4,914 matches
-
țiganii robi, părinte. Poate că Dumnezeu îți încearcă răbdarea, fiule. Ia să auzim despre ce-i vorba? La 14 octombrie 1785 (7294) „Toma Cucoran, ficiorul lui Nicolai Cucoran jicnicer” arată: „Am vinit la sfinție sa părintele Veniiadict protosinghel al sfintii Mitropolii... și am dat danie sfintii Mitropolii Iași doao sălași de țigani”. Și nu erau puțini. Cele „doao sălași de țigani” însemna de fapt nouă suflete, după cum am aflat din enumerarea țiganilor. Caut în memorie alte danii către Mitropolie - danii domnești
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
îți încearcă răbdarea, fiule. Ia să auzim despre ce-i vorba? La 14 octombrie 1785 (7294) „Toma Cucoran, ficiorul lui Nicolai Cucoran jicnicer” arată: „Am vinit la sfinție sa părintele Veniiadict protosinghel al sfintii Mitropolii... și am dat danie sfintii Mitropolii Iași doao sălași de țigani”. Și nu erau puțini. Cele „doao sălași de țigani” însemna de fapt nouă suflete, după cum am aflat din enumerarea țiganilor. Caut în memorie alte danii către Mitropolie - danii domnești sau ale altor binevoitori - dar nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
al sfintii Mitropolii... și am dat danie sfintii Mitropolii Iași doao sălași de țigani”. Și nu erau puțini. Cele „doao sălași de țigani” însemna de fapt nouă suflete, după cum am aflat din enumerarea țiganilor. Caut în memorie alte danii către Mitropolie - danii domnești sau ale altor binevoitori - dar nu mai găsesc. Răsfoiesc și prin cărțile din fața mea. Rezultatul e același. Așa stând lucrurile, nu am alta de făcut decât să-i spun și călugărului constatarea mea: Despre sfânta Mitropolie, sau mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
danii către Mitropolie - danii domnești sau ale altor binevoitori - dar nu mai găsesc. Răsfoiesc și prin cărțile din fața mea. Rezultatul e același. Așa stând lucrurile, nu am alta de făcut decât să-i spun și călugărului constatarea mea: Despre sfânta Mitropolie, sau mai bine spus despre sfintele mitropolii, nu mai avem ce spune, dar... Dar dacă tot am pornit pe calea daniilor, atunci hai să vorbim și despre alte sfinte lăcașuri care s-au ridicat și au supraviețuit tocmai datorită bunăvoinței
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
altor binevoitori - dar nu mai găsesc. Răsfoiesc și prin cărțile din fața mea. Rezultatul e același. Așa stând lucrurile, nu am alta de făcut decât să-i spun și călugărului constatarea mea: Despre sfânta Mitropolie, sau mai bine spus despre sfintele mitropolii, nu mai avem ce spune, dar... Dar dacă tot am pornit pe calea daniilor, atunci hai să vorbim și despre alte sfinte lăcașuri care s-au ridicat și au supraviețuit tocmai datorită bunăvoinței drept-credincioșilor; fie el vodă sau alți enoriași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sub Sobiețchi, cu odoarele domniei, toate fură prada unui al patrulea foc, mai cumplit decât cele dintâi trei, carele la anul 1783, sub Alexandru Mavrocordat, din toată curtea domnească nu lăsă piatră peste piatră. Domnul se mută atunci în casele Mitropoliei, care și ele fură prefăcute în cenușă; Mavrocordat, urmat de pojar, se trase în cetățuia Galata, dar și de acolo fu iarăși silit a ieși prin un foc ce izbucni în mănăstire; și urmat de numele Pârlea Vodă, cu care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cutii, pungi. Pitoresc patriarhal, anulând delimitările. Aleea se deschide, în stânga, spre refugiul unei vile ratate. Porți, coloane, balcoane, graba vanitoasă a parvenirii, nostalgia unui stil. Eterogenul pregăteste compromisul cu barbarii, coruperea formelor, asaltul putregaiului... Urcă, dinspre ulicioara murdară, spre Dealul Mitropoliei. La câțiva pași, Piața, zarva zarzavagiilor. Culoarul Lipscanilor, feeria negustorilor. Acum, totul amuțit, somnolând în lene și gunoaie. Câteva clipe în dreptul bisericuței lui Ioanikie Stavropoleos. Fațada grațioasă, baroc în vervă, în contrast cu interiorul auster, limpede, geometric. Trece pe lângă Palat, se oprește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
