3,411 matches
-
cu brațul întins spre cele două râuri. Reluă gutural: — Aici moșul lui Șerban Vodă și strămoșul nostru... Brâncoveanu se opri, trase aer în piept: ...Mihai Viteazul l-a înfruntat pe Sinan Pașa. Selin pașa, știi câți oameni au pierit în mlaștina asta? Despre credincioșii lui Allah, Ibrahim Pecevi, cronicarul padișahului, scrie că au murit ca niște martiri, despre călăreții lui Mihai Vodă am pus noi să scrie pe cruce că au luptat ca niște viteji, căci noi ca mare logofăt am
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
astăzi o bătălie ca cea de acum o sută de ani pentru împărăția celor două continente? Stau țarul la Azov și împăratul la Mohaci, gata, gata și cine știe ce nebun vrea să bage fala oastei lui Allah să moară într-o mlaștină! Dar pe cei care ară și seceră grâul pentru pâinea Stambulului îți dă mâna să-i îneci aici? Mie nu, i-am dat de înțeles asta marelui vizir, când am oprit pentru armata mea doar o gardă, atâta tot! Nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mai ai timp. — Câte zile o să stăm la Călugăreni? — O noapte doar, ca să avem răgaz să ne rugăm pentru sfinții ce au căzut aci la Țânțăroasa. Fericiți cei ce au căzut în luptă, fericiți cei ce au murit înecați în mlaștină. La cei răniți care s-au împotmolit după șaisprezece ceasuri de luptă și au rămas aici, te ai gândit? — Pe urmă oprim la Daia, ca acum o sută de ani Sinan Pașa? — De ce am merge noi mai iute ca Sinan
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
după șaisprezece ceasuri de luptă și au rămas aici, te ai gândit? — Pe urmă oprim la Daia, ca acum o sută de ani Sinan Pașa? — De ce am merge noi mai iute ca Sinan Pașa? Drumul Bălții e minunat acum. Toate mlaștinile sunt potopite de nuferi înfloriți, stăncuțe albastre le înconjoară, rotindu-se în ceruri, ca să ochească șerpii leneviți de soare. Drumul Bălții e desfătarea noastră din luna lui mai. — Pe urmă la Giurgiu? — Mai departe nu-ți spunem, deși ne ești
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dragostea pentru Allah, nu ascultau decât de legea jihadului, nu-i mai încercau spaime sau doruri. Selin se încruntă. Cum a putut Sinan Pașa să nu țină seama de valoarea unor asemenea luptători și să-i bage fără discernământ în mlaștina de la Țânțăroasa, ca să moară înnămoliți? Toată noaptea i a văzut în vis, eleganți, cu pălăriile lor albe cu pene de struț și de păun agitate de vântul dimineții, cu tunicile din cel mai fin postav de Damasc, încălțați cu cizme
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
știe domnia ta ce să le spună. Am înțeles, măria ta, o să încerc să-i împac pe toți, dar vreau să te vindec cu un cuvânt, doar cu o vorbă. Se spune că țarul Petru își face un oraș într-o mlaștină, unde vara, noaptea, lumina nu pleacă deloc. Ca o ceață. Stă lumina palidă și parcă atârnă hălăduind pe deasupra bălților. Acolo nu-s niciodată triluri de privighetoare, iar păsările de zi înnebunesc, cântând de cu seară crezând că-s zori. Și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
padișahului totul se poate cumpăra, dar nu se așteptase ca lucrurile să degenereze într-atât. Cât de sigură era însă victoria lui, dacă oricine, plătind alt preț, putea schimba orice hotărâre a sultanului? De cum adormea, visa că înaintează într-o mlaștină în care se scufundă și se trezea strigând-o pe doamna Marica în ajutor. Totuși, scopul aducerii sale la Adrianopol nu s-a lămurit decât în timpul vizitei la marele vizir Rami Efendi. Acesta fusese considerat de dregătorii români ca o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
III-lea îl semnase în ziua de 17 martie 1714, de Alexe Caldu, când se schimbă stările făpturilor, când ies gângăniile, omizile și toate târâtoarele de sub pietre și de prin pământuri, năpârcile cele veninoase și cele nevătămătoare apar din ascunzișurile mlaștinilor, păianjenii cei păroși cu opt picioare și ochi cât boaba de mei vin să țeasă la lumina soarelui ce au urzit o iarnă-ntreagă în întuneric de văgăuni. De Alexe Caldu, când au ridicat-o pe doamna Stanca s-o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
