvara bobocilor (1987) 234, 247 Probă de microfon (1980) 192, 235, 248-251, 253, 273, 285 Probleme personale (1981) 234, 243, 245, 257, 260 Procesul alb (1966) 111, 115, 193 Proprietarii (1974) 191, 196 Punct... și de la capăt (1987) 234, 243, 245 Punga cu libelule (1981) 234, 241 Puterea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
armatei, poliției, aviației, etc., nu le sunt accesibile. Este important să se discute din timp cu profesorii orientarea și preferințele lor. Proteza auditivă Proteza este doar Începutul unui lung proces de educare și reabilitare. O proteză este formată dintr-un microfon și un amplificator. Ea face ca sunetele să se audă mai tare, dar nu și mai clar. Nu poate „corecta” pierderea auzului așa cum ochelarii corectează deficitul de vedere. Proteza, spre deosebire de ureche, nu poate selecta sunetele pe care vrea să le
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
L. S: ȘÎ este, probabil, șî ... aparat foto. H: Îhî. S: ... Da undi-i ochiu’ magic? H: Lasî, cî nu asta-i problema. ȚÎ li-arăt eu ... S: Vreau sî-ncerc sî-nțeleg... Aici Îi clar, aicia-i ... sî audi. Aicia-i difuzor. ... Aiciai microfon. Așa... Displeiu’i ... Aici știu. Aia-i ... nu-ș ci-i aia. Aici e clar. ...minuti, secundi, da. Ăsta da, ... H: Lasî cî-Ți explic eu mai tîrziu. Lasî-l acolo. S: Lasî-mă sî-n .. sî văd șî eu. Daî ÎÎ, zumu-i sonor sau
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Fălticeni. 326 : Confirm. Startul: 326, În ușoară coborâre, fiecare metru de Înalțime Îl transformi În spațiu parcurs. 326: Confirm. Startul: Gazu’. 326 : 450 l. Startul: ÎȚi ajunge; nu ridici peste 83 procente, viteza Între 480490Km/h. 326: Confirm. Startul (cu microfonul Închis, către cei 3-4 ofițeri/subofițeri aflați În turnul de conducere a zborului): Dau cota de benzină pentru o găleată de gaz lui Mărin. (după câteva zeci de secunde) Startul: Sunt Startul. Urmează să vezi, În stânga față, nodul de CF
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
nu se joacă de-a...). Copilul nu va împinge trenul pe șine făcând „u-ci-ci”, dar îl va mișca înainte și înapoi pe un suport în fața ochilor pentru a urmări mișcarea roților. Un creion va fi întotdeauna un creion, nu un microfon sau un avion. Orice schimbare în mediu le provoacă anxietate copiilor cu autism, ei au nevoie de o anumită imuabilitate a lucrurilor. Când mama îl ia pe copil de la grădiniță, trebuie să urmeze același traseu până acasă în fiecare zi
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
armatei, poliției, aviației, etc., nu le sunt accesibile. Este important să se discute din timp cu profesorii orientarea și preferințele lor. Proteza auditivă Proteza este doar începutul unui lung proces de educare și reabilitare. O proteză este formată dintr-un microfon și un amplificator. Ea face ca sunetele să se audă mai tare, dar nu și mai clar. Nu poate „corecta” pierderea auzului așa cum ochelarii corectează deficitul de vedere. Proteza, spre deosebire de ureche, nu poate selecta sunetele pe care vrea să le
A?tept?rile p?rin?ilor cu copii deficien?i de auz din partea ?nv???m?ntului by Ani?oara Motrescu [Corola-publishinghouse/Science/83985_a_85310]
-
consfințind și public prietenia care vă leagă. Cum majoritatea celor din preajmă ne așteptam să urcați la tribună și să dați glas trăirilor legate de amiciția cu distinsul dumneavoastră profesor, vă întreb: Ce v-a împiedicat să faceți pașii până la microfon? Domnule Cornel Galben, am avut întotdeauna o jenă de a vorbi despre foștii mei profesori din timpul liceului, dar mai ales din facultate. Care sunt motivele acestei rețineri? Mă obsedează de o viață versul acesta al lui Eminescu, din Scrisoarea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