întors din drum și readus într-o stare premergătoare reprezintă o întâmplare adevărată.“ Nu-și amintea autorul, n-avea importanță, exercițiul de memorie îl satisfăcuse. Așadar, dimineața se reia. Nu, se continuă, adică se adeverește. TUTUNGERIE, LAPTE, CROITORIE, Calea Rahovei, Dealul Mitropoliei, Lipscani, Ateneu, Batiște, Vasile Lascăr, pietonul ajunge în Piața Rosetti. La traversare își pipăie, din nou, plicul din buzunarul pantalonilor. Nu, nu se mai întoarce din drum, pare decis să provoace o întâmplare adevărată. Înainte de a împinge poarta metalică, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în același timp, deosebit de plastic, ca un veritabil artist. ― Crezi că poți să faci așa ceva, Matteo? ― Va fi un onor si o piacere, serenissimo, se faceam ceva tanto deosebit. Veți primi mia desene chit de presto putem. Clopotul din dealul Mitropoliei, agățat, ca un ceaun, în trei bârne de lemn, tocmai bătea sfârșitul slujbei, când tânărul Iancu sări din sanie și intră grăbit în salonul de croitorie. Ajutorul de croitor îl primi cu multe temenele și îl pofti să ia loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Aici obișnuia să stea dimineața, când își bea cafeaua, sau la apusul soarelui, înainte de a reveni acasă după o zi obositoare. Cotul adânc al râului oferea priveliști liniștitoare. Din verdeața grădinilor răsăreau turlele bisericii Domnița Bălașa, clopotul greu de pe dealul Mitropoliei, suspendat ca un ceaun mare pe trei bârne încrucișate, palatul Brâncoveanu, cu firide în ziduri groase și arcade albe la ferestre. Prin cristalul ușii de la intrare se zăreau cele două brațe ale scării interioare și culorile frescelor reflectate în oglinzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și cu marele vizir, prietenul său Mustafa Bairaktar. Și, dacă nu ar fi plecat la timp, ar fi avut și el aceeași soartă. Un dangăt puternic îl făcu să frisoneze. Dar nu pentru că ar fi bătut prea tare clopotul de la Mitropolie. Va fi silit să plece și de aici. La sfârșitul acelei întrevederi, în zorii zilei, chiar înainte de a-i adresa cuvintele de despărțire, Galib îl privise într-un fel ciudat. Și în ochii lui Manuc citise mai multă compătimire ironică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
neamurile, bunicul s-a ascuns. În schimb a ieșit la poartă, cu toiagul, bunica... - Cu un par, nu cu toiagul. Hoțul cela bătrân i-a poruncit să se Întoarcă acasă, că prea se Întinsese gluma, că a vorbit el la Mitropolie, să anuleze căsătoria cu sărântocul - broscarul o ia și așa, adică Însărcinată. Mama a zis că nu: a plecat de-acasă, plecată rămâne, iar ei să facă bine să se-ntoarcă de unde-au venit. Atunci hoțul cel bătrân a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pe aici așa suntem preoții, mai nemernici și mai fără învățătură, cum am apucat din bătrâni. Ei, fiu-meu, săracul, el știe carte multă, a făcut seminarul la București și a ieșit un popă, de i-a mers vestea până la Mitropolie, că are și glas minunat, poate l-a moștenit de la mine, că glas bun am avut și eu de mi-a mai rămas și acuma ceva ― uite, Ionică poate să mărturisească! Cât mă ustură inima că nu-i aici lângă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu atmosfera. Pe când se lupta cu un studiu kilometric, semnat de un senator, îi bătu în ușă Jean: ― Vino, monșer, nițel, să te cunoască și soră-mea, că ți-a făcut Lenuța o reclamă, de parc-ai fi moaștele de la Mitropolie! Doamna Alexandrescu, dorind să fie agreabilă familiei lui Jenică, se străduia să găsească pețitori Tanței, mai ales că bătrânii erau foarte preocupați de soarta fetei, care n-avea altă zestre decât frumusețea de la Dumnezeu. Ochise deocamdată pe Titu și-l
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
care mai dârze, repetară: ― Nu, nu!... 4 Capitala râdea vesel în podoaba steagurilor tricolore ce fâlfâiau pe clădirile principale. Calea Victoriei era presărată cu nisip fin, cenușiu. Mulțimea invadase trotuarele. Soarele galben privea indiferent printre nouri. Cortegiul regal înainta agale spre Mitropolie. Copitele escadroanelor de escortă pârâiau prelung pe macadamul străzii. În frunte, într-o trăsură, prefectul poliției, în picioare, cu cilindrul pe ceafă, se agita țanțoș, strălucitor, ca un capelmaistru răsfățat, uitîndu-se înapoi în răstimpuri. Camera zumzăia discret, ca un stup
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
trebuie să priceapă de bătaie! 3 ― N-am mai fost la Cameră poate de trei ani, dar la ședința de azi aș fi fost în stare să și plătesc, numai să nu lipsesc! zise Roșu către Titu Herdelea, urcând Dealul Mitropoliei și oprindu-se uneori să respire, fiind puțin astmatic. Trebuie să văd schimbările la față, că prea sunt extraordinare. Știi cum vine afacerea asta? Eu m-am certat cu tine și atunci, ca să-ți fac rău ție, dau drumul de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de drept obligațiile lor. Ar fi bine dacă guvernul ar veni cu o lege care să reglementeze complicațiile pe care le-au creat întîmplările acestea excepționale. În orice caz el, Dumescu, se va interesa de toate. Grigore interveni apoi la Mitropolie și obținu să fie adus la Amara, în locul vacant de preot, fiul bătrânului Nicodim, ca astfel măcar după moarte să i se împlinească dorința care l-a muncit atâta în viață. De altfel, tânărul a alergat acasă, tocmai din Gorj
