13,242 matches
-
Așa visase. Că-l va vedea și va fi însoțit de omul pe care îl admirase în spectacole. Îi dăruise acel urs mare de pluș ce ocupa un loc de cinste lângă bradul împodobit și plin de luminițe jucăușe. Era miezul nopții. Surioara lui geamănă se afla lângă scaunul lui, în așteptarea evenimentului. Își adora fratele. Nu dorea, ca el să sufere mai mult. Dar și ea a visat același lucru. Fereastra s-a deschis împinsă de vântul puternic ivit din
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Magia_lui_mos_craciun.html [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
creionând o scenografie adecvată mitologiei spiritului și proiectat în orizontul emoțiilor: “Mă plec,/ Încovoiată/ De povara dorului./ Mamă Câmpie,/ Pe umerii tăi/Pădurea a înfrunzit,“( Mamă Câmpie).Autenticismul profesat de Floarea Cărbune suprimă orgoliile intelectualismului, exaltat de lirica modernă, căutând miezul prin desfolieri succesive ale imaginilor, pentru a evidenția, în numele cititorului, propriile ei trăiri. Floarea Cărbune, autoare a mai multor volume, primind diferite premii, este un suflet luminos și blând, cum subliniază și Anne Marie Bejliu, fiind îngândurată, visând pe malurile
AL. FLORIN ŢENE: FLOAREA CĂRBUNE- ANCESTRALE CHEMĂRI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_floarea_carbune_anc_floarea_carbune_1354813935.html [Corola-blog/BlogPost/365782_a_367111]
-
care nu este menționată în ,,Cuprins’’!), Viorel Coman își deconspiră premisele, criteriile, viziunea originală asupra povestirilor fănușiene și unghiurile de abordare. Spicuim telegrafic: Povestirile lui Fănuș Neagu formează matricea unui spațiu literar de mare originalitate în literatura română contemporană, în miezul Bărăganului, în marginea Dunării și a Bălții Brăilei, un spațiu literar unic, inconfundabil, amestec de realitate și ficțiune, de legendar și magic, ,,un spațiu-matrice, unic, al Fabulei. Ea are caracter ,,sudic’’ în sensul în care mari literaturi - cea italiană, franceză
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-fanus-neagu-povestirile-magice-de-viorel-coman/ [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
citesc cu acribie întregul volum, să-l subliniez, adnotez, interoghez etc, ca un filolog înrăit/ înbunat -, pentru ca, finalmente, neavând timp pentru conciziune, să mă trezesc că am scris deja vreo 3.500 de cuvinte, fără a apuca să intru în miezul celor 12 capitole, dintre care amintesc: Structura povestirilor, Criza magicului, Despre fericirea nepermisă, Omul în istorie, Mrejele magicului, Dincolo de magic, Revelația magicului, Voluptatea magicului, De nu s-ar povesti, n-ar fi... Complex și extrem de cuprinzător, verdictul dat de Eugen
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-fanus-neagu-povestirile-magice-de-viorel-coman/ [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Teodosie. Lumânarea a continuat să ardă timp 40 de zile după care s-a stins. Cuviosul Pimen i-a cucerit pe toți prin smerenie, blândețe și învățăturile lui care erau tuturor folositoare. De la el au rămas numeroase apoftegme pline de miez din care și călugării dar și mirenii au foarte multe de învățat. Dar și felul lui de a petrece, dosebit de pilduitor fie prin sfaturi, fie chiar prin tăcere de multe ori. A venit de departe un călugăr pentru cuvânt
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-blog/BlogPost/364948_a_366277]
-
CIRCULAȚIE, de Ovidiu Creangă, publicat în Ediția nr. 139 din 19 mai 2011. Pepeni că lumea găseai numai la Matache Măcelaru, dar și mai mari și de bună calitate, pepenoaice de alea lunguiețe mari, așa-ziși „pepeni de Arad” cu miezul zaharat dulce și cu sâmburi puțini și mici nu găseai decât în Piață Ferentari. Ea era situată la capul liniei tramvaiului 7, aproape la ieșirea din oraș. Aici veneau țăranii, de multe ori bulgari sau sârbi, cu căruțele lor mari
OVIDIU CREANGĂ by http://confluente.ro/articole/ovidiu_creang%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