consfințind și public prietenia care vă leagă. Cum majoritatea celor din preajmă ne așteptam să urcați la tribună și să dați glas trăirilor legate de amiciția cu distinsul dumneavoastră profesor, vă întreb: Ce v-a împiedicat să faceți pașii până la microfon? Domnule Cornel Galben, am avut întotdeauna o jenă de a vorbi despre foștii mei profesori din timpul liceului, dar mai ales din facultate. Care sunt motivele acestei rețineri? Mă obsedează de o viață versul acesta al lui Eminescu, din Scrisoarea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
rezervă. Se schimbaseră multe: DSS-ul trecuse la SRI. S.B.: Cum era această misiune de ascultare? G.Ș.: Simplă. Era o centrală și când tu ridicai receptorul se pornea în mod automat un casetofon. Erau câteva obiective care aveau și microfoane în casă. Eu i-am avut pe Mircea Dinescu și pe caricaturistul Mihai Stănescu. Mult timp după aceea, întâmplarea a făcut că l-am întâlnit pe Mihai Stănescu și i-am povestit ce știam. El își cumpărase un telefon nou
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
pe Petre Țuțea. Nu era obiectivul meu, dar după ce-mi făceam rondul îmi făceam timp să-l ascult. Veneau foarte mulți la el, veneau studenți. S.B.: Dar puteați să-l ascultați și dacă nu ridica receptorul? G.Ș.: Avea microfoane. S.B.: Ce vă atrăgea? G.Ș.: Tot ce spunea. S.B.: Deci era o școală extinsă. G.Ș.: M-am dus la Constantinescu în birou și tot așa, cu gura mare, îl întreb de ce naiba îl ascultam noi pe Țutea, că
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
orice caz↑ # în măsura în care# primăria totuși# nu vă va restroceda acest imobil↓ # <R să spunem că primăria nu vrea să vi-l mai dea>↑ aveți deschisă calea unui proces↓ (IVLRA: 213) al pronumelui personal exprimat sau subînțeles: A: și: se potrivește microfonul pe care l-am văzu:t noi B: da: A: ă: și acesta costă: # trei sute de mii B: <R ă: e bine>. (IVLRA: 186) sau apare în grupul nominal fără a avea însă un suport referențial: A: deci # ce înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
complicată, am analizat-o altă dată) este cel puțin grotesc. Dacă filozoful român, făcând din necesitate virtute, trăia într adevăr demn și ascetic într-o mizerabilă cameră, la păltiniș, mutat de la vila 12 la 13, după cum erau instalate și funcționau... microfoanele, poate fi recomandat și impus același stil de viață mizer și famelic unei țări întregi ? Europa a constituit deci, în modul cel mai legitim, un tărâm mirific, incredibil, un miraculos corn al abundenței, un mit paradisiac al bunurilor de consum
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sub motoarele unei rachete... ăla lătra în continuare ca disperatu... după vreun minut de când am deschis fereastra (nu mi-a venit să ies în curte), zgomotul s-a oprit brusc.... o să mă uit la știri... extratereștrii sau organizatorii care testau microfoanele pentru concertul lui red hot chili peppers bineînțeles că și domnul s-a oprit din lătrat, a dat vreo două ture prin curte, după care se uita lung la mine... cică "ce n-ai înțeles?" bine, mă, că ești tu
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
terorismul a cunoscut o istorie specială grație de acum celebrului Teodor Brateș. Acesta l-ar fi rostit prima dată la TVR în 22 decembrie 1989, în jurul orei 15:45. lată și contextul prezentat de autor în cartea sa. Vorbea la microfonul Televiziunii Române căpitanul Mihai Lupoi în numele Comitetului Apărării Naționale, spunând, printre altele, că "trupe blindate se îndreaptă spre Pitești și Târgoviște"97. În acel moment Teodor Brateș a intervenit cu o precizare ce va face ulterior o spectaculoasă carieră: "coloane blindate
