2,518 matches
-
secolele V/VI-VII), care se rărește în perioada următoare (VIII-IX), dar atinge apogeul în timpul culturii Dridu (secolele X-XI). Dinamica siturilor arheologice diferă de la secol la secol, fiind imprevizibilă, datorită factorilor naturali (climă, alunecări de teren) sau umani (prezența grupurilor migratoare): dacă în perioada veacurilor VI-VII și X-XI spațiul din preajma râurilor Berheci și Zeletin este intens locuit, în etapa intermediară (VIII-IX) dovezile umane sunt rare. De asemenea, un teritoriu lipsit de așezări, în secolele V/VI-IX, din apropierea afluentului Corozel
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de adaptare, de ajustare și de integrare, lucru pe care încearcă să-l facă Karl în hotelul occidental - fără a reuși în cele din urmă. Problema calității legăturilor care se stabilesc este fundamentală. Cu atât mai mult cu cât fenomenul migrator trezește diferite tipuri de anxietate la individ, după cum au arătat-o numeroase studii făcute de psihologi și psihosociologi pe această temă556: anxietate persecutoare față de schimbare, anxietate depresivă care colorează cu durere obiectele abandonate. Există cu aceste angoase și aceste mecanisme
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o multiplicitate de coduri și o supraabundență de semne care generează o ilizibilitate fundamentală și o iremediabilă absență de comunicare). Acestei degradări a numelor proprii corespunde o degradare a personalității care se golește. America este modelul însuși al acestei mișcări migratoare. Melting-pot-ul a fost constituit din migranți (din germani precum Butterbaum sau unchiul Jakob, Gete Mitzelbach, Thereza, din cehi, din irlandezi precum Robinson, din francezi precum Delamarche, din italieni precum Giaccomo, din muncitori de origine slavă etc.) și se pune problema
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Legea nr. 69/1994 de aderare a României la Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de floră și faună pe cale de dispariție, adoptată la Washington la 3 martie 1973, Legea nr. 13/1998 pentru ratificarea Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979. Legislația europeană în vigoare cuprinde directive și regulamente ce vizează speciile invazive. Directiva fitosanitară (2000/29/CE) vizează în principal prevenirea introducerii și răspândirii organismelor dăunătoare plantelor și produselor vegetale
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
de-geografizat, vibrații ale interiorității, însemne conferind iluziei biografice dimensiuni reflexive. Față de sceneria plasticizantă din Pasărea tăiată, repetatele apeluri către enigmaticul Ieronim anunță o progresivă imersiune în himeric și ocult, o îndurerată, febrilă căutare; primează așteptarea a ceva nelămurit, impalpabil. Păsări migratoare, făpturi păduratice, neodihna apelor, simbolisme varii, sugerează frecvent trecerea. Eul stingher, centru de perspective spre Ceilalți, se vrea întregit, rotunjit, asigurat; se afirmă o stare previzionară, stare-dorință, niciodată ajunsă la plenitudine. Acel Ieronim de o astrală frumusețe nu e decât
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lui Jolles corespunde în linii mari cu lista tipurilor folclorice sau a "formelor literaturii populare" studiate de Alexander H. Krappe în Science oi Folk-Lore, Londra, 1930, care sînt următoarele: basmul, povestirea veselă (sau fobltau-ul), povestirea despre animale, legenda locală, legenda migratoare, saga în proză, proverbul, cîntecul popular, balada populară, descântecul și ghicitorile. 32. Ferdinand Brunetiere, L'Evolution des genres dans l'histoire de la litterature..., Paris, 1890. 33. Van Tieghem, în Helicon, I (1938), p. 99. 34. Vietor a adoptat, pe rînd
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Întreprinse - nu f...r... greut...ți - În cei cincisprezece ani ai perioadei numite de tranziție. Provocare gigantic..., pe care am putea-o compară cu migrarea a 69 de milioane de persoane de pe un continent pe altul. Provocare riscant... atît pentru „migratori”, cît și pentru ț...rile gazd.... Condiții de acces constrîng...toare Pentru ț...rile candidate, dificultatea principal... o reprezint... condițiile prealabile pe care Uniunea European... le impune ader...rîi. Neacceptînd s... primeasc... ț...rile În diversitatea lor, ea le oblig
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
realizat o formă simplă de imaginar care putea juca rolul unui început pentru construcția ce va urma. Cenzura care a determinat acest nou început a fost de două tipuri: prima formă de cenzură este de natură istorică prin invazia popoarelor migratoare care vin cu o imagine simplă a lumii regăsită într-o reprezentare culturală elementară. Cucerirea Romei (chiar dacă în acel moment capitala Imperiului Roman era la Ravena) de către vandali (455 d. H)1, ca simbol al distrugerii, poate fi identificat cu