pe Edgar Quinet, deasupra restaurantului București (cu numele de domnișoara ... Citește mai mult Pepeni că lumea găseai numai la Matache Măcelaru, dar și mai mari și de bună calitate, pepenoaice de alea lunguiețe mari, așa-ziși „pepeni de Arad” cu miezul zaharat dulce și cu sâmburi puțini și mici nu găseai decât în Piață Ferentari. Ea era situată la capul liniei tramvaiului 7, aproape la ieșirea din oraș. Aici veneau țăranii, de multe ori bulgari sau sârbi, cu căruțele lor mari
OVIDIU CREANGĂ by http://confluente.ro/articole/ovidiu_creang%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
apă de mămăligă ne dă nașu’», știi mata nea Mitică unde se ducea omu’ cu o foame de lup și cu o speranță, ce numai țiganii o au - la nașu’! Sunt o mulțime de colinde specifice, ale țiganilor, care au miezul lor și care am înțeles că sunt cântate și în vremurile noastre, în unele zone din România. Mike Florian redase una dintre ele în această scrisoare a lui către nea Mitică: «De Crăciun cu Colindu’» Coborât-a Dumnezeu la curtea
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_capitolul_xxiv_.html [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
februarie 2016 Toate Articolele Autorului Înnobilare Iubirea a fost singura unealtă cu care-am reușit să dau contur destinului încremenit și dur și care-acum de dragul meu tresaltă. Cât am trudit la inima-mpietrită ce n-admitea să îi pătrund în miez! A trebuit în plâns să sângerez ca să o văd cum râde fericită. Prin dragoste e viața-mi mai înaltă, căci s-a dorit alături de azur. Iubind am învățat să fiu mai pur, să stau cu frumusețea laolaltă. Iubirea-i minunata
ÎNNOBILARE SINGUR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1454701024.html [Corola-blog/BlogPost/363416_a_364745]
-
participanții care au venit de peste granițe spre a sărbători cu noi evenimentul. Un eveniment al cărui cântec, devenit imn, dumneavoastră ca poet nu puteți să nu-l apreciați: „Ne cheamă Sfinxul din Carpați / Să fim alături frați cu frați / În miezul țării noastre sfânt / La ceas de mare legământ!”... Dar, nu numai ca poet, stimate confrate Kelemen Hunor, ci și ca Ministru al Culturii în două dintre guvernele României, sunt convins că apreciați ținuta cultural-patriotică prin care acest imn lansat de
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1411730099.html [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
adormi. Nu ești chiar pruncul pe care să-l leagăn îngânând melodic basmul. Comerț fără comercianți. A fost o dată ca-n povești ..... Din nou pe Olimp într-un mic orășel de circa 100 mii de locuitori. A trecut puțin de miezul nopții iar cerul se acoperă treptat cu nori plumburii. Luna și stelele au dispărut de pe boltă, iar puținii pietoni se grăbesc spre casele lor sub primele picături care curând vor deveni șiroaie. Este prima din cele 2 ploi cotidiene care
MILENIULM 4 ALT JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400409605.html [Corola-blog/BlogPost/350533_a_351862]
-
că în ciuda tuturor greutăților și a celor ce au stat împotriva păstrării acestei Tradiții, Biserica a găsit cele mai inspirate decizii condusă prin ajutorul lui Dumnezeu. Consider că acest studiu al mitropolitului Ioannis Zizioulas este bine argumentat și a punctat miezul problemei în ceea ce privește unitatea Bisericii, printr-o singură Euharistie și un singur episcop. Ca urmare, recomandăm în mod călduros prezentul volum, cu aprecierea că tema dezbătută este judicios conturată, temeinic documentată și academic expusă, într-un stil sobru, fluent și, totodată
IOANNIS ZIZIOULAS, MITROPOLIT AL PERGAMULUI, EUHARISTIE, EPISCOP, BISERICĂ: UNITATEA BISERICII ÎN DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ŞI EPISCOP, ÎN PRIMELE TREI SECOLE CREŞTINE, EDITURA BASILICA, de STELIAN GOMB by http://confluente.ro/Recenzie_ioannis_zizioulas_stelian_gombos_1374131353.html [Corola-blog/BlogPost/364246_a_365575]
-
ei, știu eu pe la cine! Observându-mă și pe mine, iar l-a luat în tărbacă : -Da’ cu acesta ce mai e? De la cine l-ai luat? Las’că știu eu! Aha! Te plimbi cu plodul ei și acum, la miezul nopții vrei să te duci la ea. Cine-mi ești!... -Stai, mă, femeie, să-ți spun povestea! Încercă bietul om s-o potolească. -Ce să-mi spui? Mă crezi proastă? Ce eu nu văd? Țăcănea în prostia ei, nebuna. Noroc
