2,504 matches
-
scufundă autorul? (căci nu e oricine acel căruia iubita i-a fugit, cu altul, ci chiar poetul este cel ce trăiește prin discursul dramatic al cuvintelor). De aici versurile curg, povestea devine basm, mit, urcând fantasmagoric. Autorul devine un semizeu mitologic în luptă cu... cu cine de fapt ne luptăm noi? Uneori avem o înfruntare diabolică sau extatică cu un principiu, cu o idee, cu un ceva intangibil, de neatins de mintea noastră oricât de scrutătoare ar fi ea și totul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
denumind animale individualizate de om: Lupu, Zdreanță, Pisicuța, Colț Alb etc.; cosmic: Andromeda, Casiopeea, Marte, Jupiter etc.; geografic-geologic, termeni toponimici și hidronimici: Alpi, Bucegi, Carpați, Caraiman, Iași, Timișoara, Sibiu, Roman, Veneția, Florența, Roma, Dunărea, Moldova, Sena, România, Italia, Spania etc.; mitologic: Achile, Medeea, Hercule, Diana, Crăciunul, Dumnezeu, Isus Hristos, Făt-Frumos etc.; artistic, termeni denumind personaje literare: Dionis, Mara, Stănică Rațiu etc., social-politic, termeni denumind sărbători naționale sau internaționale: Ziua Victoriei, Unirea Principatelor etc. Cele două clase de substantive prezintă trăsături distinctive sub
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I, p. 164), „Moartea succede vieții, viața succede la moarte.” (M. Eminescu, I, p. 36). Este mai frecventă în limbajul popular: „Dau la copii de mâncare.” -pe; marchează cazul acuzativ al genului personal: substantive proprii (din câmpurile semantice uman și mitologic, precum și nume de animale) sau substantive comune denumind ființe umane, cu funcția sintactică de complement direct: „Eu vreau să-mi dai copilul zburdalnic - pe Arald.” (M. Eminescu, I, p. 91), „Ea-l asculta pe copilaș uimită și distrasă.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poziții relative mai bune.” (G. Călinescu, U.P., 278), „Pe uși intrau și ieșeau țăranii veniți după târguială.” (E. Barbu, 21) • adverb: „O, tu aceea de-altădată Ce te-ai pierdut din drumul lumii.” (T. Arghezi, 80) b. dezvoltat: „Opoziția mitologică e aceea dintre absolut și relativ.” (G. Călinescu, C.O., 276), „Furtuna se vestea pe dealuri, Toată noaptea de luni spre marți la orizont s-a adunat.” (L. Blaga, 289) c. analitic: „Slujbașul domnesc intră pe ușa rămasă deschisă.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Maria), ori reunite în ci‑ cluri de scene care erau ordonate în mod cronologic, și care creau de multe ori biografii. Este posibil ca pentru acest ultim fel, una din inspirații să provină și din prezentarea succesiv periodică a scenelor mitologice ori, din reliefurile biografice de pe sarcofagele imperiale. Icoana este rezultatul unei sinteze a culturilor: elenă, romană și creștină. Din secolul al VIII‑lea până la mijlocul secolului al IX‑lea, istoria bizantină este întunecată de criza iconoclastă, criză care a dus
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
metalelor 8. Odată cu acceptarea alfabetului folosit de civilizația Orientului Apropiat, epopeile lui Homer, Iliada și Odiseea, precum și poemele epice ale lui Hesi‑ od, și mai cu seamă Teogonia, au dus la crearea unei identități culturale comu‑ ne poporului grec. Temele mitologice care au derivat din ele, mult mai târziu, vor fi folosite în artă ca sursă inepuizabilă de subiecte și inspirație. Cât priveș‑ te sculptura figurativă, ea atinge apogeul odată cu templul lui Zeus și cu Pan‑ theonul de pe Acropole în Atena
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
observată în cazul mai multor artiști precum Tintoretto, El Greco, Caravaggio, Peter Paul Rubens, Rembrandt etc. Tiziano a folosit tehnica pensulei încărcate de cu‑ loare pentru a realiza întreaga gamă de subiecte disponibile artiștilor din perioada sa incluzând al‑ tare, scene mitologice și istorice, alegorii, portrete și autoportrete. Opera sa de început s‑a identificat cu cea a lui Giorgione, iar stilurile lor erau atât de asemănătoare, încât lucrările lor sunt greu de deo‑ sebit ceea ce a dus la confuzii în atribuirea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
contururi aspre și fără contraste puternice de culoare. Peisajele încețoșate din fundal și efectele subtile de lumini și umbre au conferit tablourilor sale o atmo‑ sferă extrem de delicată și au reușit să sublinieze ca‑ racterul voios‑erotic al scenelor sale mitologice. O CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Lumină a lumii 132 caracteristică a acestui pictor o reprezintă frescele vaste care au fost esențiale pentru dezvoltarea picturii de plafon iluzioniste. De remarcat că în multe dintre lucrările sale
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