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în septembrie 476 odată cu îndepărtarea lui Romulus Augustus de către Odoacru 2. O parte a tradițiilor vechii Rome s-au transmis mai departe prin intermediul cetățenilor orașului, însă cultura și civilizația antică s-a terminat, aducând în loc o viața simplă specifică popoarelor migratoare care va constitui începutul Evului Mediu. Cea de-a doua formă de cenzură a fost cea cultural-religioasă ce a fost determinată de religia creștină. Creștinismul se dezvoltă prin universalizarea unui curent religios ce se naște în inima simplă și pură
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Roman. Ulterior ea încearcă să se impună ca religie unică și să elimine orice imagine asupra lumii ce nu este conformă cu propria imagine. Cele două surse ale imaginarului ce au început să se dezvolte, cea a societății specifice popoarelor migratoare, care va fi sursa pentru structura socială, și cea a creștinismului pentru componenta culturală și teoretică. La acestea se mai adaugă componentele culturii greco-latine care inițial au fost ocultate pentru ca ulterior, odată cu dezvoltarea imaginarului să fie reactivate și reinterpretate din
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
100 de ani și cel de 30 de ani. Primul a fost cel care a jucat un rol esențial în maturizarea Evului Mediu, dezvoltând o mentalitate centrată stabilitate teritorială în care populația este asociată unui teritoriu modificând imaginarul specific popoarelor migratoare, apărând primele semne ale ceea ce ulterior vor constitui statele naționale și ale unui imaginar național. În acest interval se construiește și se realizează un transfer de la rațional spre pulsional ajungându-se la perioada ce necesita în mod necesar intervenția prin
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și puritatea începuturilor Începuturile ciclului de imagine pe care îl analizăm își are originea în secolele III-IV după Hristos. Punctul zero este constituit de cenzura realizată de către predicile lui Isus la care se adaugă cea istorică realizată de invaziile popoarelor migratoare. Acestea sunt acelea care asigură o cenzură aproape perfectă asupra imaginarului existent din punctul de vedere al imaginilor sociale. Schimbarea populațiilor au determinat și modificări ale imaginilor specifice, astfel obținându-se o structură imagistică primară pură. Cel mai important element
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
bisericii. 1.3.2. Dezvoltarea instituției mănăstirești ca spațiu al imaginarului rațional Perioada de după căderea imperiului Roman de apus a fost o perioadă zbuciumată din punct de vedere cultural, în care biserica a depus un efort susținut pentru creștinarea populațiilor migratoare care se stabilizau în teritoriile fostului Imperiu Roman. Dincolo de faptul că este perioada de sistematizare organizațională a bisericii, aceasta s-a maturizat instituțional și din punct de vedere teologic. Marcată de erezii biserica își construiește pas cu pas canoanele și
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
asimileze și să adapteze vechea imagine. De aceea, dacă în Estul Imperiului Roman s-a păstrat o continuitate între vechea filozofie și noua gândire 70, în Occident datorită rupturii de ordin istoric dintre culturi care a avut drept cauză popoarele migratoare a fost necesar de un liant între cele două civilizații. Din punct de vedere istoric această legătură a fost păstrată prin "importul" cultural din spațiul arab și din cel bizantin 71. Din punct de vedere cultural transferul este asigurat prin
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un aspect luxuriant. Fauna este foarte variată, cuprinzând: • mamifere ca mistrețul, vulpea, câinele enot, vidra, nurca etc.; • pești cum sunt crapul, șalăul, somnul, știuca, sturionii (nisetrul, morunul etc.), scrumbiile, hamsiile etc.; • aproape 300 de specii de păsări, marea majoritate fiind migratoare. Cele mai reprezentative sunt pelicanii, egretele, lebedele, cormoranii, rațele și gâștele sălbatice. Coloniile de pelicani din Delta Dunării sunt cele mai mari din Europa. Datorită mediului natural puțin modificat și marii bogății floris tice și faunistice, Delta Dunării a fost
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
o imagine începută, am putea spune că Dunărea românească pare un copac cu rădăcina deltei înfiptă în Marea Neagră, un copac rotund ținând între ramurile sale un cuib de munți, destul de vast ca să ocrotească la nevoie un popor întreg față de stolurile migratoare care sau abătut timp de mii de ani din șesul deschis al Eurasiei.“ George Vâlsan, Pămîntul românesc și frumusețile lui HIDROGRAFIA 53 - Sebeș, cu izvoare în Munții Cibin, pe care îi separă de Munții Șureanu, și care se varsă în
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