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și culturală, Editura Polirom, Iași, 2009. Gavriluță, Nicu, Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului, cuvânt-înainte de Ștefan Afloroaei, Editura Polirom, Iași, 1997. Hurezeanu, Emil, Cutia neagră. Istoria prezentă a României in 1001 de minute la microfonul Europei Libere, Editura Albatros, București, 1997. Iliescu, Ion, Revoluție și reformă, Editura Enciclopedică, București, 1994. lonescu Olbojan, Gheorghe, Fantomele lui Pacepa, Editura Corida, București, 1993. Marcos, Sylvia, Femeile indigene și cosmodiviziunea decolonială, ediție originală 2014, traducere din limbile engleză și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
1994, p. 152. 140 Ibidem. 141 Constantin Vasile, Noi am fost teroriștii?!, Editura Sibguard S.R.L, Sibiu, 1995. 142 Ibidem, p. 268. 143 Ibidem. 144 Ibidem. 145 Emil Hurezeanu, Cutia neagră. Istoria prezentă a României in 1001 de minute la microfonul Europei Libere, Editura Albatros, București, 1997. 146 Ibidem, p. 346. 147 Ibidem, p. 347. 148 Ibidem, pp. 347-348. 149 Pentru amănunte, vezi Mihai Ungheanu, op. cit., p. 30. 150 Ibidem, p. 31. 151 Ibidem, p. 32. 152 Constantin Vasile, op. cit., p.
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Petrescu, Linii pentru un portret, TR, 1977, 36; Popa, Dicț. lit. (1977), 614; Constantin Hârlav, Despre strategia și pasiunea lecturii, ECH, 1978, 10-12; Mircea Berceanu, Literatura ca structură, ECH, 1978, 10-12; Mihăilescu, Conceptul, II, 103-109; Vasile Rebreanu, Miron Scorobete, Cu microfonul dincoace și dincolo de Styx, I, Cluj-Napoca, 1979, 342-349; Paul Dugneanu, „«Cărțile» lui Mihail Sadoveanu”, LCF, 1981, 25; Ion Simuț, „«Cărțile» lui Mihail Sadoveanu”, F, 1981, 6; Mircea Zaciu, „«Cărțile» lui Mihail Sadoveanu”, ST, 1981, 8; N. Steinhardt, O interpretare structuralistă
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
cu excepția chiar a serviciilor care dispun de structuri interne de supraveghere. Această scrutare a societății prezintă avantajul unui cost redus și al înmulțirii surselor de informație, inclusiv a celor mai intime, care îmbogățesc aportul tehnic al ascultărilor telefonice, implantărilor de microfoane și controalelor poștale. în sfârșit, favorizează autodisciplina și autocenzura societăților, fiecare evaluând existența acestor informatori în propriul mediu - inclusiv cel mai apropiat - și temându-se ca cea mai mică remarcă să nu i se adauge la dosar. Climatul de teamă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mi-a oferit cele mai mari satisfacții. Să faci ceea ce îți place, timp de 50 de ani. Nu există prea multe persoane în această lume care pot face o astfel de afirmație. Am fost întrebat: „Nu te plictisești niciodată de microfon?”. Niciodată! Deoarece pentru mine nu există momente de plictiseală. Sunt chiar pe scenă, în direct, cu oameni care se deplasează cu mare viteză și, chiar dacă nu mă mișc și eu cu ei, eu sunt acolo. Să faci ceea ce iubești din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
cu care jucam nu avea un prezentator, Doamne, apăreau imediat! Strigând fără întrerupere. Am reluat cursurile de comerț și, în acest timp, tata îmi spune. „Ei bine, ce se întâmplă?”. Și chiar ezitam să-i spun cât de mult iubeam microfonul și sportul, deoarece nu era încă momentul potrivit. Sporturile nu reprezentau absolut nimic pentru tata. „Ce afacere e asta cu sportul?” Și îi spuneam. „Tu ce faci?” I-am spus: „Eu sunt cel care prezintă”. „Și cine are nevoie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]