baroce. În general a pictat fresce imense de plafon în trompe l’oeil în palatul do‑ gilor și a decorat și pictat numeroase retabluri. Temele religioase le‑a pic‑ tat cu aceeași eleganță și măreție ca și în cazul subiectelor mitologice. De remarcat este impactul vizual al tablourilor care a fost intensificat printr‑o paletă coloristică bogată și strălucitoare. Acest colorit splendid a fost cel care a inspirat pictorii de mai târziu cum ar fi: Giovanni Battista Tiepolo și Delacrix. 4
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Maria), ori reunite în ci‑ cluri de scene care erau ordonate în mod cronologic, și care creau de multe ori biografii. Este posibil ca pentru acest ultim fel, una din inspirații să provină și din prezentarea succesiv periodică a scenelor mitologice ori, din reliefurile biografice de pe sarcofagele imperiale. Icoana este rezultatul unei sinteze a culturilor: elenă, romană și creștină. Din secolul al VIII‑lea până la mijlocul secolului al IX‑lea, istoria bizantină este întunecată de criza iconoclastă, criză care a dus
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
metalelor 8. Odată cu acceptarea alfabetului folosit de civilizația Orientului Apropiat, epopeile lui Homer, Iliada și Odiseea, precum și poemele epice ale lui Hesi‑ od, și mai cu seamă Teogonia, au dus la crearea unei identități culturale comu‑ ne poporului grec. Temele mitologice care au derivat din ele, mult mai târziu, vor fi folosite în artă ca sursă inepuizabilă de subiecte și inspirație. Cât priveș‑ te sculptura figurativă, ea atinge apogeul odată cu templul lui Zeus și cu Pan‑ theonul de pe Acropole în Atena
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
observată în cazul mai multor artiști precum Tintoretto, El Greco, Caravaggio, Peter Paul Rubens, Rembrandt etc. Tiziano a folosit tehnica pensulei încărcate de cu‑ loare pentru a realiza întreaga gamă de subiecte disponibile artiștilor din perioada sa incluzând al‑ tare, scene mitologice și istorice, alegorii, portrete și autoportrete. Opera sa de început s‑a identificat cu cea a lui Giorgione, iar stilurile lor erau atât de asemănătoare, încât lucrările lor sunt greu de deo‑ sebit ceea ce a dus la confuzii în atribuirea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
contururi aspre și fără contraste puternice de culoare. Peisajele încețoșate din fundal și efectele subtile de lumini și umbre au conferit tablourilor sale o atmo‑ sferă extrem de delicată și au reușit să sublinieze ca‑ racterul voios‑erotic al scenelor sale mitologice. O CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Lumină a lumii 132 caracteristică a acestui pictor o reprezintă frescele vaste care au fost esențiale pentru dezvoltarea picturii de plafon iluzioniste. De remarcat că în multe dintre lucrările sale
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
baroce. În general a pictat fresce imense de plafon în trompe l’oeil în palatul do‑ gilor și a decorat și pictat numeroase retabluri. Temele religioase le‑a pic‑ tat cu aceeași eleganță și măreție ca și în cazul subiectelor mitologice. De remarcat este impactul vizual al tablourilor care a fost intensificat printr‑o paletă coloristică bogată și strălucitoare. Acest colorit splendid a fost cel care a inspirat pictorii de mai târziu cum ar fi: Giovanni Battista Tiepolo și Delacrix. 4
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
scoate de acolo, înseamnă să-i faci să prolifereze în toată lumea fără a le mai da de urmă. Ivan operează tumoarea ca s-o transforme în metastază. Toate datinile și legendele sunt unanime: în marile epoci tradiționale, ambianță în întregime mitologică, lumea era bântuită de duhuri rele, în mod necesar de altminteri, căci unde se manifestă o mare lumină, se desfășoară firesc și o mare umbră; dar responsabilii acestor civilizații fixau cu înțelepciune aceste duhuri în locuri caracterizate, riguros identificate: bălți
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cinci secole în urmă, activitatea lui Dürer dăinuie (publică peste 350 de gravuri și xilogravuri care au apărut cu faimoasa lui monogramă). S-au pierdut peste 60 dintre ele, însă cele mai importante tablouri ale sale ilustrează scene religioase sau mitologice, hărți și animale exotice. De asemenea, autoportretul este un motiv artistic des întâlnit, în ceea ce îl privește. Ca un mare admirator al lui Da Vinci, a urmat studiile sale în ceea ce privește proporțiile corpului uman, aplicând mai târziu aceleași reguli cu cifrele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
care, după aprecierea lui Macedonski, ”freamătă de culoare și de pasiune”: „Cu trăsnetul în mână, cu fruntea încruntată, Cu ochii vărsând flăcări, cu nasul aquilin, Pe-un ton de iarbă moale, cu rouă însmălțată, Stă Jupiter, stăpânul Olimpului divin.” Subiectul mitologic îl inspirase și pe Heredia care scrisese o Naștere a Afroditei, împrumutând ideea de la Menard. În Pegaz, poetul se situează în plină Eladă apolinică, într-un vis de luminoasă plenitudine interioară: decorul mitologic îl înfățișează pe Apollo înconjurat de cele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