dintr-un val de pămînt, pentru a se opri ata cul năvălitorilor), Comorele, Rîpa cu Galbeni, Grîu Ars, La Blid, Coasta Cremenii, Cremenișu (care semnalează „comori“, pietre, cioburi, grîu carbonizat etc., rămase printre ruinele cetăților și satelor distruse de populațiile migratoare), Orăștie (care pare a fi format, în ultimă instanță, de la apelativul oraș, în perioada în care pe valea respectivă exista o așezare de acest fel). Stratul toponimic imediat următor, în ordine cronologică, este cel romînesc, și anume tranșa lui cea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dunării („vlahii călători“ și albanezii sunt amintiți și ei spre sfîrșitul mileniului unu și începutul celui de-al doilea), unde, susțin aceiași „cercetători“ tendențioși, s-ar fi format poporul romîn și de unde ar fi venit, nu înainte de „poposi rea“ unor migratori în fosta Dacie, cînd terenul ar fi trebuit să fie pustiu în concepția lor, ci după așezarea lor în aceste teritorii, ca ocupanți (prin cucerirea cui?) și stăpînitori (ai cui?). Toponimele vechi romînești nu sunt puține, dar pot fi dovedite
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cît mai veche ar fi marcat un punct de pornire sau de raportare al traseului etimologic al unor astfel de toponime. La noi, documentele medievale au început să apară (și atunci în proporție foarte mică) prin secolul XIII, după ce populațiile migratoare, asimilate sau rămase să conviețuiască în teritoriile romînești, s-au așezat și au creat toponime proprii sau le-au preluat și le-au adoptat pe cele existente (inclusiv prin traducere), toponime sau forme care, de multe ori, prin mijloace administrative
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
obligată să se refugieze în alte zone, împreună cu numele străvechi al rîului. Populația slavă, stăpînă, a botezat cu un nume nou, slav, apa în bazinul căreia s-a așezat și a rămas ceva timp, pentru că a fost oprită din fluxul migrator spre sud de armatele bizantine care apărau Dunărea (secolul al VI-lea), întemeind o formație temporară denumită sugestiv în documente Sclavinia. Numele cu care este botezat rîul din centrul teritoriului acesteia este Ilivakia, fiind amintit în descrierile expedițiilor armatei bizantine
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
astăzi) în sec. V-VII familia indo-europeană, ramura celtica, grupul britonic; VSO, V2; fenomenul de mutație consonantica, la fel ca în toate limbile celtice moderne; sistem de numerație bizecimal latină 54. bulgară O Bulgaria / N Macedonia, Șerbia, Turcia; O populatie migratoare de origine altaica (turcica) cucerește în sec. VII d.C. slavii din estul Peninsulei Balcanice; aceasta populație este slavizata și din acest amestec etnic se formează în sec. al IX-lea poporul bulgar și limba bulgară. Bulgară veche (sec. VIII-XI) este
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
restructurarea familiei românești. Tineri și mai puțin tineri au părăsit satele - zonele rurale, în general - deplasându-se în valuri spre orașe, mai ales spre centrele industriale, unde cererea de locuri de muncă a făcut posibilă absorbția rapidă a acestor valuri migratorii interne. Schimbarea contextului social a adus cu sine câteva modificări importante în comportamentul matrimonial al românilor. Definitorii sunt două aspecte: ieșirea tinerilor de sub patronajul părinților și diversificarea pieței maritale. Dacă în locurile de origine tinerii aveau relativ puține alternative când
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și statistica, cele mai numeroase utilizări. În acest sens, se remarcă în corpus frecvența acestuia în construcții fixe precum chestia aia, treaba aia, vorba aia: Vorba aia: clientu nostru, stăpânu nostru (Verba) Și eu vorbeam de chestia aia cu popoarele migratoare (Verba). Ca adjectiv cu formă simplă, se întâlnește în limba vorbită și forma ălea15: N-a mai prea fost la antrenamentele ălea (CLR). Pronumele *ăl, *a, *ăi, *ale, precum și formele flexionate ale acestora, *ălui, *ălei, ălor*, sunt regionale și nu
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
A. (2006). Sociologia educației, Iași: Editura Polirom. Horváth I. (2003). Migrációs hajlandóság az erdélyi magyarság körében (Intenția de migrație a maghiarilor din Ardeal) In Erdélyi Társadalom, 2003, 2, 39-55. Kiss T., Csata Zs. (2004). Migrációs-potenciál vizsgálatok Erdélyben (Cercetări asupra potențialului migrator în Ardeal) In Kiss T. (ed.) Demográfiai folyamatok az ezredfordulón Erdélyben. (Tendințe demografice în Ardeal la răscrucea Mileniului) Cluj Napoca: Editura RMDSZKriterion, 92-126. Kurdi K., Ring É. (1999). Kisebbségi felsőoktatási modellek az Európai Unióban és az Erdélyi Magyar Magánegyetem (Modele de
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
-se spre zone urbane (69,8%). După acest an, tendința migratorie se modifică, astfel că atracția urbanului scade, în schimb crește progresiv cea spre rural (incluzând aici și populația urbană). În 1998, s-au îndreptat spre rural 52% din populația migratoare. Evoluția migrației interne după anul 2000 este marcată de predominarea fluxului urban-rural, care a atins în anul 2004 31,7% din deplasări, urmând apoi o ușoară atenuare în 2005. Deși fluxul urban-rural este dominant se constată unele schimbări și în
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]