5,217 matches
-
un management specializat. Directorul se numea ummia („părintele școlii”) și era un preot care se evidențiase anterior ca scrib palatin la curtea lugalului (regelui). Cunoaștem destul de bine întregul curriculum al e-dubbei în urma descoperirii ruinelor orașului mesopotamian Suruppak (locul natal al miticului Utnapiștin din Epopeea lui Ghilgameș). Au fost date la iveală, între altele, documente privind organizarea, desfășurarea, conținutul, metodologia de instruire și sistemele de admitere și absolvire, vechi de cel puțin șase mii de ani. Un text pedagogic celebru și mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
civilizații - de la egiptenii și babilonienii antici până la școlile medievale și ordinele religioase ale creștinismului. Grecii nu au făcut nici ei excepție. Atare școli și confrerii oculte își asumau misiuni și curricula învăluite de mister. Chiar și întemeierea lor era prezentată mitic. 2.5.1. Misterele de la Eleusistc "2.5.1. Misterele de la Eleusis" În secolul al VII-lea î.Hr., Eleusis, demă atică, a fost cucerită de Atena. La acea dată era deja instituit cultul zeiței Demetra, la care se adăugau Core
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
chinuiau pe omul elin și care, mai apoi, vor sfâșia sufletul celui creștin. (Similitudinea dintre mitul prehomeric al androginului fulgerat de Zeus și mitul veterotestamentar al Adamului izgonit de Dumnezeul mozaic din Grădina Edenului este totală; înainte de a căuta filonul mitic comun al celor două fabuloase povești, apare evidența că ambele furnizează o explicație cauzală comună aceleiași chinuitoare probleme: moartea 41.) Pitagoreicii erau așadar fericiți știindu-se, de fapt, nemuritori 42. Problema lor fundamentală nu era găsirea unei soluții, ci dezvăluirea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
oamenii mari” se străduiesc de-a lungul întregii vieți să-și cultive sufletul pentru a-și asigura athanasia și veșnica fericire elizeică. Doar ultimii urmează riguros îndemnul meléte thanatou, care este imperativul categoric al paideia-ei platonice. Pe această viziune pedagogică, mitică și tulburătoare prin alegoria sa și-a proiectat Platon modelul curricular bazat pe cicluri de câte 3 ani. Îl redăm sintetic. 4.3. Curriculumul platonictc "4.3. Curriculumul platonic" „Vârstele platonice” erau cele tradiționale. Vârsta I (3-6 ani), a copilului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că Homer este „cel mai înțelept dintre poeți”, prezentându-l liceenilor și studenților ca pe un preaînțelept romantic care disimula, sub vălul miturilor, marile valori etice. Așa a luat naștere hermeneutica alegorică - subtilă metodă de decriptare a sensurilor și semnificațiilor mitice (pe care exegeții creștini o vor împrumuta, mai târziu, pentru a dezvălui sensurile ascunse în textul Sfintei Scripturi). Învățăceii eleniști învățau, de exemplu, că Ulise este un simbol de înțelepciune, că Penelopa este un simbol de fidelitate, că Odiseea este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
chiar ne simțim obligați să ne închinăm în fața lor cu evlavie ori de câte ori îi întâlnim printre trecători care nu-i observă în graba lor stupidă către moarte. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Pentru explorarea hermeneutică a genezei mitice a conceptului de paideia la greci (atribuită centaurului Chiron, primul educator al omenirii, care i-a crescut și educat pe Asklepios, Ahile și Iason), vezi I. Negreț-Dobridor, Mitul lui Chiron. Explorări hermeneutice asupra destinului paideutic al omenirii, Aramis, București, 2001
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din specialiști semidocți. Să fie acesta blestemul danaic adresat, poate, creștinilor din secolele al II-lea și al III-lea d.Hr. pentru repudierea marii culturi elene? Poate. Altfel avem de a face cu o transformare istorică, de proporții aproape mitice, la care au contribuit multe generații. Dar două personalități geniale - una pedagogică, alta politică - au marcat profund metamorfoza creștină și pragmatică a lui enkyklios paideia: Alcuin și Carol cel Mare. 8.2. Alcuin și Carol cel Maretc "8.2. Alcuin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și Confessio fraternitatis 1. Opusculele au stârnit vâlvă imensă. Ele îi invitau pe cititori să devină membrii unei confrerii de elită care își propunea să ducă la îndeplinire un fel de operă neîncheiată a Mântuitorului. În Fama apărea o biografie mitică a lui Christian Rosenkreutz, german de origine, sărac, deși de stirpe nobilă: La numai cinci ani s-a statornicit într-o mănăstire, unde a învățat limbile greacă și latină; fiind încă în anii de creștere (la dorința și cererea lui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai întâi în cehă și apoi tradusă în latină, celebra Didactica magna, care îi va aduce renumele de „părinte al pedagogiei”. Dintr-un anumit punct de vedere, putem considera că, în această carte, și-a găsit moartea paideia ca viziune mitică și speculativă și s-a