însmălțată, Stă Jupiter, stăpânul Olimpului divin.” Subiectul mitologic îl inspirase și pe Heredia care scrisese o Naștere a Afroditei, împrumutând ideea de la Menard. În Pegaz, poetul se situează în plină Eladă apolinică, într-un vis de luminoasă plenitudine interioară: decorul mitologic îl înfățișează pe Apollo înconjurat de cele nouă muze. Tabloul respiră atmosfera Primăverilor elene carducciene. Demetriade îi închină Afroditei un inspirat poem, Hymn la Afrodithea. Poezia este construită pe două mari motive existente în creația autorului Poemelor antice : ideea de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
care, după aprecierea lui Macedonski, ”freamătă de culoare și de pasiune”: „Cu trăsnetul în mână, cu fruntea încruntată, Cu ochii vărsând flăcări, cu nasul aquilin, Pe-un ton de iarbă moale, cu rouă însmălțată, Stă Jupiter, stăpânul Olimpului divin.” Subiectul mitologic îl inspirase și pe Heredia care scrisese o Naștere a Afroditei, împrumutând ideea de la Menard. În Pegaz, poetul se situează în plină Eladă apolinică, într-un vis de luminoasă plenitudine interioară: decorul mitologic îl înfățișează pe Apollo înconjurat de cele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
însmălțată, Stă Jupiter, stăpânul Olimpului divin.” Subiectul mitologic îl inspirase și pe Heredia care scrisese o Naștere a Afroditei, împrumutând ideea de la Menard. În Pegaz, poetul se situează în plină Eladă apolinică, într-un vis de luminoasă plenitudine interioară: decorul mitologic îl înfățișează pe Apollo înconjurat de cele nouă muze. Tabloul respiră atmosfera Primăverilor elene carducciene. Demetriade îi închină Afroditei un inspirat poem, Hymn la Afrodithea. Poezia este construită pe două mari motive existente în creația autorului Poemelor antice : ideea de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
la The Sacred and the Profane, Aspects du Mythe, De Zalmoxis a Gengis Khan și la monumentala Histoire des croyances et des idees religieuses, studierea miturilor este preocuparea capitală a acestui „homerid al istoriei religiilor care a transformat disciplina cunoașterii mitologice într-o epopee a ideilor” (Ion Lotreanu). Congenera acestui vast câmp teoretic, literatura lui Mircea Eliade își aprofundează temele și structurile pe masura dezvoltării excepționale a operei savantului, asumându-și progresiv, în romane și îndeosebi în nuvele, funcția revelării mitului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dintre spirit și materie exprimată prin purușa și prakrti în Samkya-Yoga. Mai mult ca oriunde, Eliade își arată și își camuflează, în această nuvelă exemplară, atât intențiile, cât și tehnicile literare, valorile simbolice. Aparent, nimic mai simplu. Peste o schemă mitologică, Eliade așează o realitate cenușie, banală, cotidiană, dintr un București buimac, răsătitean și moale, cosmopolit. Numai că forțele interne, de adânc ale miturilor încep să lucreze, acumulând energii, explorând, revărsându-și lavele asemeni unor vulcani. În această noua hiperrealitate, timpurile
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de cântări umflată, Toată lumea după dânsa, de-al ei sunet atârnată, Ar fi curs în văi eterne, lin și-ncet ar fi căzut...”<ref id=”25”>Nicolaie Dabija, Pe urmele lui Orfeu, Editura Hyperion, Chișinău, 1990, p. 11</ref> Figura mitologică a lui Orfeu e controversată, e la limita dintre mit și legendă. Unii cercetători îl consideră o născocire, alții o persoană atestată istoric. Cu nuanțări specifice cercetătorilor sau creatorilor, în funcție de epocă, mitul își păstrează identitatea prin sensul ei profund și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
este cel care are ca personaje zei, îngeri, draci și alte creaturi ce fac parte în general din lumea de dincolo. Această lume intră în legătură cu lumea reală, și oamenii pot ajunge pe celălalt tărâm și înapoi. Genul se numește fantasy mitologic și este în contrast cu high fantasy, care își clădește singur mitologia. Fantasy-ul bangsian merită amintit aici, fiind un gen care prezintă lumea de după moarte și viața de dincolo. Însă cele două lumi (cea reală și cea de dincolo) sunt legate doar
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
elogiul, cât și degradarea. De la sacru la profan, de la spirit la materie, de la spațiu protector la cauză a degradării morale, iubirea dovedește multitudinea de sensuri pe care le poartă pentru fiecare artist în parte. Crezurile poetice au inclus aspecte filosofice, mitologice și teologice care au oferit unicitate perspectivei, iar artele plastice ale secolului au susținut vizual și spiritual noile mișcări culturale. Sensurile iubirii au fost incontestabil dezvoltate și extinse în încercarea de a o defini, înnoind viziunile în abordarea acestui aspect
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]