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1482509663.html [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
ei vibrează lirele inimilor ce-absorb binele, frumusețea, iubirea! Un frumos cuvânt și cel mai crezut îl spune despre artistă compozitorul și dirijorul Constantin Arvinte: „Acum mai bine de cinsprezece ani, pe pajiștea înflorită a cântecului popular românesc în plin miez de vară, și-a făcut apariția o mândră floare ardeleană, timidă și discretă, sfioasă dar hotărâtă să-și desfacă petalele vocii și să-și dezvăluie frumusețea și bogăția însușirilor sale artistice. Era Maria Stroia! Era la începuturile sale într-ale
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
Amorțită de durere! Pelin și răzvrătire; Puhoaie revărsate peste grădini în floare. În loc s-aduci lumină și cântece de slavă, Te-ai înecat în gloduri Și patimă deșartă! Vrei să-ți hrănești durerea, În lacrimă de sânge! Nu muști din miezul pâinii, Nici din bucate-alese! Lași buzelor, otrava Ce-ai adunat în minte! Ești zgură,-n loc de flăcări! Iar templul de-nchinate, Ți-e noaptea cu tenebre! Referință Bibliografică: Dezamăgire / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2316, Anul
DEZAMĂGIRE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1493897433.html [Corola-blog/BlogPost/379448_a_380777]
-
urma, dar m-am gândit să lămuresc absența lui din ultima perioadă înainte să mă apuc de scris orice. La un moment dat, disperată fiind de situațiile dese în care ceilalți părinți veneau să se plângă de comportamentul lui, în miezul unei lupte în care m-am așezat între el și celălalt copil, i-am zis: „Radu, ești furios? Dacă ai furie în pumni te rog să lovești aici!”, arătându-i spre burta mea. Eu l-am văzut pe Radu complet
Ultima zi în care l-am văzut pe Radu la școală. „Nu pot, doamna. Pe dumneavoastră nu vă lovesc niciodată” by https://republica.ro/ultima-zi-in-care-l-am-vazut-pe-radu-la-scoala-znu-pot-doamna-pe-dumneavoastra-nu-va-lovesc-niciodata [Corola-blog/BlogPost/337800_a_339129]
-
erau încleștați și sprâncenele foarte încruntate. Chipul parcă nu aparținea unui copil. Nu dura mult până căra primul pumn. La un moment dat, disperată fiind de situațiile dese în care ceilalți părinți veneau să se plângă de comportamentul lui, în miezul unei lupte în care m-am așezat între el și celălalt copil, i-am zis: „Radu, ești furios? Dacă ai furie în pumni te rog să lovești aici!”, arătându-i spre burta mea. Mereu se dădea în spate, își ridica
Ultima zi în care l-am văzut pe Radu la școală. „Nu pot, doamna. Pe dumneavoastră nu vă lovesc niciodată” by https://republica.ro/ultima-zi-in-care-l-am-vazut-pe-radu-la-scoala-znu-pot-doamna-pe-dumneavoastra-nu-va-lovesc-niciodata [Corola-blog/BlogPost/337800_a_339129]
-
Relații Publice (ARRP), a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și a Asociației Presei Sportive din România (APSR). Este autoarea cărților “Surâsul și lacrima scenei” (Ed. Scripta, l998), ”FUGAR(U) prin lumea muzicii” (Editura Casa Radio, 2004), “Iuliana Marciuc în MIEZUL ZILEI” (Ed. Meteor Press, 2009), “Reverberații de neuitat. Pianista Dana Protopopescu, 40 de ani de carieră” (Ed. Muzicală, 2011), “55 de Ani de TVR în 55 de CONFESIUNI” (cu Liana Săndulescu și Iuliana Marciuc, Ed. Biblioteca Bucureștilor, 2011), a biografiilor
„IOSIF ION PRUNNER, TREI GENERAȚII LA ATENEUL ROMÂN” – LANSARE EVENIMENT LA ATENEUL ROMÂN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445951356.html [Corola-blog/BlogPost/342967_a_344296]
-
de Mariana CRISTESCU Lazăr Lădariu - „Vecerniile amiezii” Coperta 1 Grădinile suspendate ale Poetului sau „prăbușirea în cer” ( În loc de prefață) Motto: „Mi-am oblojit rănile cu luminoasa iarbă a zăpezii” (Lazăr Lădariu, „Întoarcerea fiului risipitor”). Originară din îndepărtata Persie, aflată în miezul deșertului, regina Semiramida (Amythis) se topea de dorul vegetației luxuriante de acasă. Atunci, Nabucodonosor al II-lea (605-562 î.Hr., fiul lui Hamurabi) i-a construit munți vii, pentru a o alina. Mai degrabă adevăr decât legendă, Grădinile suspendate din Babilon