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Către anul 1387, hotarele, cel puțin în partea de est a țării, de la Hotin și până la Cetatea Albă, erau bine determinate și fixate”. În acel sfârșit de veac s-a stabilit o ordine de drept internă, necesară statului, iar înființarea Mitropoliei Moldovei în anul precedent, 1386, a exprimat consolidarea statutului de stat suveran, statut care se exercita prin persoana domnului. Urmașul lui Petru I, Roman I, a desăvârșit unitatea teritorială a Moldovei. În hrisovul din 30 martie 1392, el se intitula
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
grea, s-au înregistrat rezultate remarcabile. Dezvoltarea rețelei școlare de toate gradele, accesul la învățământul superior din provincie și nu numai, apariția a numeroase ziare și reviste, activitatea unor importante societăți culturale, ridicarea Bisericii Ortodoxe din Basarabia la rang de mitropolie etc. au produs o adevărată renaștere spirituală națională. Economia Basarabiei a urmat drumul parcurs, în general, de economia României, cu etapele sale de refacere și dezvoltare, de criză (1929-1933) și de avânt (1933-1938). Pe fundalul aplicării reformei agrare, agricultura a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
întrucât caracterul etnic românesc al acestei populațiuni este mai presus de orice îndoială. Puși de nedreptate în fața acestei tragice situațiuni, vedem cu durere cum se repetă față de Bucovina jocul diplomatic din 1775 și cum un teritoriu românesc, cu o veche mitropolie ortodoxă, cu o universitatea românească și cu alte numeroase așezări de cultură și asistență, precum și instituțiuni industriale de tot felul, este ocupat de trupele sovietice cu scopul mărturisit de nota ultimativă, pe care Uniunea Sovietică le-ar fi îndurat în urma
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
invaziilor dușmane de la răsărit, sunt azi ocupate de trupele sovietice. Sute de biserici și mănăstiri cu prețioase urme de pictură, sculptură, arhitectură moldovenească au rămas în teritoriul ocupat de Soviete în paguba culturii noastre naționale. Tot acolo au rămas două mitropolii românești, una la Cernăuți și alta la Chișinău, două episcopii istorice la Ismail și Hotin, precum și trei așezăminte de înaltă învățătură și anume Universitatea Carolina din Cernăuți, Facultățile de Teologie și Agricultură din Chișinău. La aceasta se mai adaugă și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
strigat apucîndu-i mâna. Ilaria! - Spunea că nu scapă, a șoptit. Spunea că ăsta e locul. Era caldă și mă privea cu ochii deschiși. Dar eu știam. [1977) Mircea Eliade TINEREȚE FĂRĂ DE TINEREȚE... Pentru Sybille I De-abia când auzi clopotul Mitropoliei își aminti că e noaptea de înviere. Și deodată i se păru nefirească ploaia care îl întîmpinase de cum ieșise din gară și care amenința să devină torențială. Înainta grăbit, sub umbrelă, adus din umeri, cu privirile plecate, căutând să evite
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
A trăsnit pe aproape", își spuse clipind cu greu ca să-și dezlipească pleoapele. Nu înțelegea de ce strânge cu atâta putere mânerul umbrelei. Ploaia îl lovea sălbătecită, din toate părțile deodată, și totuși nu simțea nimic. Atunci auzi din nou clopotul Mitropoliei, și toate celelalte clopote, și, foarte aproape de el, un altul, zbătîndu-se singuratec, deznădăjduit. "M-am speriat" își spuse, și începu să tremure. E din cauza apei, înțelese câteva clipe în urmă, dîndu-și seama că zace întins în băltoaca din marginea trotuarului
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
iad, nu alta. Da ea, șo-șo-șo, să-l împace pe bietu Ilie. Se-nvinețise, săracu, de-atâta plâns și era greu ca pietroiu. La urmă se învățase ei, și cum s-auzea clopotele bisericii, cum s-auzea clopotul mare de la Mitropolie, și clopotul lor de la biserica Capra, și-ncepea și sergenții cu țignalele lor, atuncea mămica, repede cu Sile-n brațe și cu gemenii de poală, stingea focurile iute-iute și fugea toți în pivnițele lui Spală-Varză. Spală-Varză avea pivnițe cum nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să scriu în jurnal, atât de amănunțit ca niciodată. Teama de cele ce voi ajunge să le povestesc la sfârșit m-a făcut să mă întind în atâtea detalii. Dar iată, tocmai în această secundă, când am isprăvit, aud clopotul Mitropoliei și inima îmi sare în piept cu totul altfel decât înainte. 15 septembrie 1916 Năuciți după trei zile de alarme continue : noaptea bombardează Zeppelinul, adică țipiligul, ziua bombardează avioanele. Coborâtul în pivniță nu-mi mai dă toate asigurările, amicul Victor
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]