undeva, pentru că mirosul de seu ars i-l simțeam. Încercam să-mi urmăresc cu altă parte a minții mele gândurile care o luau razna și nu reușeam, era ceva, nu știu ce anume ce nu înțelegeam, era ca și cum mă scufundam într-o mlaștină. Psalm după psalm, când grecește, când românește, când slavonește, bolboroseam mereu, mereu și nu pot să-ți spun cât mă bucuram când mă luau să mă ducă la cazne. Începusem să-i îndrăgesc pe temniceri pentru că mă scoteau din singurătatea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
povestea mea preferată despre Abraham Lincoln: într-o bună zi, pe vremea când era încă un tânăr avocat care mergea din tribunal în tribunal în căutare de clienți, a întâlnit un porc care se lupta zadarnic să iasă dintr-o mlaștină. Lincoln s-a oprit pentru o clipă, oscilând între compasiunea față de animal și grija față de costumul cel nou pe care ar fi riscat să-l murdărească de noroi și apoi a plecat mai departe. După aproape două mile, s-a
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
a plecat mai departe. După aproape două mile, s-a întors, neputându-și lua gândul de la porc și de la situația dificilă în care se afla acesta. Odată ajuns înapoi, a întins niște scânduri de lemn cu ajutorul cărora a intrat în mlaștină, a prins animalul și l-a tras în afară, murdărindu-și hainele. Fiind întrebat de ce a făcut toate acestea pentru un porc, Lincoln a răspuns în linii mari: Nu am făcut-o pentru porc; am făcut-o pentru mine pentru
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
au fost scrise, evident, sub efectul acestei perspective. Din Turnul Pompierilor, dacă privirea coboară spre nord, nu mai avem în fața ochilor un miraj amăgitor, ci o realitate încântătoare frumoasa grădină Cișmigiu. Prinții Bibescu și Știrbei au scos această perlă din mlaștini insalubre odinioară, secate din ordinul lor distrugerea unui focar de infecție și transformarea lui într-un loc de agrement, nu e aceasta o dublă binefacere pentru București? Astăzi, terenurile mlăștinoase asanate, traversate de o derivație a Dâmboviței, sunt acoperite de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
focar de infecție și transformarea lui într-un loc de agrement, nu e aceasta o dublă binefacere pentru București? Astăzi, terenurile mlăștinoase asanate, traversate de o derivație a Dâmboviței, sunt acoperite de o vegetație luxuriantă și de lacuri conturate capricios. Mlaștina a făcut loc verzilor peluze, aleilor drepte, potecilor șerpuite, parterelor grațioase, unde inteligența arhitectului a desfășurat toate resursele liniei drepte și ale neprevăzutului. Plantele rare, arbuștii odoriferanți își dispută spațiile libere dintre masivii de verdeață. O moviliță centrală, construită în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
lanțul Balcanilor. De ce oare nicio carte, nicio hartă geografică nu menționează aceste amănunte? Dacă hărțile noastre militare ar fi făcut-o, nefericita expediție din Dobrogea ar fi fost mai puțin fatală; în loc să se îndrepte spre mare, peste nisipuri arzătoare și mlaștini fetide, unde puțin i-a lipsit coloanei noastre ca să nu piară în întregime, se poate crede că aceasta ar fi preferat dealurile care mărginesc malul drept al fluviului; ar fi găsit acolo apă, pășuni, păduri, vite, sate și locuri bune
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
oare că România nu se învecinează cu această mare decât prin fâșia de pământ luată Basarabiei după Tratatul de la Paris, din 1856? Această fâșie strâmtă, aflată pe malul stâng al Dunării, e năpădită de apele stătătoare ale fluviului, acoperită de mlaștini, de țânțari și de lăcuste; este în același timp lipsită de drumuri, până într-atât încât nu-i pot fi explorate stepele mișcătoare decât cu ajutorul unui cal viguros. S-a uitat că această plajă nenorocită se află la 70 de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII oligotrofe estival VI - IX Mlaștini eutrofe estival VI - VIII din culturi de păioase estival V VI din culturi de prășitoare estival VII - IX vernal V ruderale estival VI - VIII Buruienișuri alpine estival VII - IX 75 Suprafața minimă de probă va avea mărimea corespunzătoare cu punctul