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Lazar_ladariu_vecerniile_amiezii.html [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
de vreunul dintre copii. Îi mulțumi doctorului și îl rugă să-i facă băiatul bine, apoi îl sărută pe Ionică apăsat, de bun-rămas și fugi repede cu Sofica la tren. Ajunseră acasă frânte de oboseală și înghețate de frig, către miezul nopții, când dormeau cu toții. A doua zi, dimineața, copiii se buluciră în jurul mamei, nerăbdători să afle vești despre fratele lor. Ea îi liniști cum se pricepu mai bine, dar ochii îi trădau îngrijorarea, iar ei simțiră asta, motiv pentru care
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1492772757.html [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
a apus de pe bolta cerească a literaturii românești înainte ca Soarele să se fi ivit. În zori, stihul angelicului creator a lăsat drum liber stihului Elisabetei Iosif, care să ne destăinuie poezia ei că: La infinit se naște lumina din miezul cosmic, auriu, de nufăr (La marginea timpului) și că tot ceea ce ne înconjoară este iubire, pe care suntem datori, măcar atât, s-o respectăm și poate de aceea poeta se întreabă: Cât de puternică-i clipa / Ce îmi supune aripa
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Timp_si_sens_in_descifrarea_codului_poetic.html [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
și s‑au iubit în ambele camere ale cochetului lor apartament cumpărat cu banii împrumutați de la bancă. Gabriel a fost liber în ziua precedentă și toată noaptea. A așteptat‑o la restaurant, la o masă mai retrasă pe care, aproape de miezul nopții, ea i‑a așezat un platou plin cu ceea ce știa ea că‑i place lui: cartofi prăjiți înăbușiți, șnițele din carne de pasăre dezosată, mujdei de usturoi și două chifle călduțe. Pentru a‑i merge bine mâncarea, i‑a
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_22_.html [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
povestea melodiilor interpretate se identifică într-o foarte mare măsură cu momentele sinuosului său traiect existențial. Cu vădită profunzime și sensibilitate artistică, ea și-a apropriat cu mare ușurință, în mod organic chiar, fiecare mesaj muzical conceput, tocmai pentru că în miezul lui descoperea întotdeauna ceea ce trăia atât de intens și de tragic în propria-i viață. Această relevanță a suprapunerii concrete dintre subiectul unui text muzical și coordonatele Realiei sale de zi cu zi o aduceau mereu pe DALIDA în postura
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_dalida_for_magdalena_albu_1364526769.html [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
selecție a motivelor - de ce...bucurii? Am aflat că bucuria reprezintă o temelie neclintită a dragostei și-n cantitate mare generează urmași utili. Dragostea de bucurii clădește cetăți... căsnicii adevărate care fac să supraviețuiască frumosul la trup și minte, precum aroma miezului de nucă, dacă ne gândim că forma acestui fruct seamănă cu forma creerului. Sau cum spunea R. Stanca, ori de câte ori vom încerca să transmitem din bucuriile noastre și altora, nu facem altceva decât să le reânoim pe ale noastre. Trebuie să
DUMITRU K NEGOIŢĂ by http://confluente.ro/articole/dumitru_k_negoi%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
selecție a motivelor - de ce...bucurii? Am aflat că bucuria reprezintă o temelie neclintită a dragostei și-n cantitate mare generează urmași utili. Dragostea de bucurii clădește cetăți... căsnicii adevărate care fac să supraviețuiască frumosul la trup și minte, precum aroma miezului de nucă, dacă ne gândim că forma acestui fruct seamănă cu forma creerului. Sau cum spunea R. Stanca, ori de câte ori vom încerca să transmitem din bucuriile noastre și altora, nu facem altceva decât să le reânoim pe ale noastre. Trebuie să
DUMITRU K NEGOIŢĂ by http://confluente.ro/articole/dumitru_k_negoi%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]