născut ceea ce s-a numit pedagogia, ca știință riguroasă a educației. Vom reveni asupra acestei ciudățenii pe care istoricii nu au apreciat-o exact. În 1637, îndemnat de „baconieni”, Samuel Hartlib, îl invită insistent să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o vânătoare de vrăjitoare similară celei din „Noaptea Sfântului Bartolomeu”. În 1625, Gabriel Naudé a încercat să ia apărarea „invizibililor” într-o Apologie pour tous les grands personnages qui ont esté faussement soupçonnez de magie. „Apărarea” era construită pentru figuri mitice și istorice precum Orfeu, Pitagora, Socrate, Porfirius, Raymundus Lullus, Paracelsus și Pico della Mirandola, cărora le erau alăturați și „nevăzuții”. Dar efectul a fost invers decât cel scontat. Parizienii credeau în zvonul că „invizibilii” ar fi „vrăjitori” - și Naudé nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
respectat expert în probleme curriculare. Tyler a stăruit că întreaga societate (studenți, specialiști, beneficiari etc.) trebuie să fie consultată, realizând foarte exact faptul că un designer curricular își asumă sarcina gravă de a hotărî destinul celor care învață, întocmai ca mitica Ananke. (Este unul dintre adevărurile fundamentale ale acestui domeniu pedagogic prea adesea rănit de opinii și decizii iresponsabile.) Evident, răspunsul la prima întrebare antrenează gravitatea răspunsurilor ulterioare. Marsh (1992) sesiza însă faptul că, la următoarea întrebare, „Cum pot fi experiențele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
constă tocmai în resuscitarea, încă ezitantă, a acestei preocupări mărețe pe care moderniștii o considerau moartă pe vecie. În fond, este vorba despre o regăsire a „umanului din om”, aceeași obsesie a „recâștigării desăvârșirii”, pierdută de strămoșul androguno" în vremuri mitice. Idealul educațional al secolului XXI trebuie să vizeze reautentificarea omului, depășirea înstrăinării de sine, care durează de multe milenii. Doar această fabuloasă viziune platonică pare adecvată vremurilor de mâine. Dar să nu ne îmbătăm cu apă rece. Ne aflăm încă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
căci un ignorant nu ar ști să vorbească unor spirite diferite decât în limbajul său uniform (monotropos). Și iată-l pe Ulise trecut, din rândul mincinoșilor, în rândul marilor sophoi din vremurile de demult, ba chiar devenind patronul lor, părintele mitic al tuturor celor abili în discuție, capabili să dea o mie de întorsături gândirii lor și care, pe deasupra, sunt și onești profesori de virtute; pe scurt, iată-l pe Ulise patronul sofiștilor, idealul educațional al tuturor profesorilor plătiți de stat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Afirmându-și apartenența la aceste valori, individul își organizează propria coerență, se distanțează de alții, din exterior, își delimitează un teritoriu simbolic și-și construiește propriul univers. Pentru a încuraja, accelera, consolida această identificare, grupurile recurg la simboluri și evocări mitice, ritualuri și ceremonii, inventează și pun în funcțiune diferite norme proprii, cu scopul de a obține efecte de diferențiere și inscripția într-o linie și o cultură comună (Ruano-Borbalan, 1998). Urmează apoi etapa identificării instituționale, civică și politică, religioasă. Modalitatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la mituri și credințe, la opinii comun împărtășite și ideologii, nu ignoră mecanismele politice și economice. Ele se prezintă ca o morală și o psihologie a popoarelor, crede Jean-Marie Seca, fac apel la memorie și tradiții, se adapă din gândirea mitică, din istorie și producțiile spațiului public, sunt ecouri ale schimbărilor sociale. Putem vorbi cu dificultate de coerență, elaborare logică, consecvență - mai degrabă de angajare militantă, de o acțiune de propagandă și de activism. Unii cercetători consideră angajamentul ca determinant al
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din rândurile lor „identificate ca marii vinovați”: eterna căutare a „țapilor ispășitori”. (În cartea Sugestia și sugestibilitatea, pe care am publicat-o cu I. Ciofu cu câteva săptămâni înaintea desființării, mă ocupasem, de altfel, în cadrul subcapitolului „Permanența elementelor magice și mitice”, de psihologia unor asemenea mecanisme.) Mă gândisem de multe ori în perioada aceea să trimit peste hotare un material de mai mare întindere, care să dezvăluie din perspectiva unui insider cele întâmplate. Am ales ca pretext împlinirea unui an de la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau doar un joc de cuvinte. Dacă aceasta ar fi și singura sau ultima mea ambivalență, aș fi fericit. Din păcate, fiecare dintre noi are un număr uneori insuportabil de mare de asemenea „dezorientări sau imprecizii”. Nostalgia trecutului este întotdeauna mitică, iar ambivalența atitudinală nu trebuie să ne mire. Nu neapărat din cauza perceperii diferite a realității, în funcție de amplasamentul social al fiecăruia, ci și datorită diferențierilor subiective în a percepe și prelucra cognitiv ceea ce noi definim apoi a fi o realitate. Ai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-și prelucreze propria „minune” sau „energie” în folosul propriu, nu să-l faci dependent de „aură”, de transmisia ta de „energie” sau de una transcendentală! Printre altele, meditația își plasa efectul pe păstrarea secretului „mantrei”, ceea ce sugera nu numai gândirea „mitică”, ci și pe cea conspirativă, care era domeniul Securității, iar fascinația șamanică a „gurului” o concura pe cea a „conducătorului”. S-a intrat așadar în conflict cu interese și „metode de influență” care erau monopol de stat, iar afirmația mea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
poezia lui Nichita Stănescu și Leonid Dimov, favorabil e și acela despre Marin Sorescu. Criticul elogiază proza lui Fănuș Neagu și are îndreptățirea să o facă, dar este reticent cu Ștefan Bănulescu, iarăși nejustificat, deoarece Bănulescu este, în genul prozei mitice, unul dintre scriitorii contemporani cei mai dotați. Ar fi fost oportună o mai mare importanță acordată prozei lui Augustin Buzura. În fine, la critică, sunt introduse câteva nume noi și este înregistrată prezența în câmpul eseisticii filosofice a lui Constantin
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
oralității. Roman al prieteniei, Mesteci și respiri mai ușor este și o carte poetică. Chiar dacă stă sub semnul anarhistului Baudelaire și se deschide prin mult uzitatul și uzatul „deci”, se încheie cu „atât” al lui Nichita Stănescu. Interminabile dialoguri, desacralizări, Mitici postmoderni, umor: fostul Mic Paris stă acum sub semnul publicității TV sau al panourilor ce invadează străzile, dar și al patimei internetului, site-urilor, barului-totem și mai ales al referințelor culturale sau profane de tot felul. Tinerii lui P. nu
POPESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288925_a_290254]
-
miracol ce își are originea în „scânteia din amnarul rămas în paradis”. În parabola proiectată de poemul Uitată e minunea, sensurile trimit la posibilitatea răscumpărării existenței prin artă, starea poetică fiind văzută ca un echivalent al stării paradisiace din epoca mitică a originilor. Se invocă o lume a gândurilor „neîntrupate încă-n cuvinte”, înlănțuindu-se „în poeme nemairostite vreodată”, în timp ce poetul, asemenea unui pelerin, rătăcește „prin neștiutele iluzii” și caută răspunsuri la marile întrebări care îl frământă. Versurile aspiră acum la
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
o notă modernă în poezia ardeleană, direcționată, în genere, de activism și civism etnic. P. este și autorul unei exegeze critice, Poetul Ion Moldoveanu și destinul său linosian (1942). Foarte înzestrat, dispărut în plină tinerețe, poetul e comparat aici cu miticul cântăreț Linos, ucis în zorii vieții, din invidie, de zeul Apollo. SCRIERI: Plecarea spre legendă, Mediaș, 1936; Literatura ardeleană de azi, Mediaș, 1939; Poetul Ion Moldoveanu și destinul său linosian, Sibiu, 1942; Mâhniri lângă leagăn, îngr. și pref. V. Fanache
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
epicului” și spulberă o serie de prejudecăți din receptarea prozatorului ardelean, cum ar fi acelea privind incongruențele de construcție, inabilitatea stilistică sau tezismul moralizator. Tot astfel, interpretul susține cu probe veridice dominanta realistă a Baltagului sadovenian, confirmată prin sabotarea logicii mitice de către logica mimesisului. Deși pare a gravita pe o altă orbită de preocupări, eseul Rimbaud (1997; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara) se dezvoltă pe un teritoriu similar celor anterioare. Utilizând o metodă care postulează „emergența operei în biografie și a
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
paisprezece silabe), poemele din Scutul Minervei (1933), Țărm pierdut (1937), Balcic (1940) au parcă eleganța statuilor grecești și, traversându-le, se naște sentimentul înaintării printre colonade. O seamă de poezii din Țărm pierdut restituie un univers păstoresc, adus din timpuri mitice, când „Clopoțeii caprelor sunau răcoare / De ape vii printre măslini și eucalipți” și când fauni tineri ședeau pe pietre albe, lângă ciobani, învățându-i să cânte din nai, în timp ce din „marea limpede” răsărea, printre scoici și alge, câte un chip
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
adevărată urmașă a baciului Alexa Banu, conducător al Vlașinilor, P. asigură romanelor autenticitate și fior participativ. Comunitatea Vlașinilor este zugrăvită, într-un fel, din interior, fără a fi pierdute din vedere ritmurile dintotdeauna, ambiționând să se configureze într-o viziune mitică. Plecarea Vlașinilor se axează pe un conflict istoric, resuscitând confruntarea dintre comunitatea ciobanilor români din zona muntoasă a Sibiului și stăpânirea habsburgică ce încerca să-i silească să adopte „uniația” cu biserica romano-catolică, pentru a-i despărți de neamul lor
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]