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
mai degrabă, o primejdie pentu soarta fiecărui turc în parte. Se brânceau unii pe alții în smârcuri, în troiene, în fața săgeților și a sulițelor moldovene. Parcă abia acum vedeau în ce capcană strâmtă au intrat aici, între dealuri, păduri, râpi, mlaștină, copaci și potrivnici iviți de pretutindeni. Pierzându-și dintr-o dată nădejdea în victoria pe care, până atunci, o crezuse cu desăvârșire a lui, Soliman Pașa a sunat ruperea luptei și grabnica retragere spre miazăzi. Așa cum se întâmplă adesea cu marile
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
aceea și până la miezul celeilalte zile n-au încetat să ucidă pe turci, așa că mai toți au pierit și puțini au scăpat”. În patru zile de luptă grea, pe vreme zburlită de iarnă, peste 40.000 de morți au umplut mlaștinile Bârladului până la vărsarea în Siret. Și alte mii de prizonieri se aflau în mâinile românilor. Soliman Pașa n-a mai apucat să vadă Suceava decât în închipuire.Gloria lui militară a pierit la Vaslui.Au înmormântat-o moldovenii. Din scaunul
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
zilei, la 10 ianuarie, întăile elemente ușoare și mișcătoare ca și negura au luat contact cu fruntea oștirii lui Soliman-Beg. Era ceea ce s-ar chema astăzi o diversiune: adică buciume, tobe, strigări de război și săgeți, în lunca de dincolo de mlaștină, în laturea drumului pe care se afla intrată oastea. Acest atac de spaimă, călăuzit de oameni dibaci și cunoscători ai locului, a făptuit tocmai ceea ce trebuia să se întâmple. La strigătele de război, beii au răspuns numaidecât înturnând bulucurile într-
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
care se afla intrată oastea. Acest atac de spaimă, călăuzit de oameni dibaci și cunoscători ai locului, a făptuit tocmai ceea ce trebuia să se întâmple. La strigătele de război, beii au răspuns numaidecât înturnând bulucurile într-o lature, năpădând peste mlaștină. A sunat poruncă să se spargă lunca. Văzându-se astfel dușmanul căutat, urma neapărat ca fruntea și coada să se răsfrângă în această direcție, ca să împresoare, să covârșească și să stropească. Dar o mișcare de oști se face cu întârziere
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
pe când coloanele se angajau cătră fantasme, oastea proaspăt gătită a Voievodului lovi în trei locuri din coastă și dindărăt. Acest atac principal, dat cu putere și repegiune, trebuia astfel călăuzit încât să rupă, deșteptând spaimele mulțimii. Au rămas înomoliți în mlaștină bivolii cu bombardele. Șiragurile învălmășite s-au năpustit unele asupra altora tăindu-se. Îndărăt nu mai putea nimeni ieși fără a se supune fierului. Cei care au răzbit prin luncă după ce au tăiat-o cu săbiile, au dat de alte
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
paloșele răzășilor. Unii bei și feciori de bei au fost închinați lui Vodă. Măria sa a poruncit numărătoarea morților și a căruțelor. A pus să se facă slujbă lui Dumnezeu pe câmp, la Podul Înalt, față de pieirea care fumega încă în mlaștini, și a rânduit post întregii oștiri pe ziua de 11 ianuarie”. (Mihail Sadoveanu Viața lui Ștefan cel Mare) CURȚILE DOMNEȘTI DE LA VASLUI DIN VREMEA LUI ȘTEFAN CEL MARE Aureolat de stălucita victorie de la Podul Înalt de lângă Vaslui, Ștefan cel Mare
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
închis și apăsător. În căminul umed și demodat fusese nu demult aprins un foc care acum părea că are de gînd să se stingă; fumul supărător care umplea odaia părea mai rece decît aerul curat, întocmai ca și ceața din mlaștinile noastre. Cîteva lumînări albe, așezate pe căminul înalt, luminau slab odaia, sau ar fi mai potrivit să spun că-i tulburau slab bezna. Camera era mare, ba aș putea spune că pe vremuri fusese chiar frumoasă, dar toate lucrurile care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
șobolan acest ins pe care îl urmărisem cu speranța unei redresări, a unei raze de lumină, până spre sfârșit. Tot credeam că până la urmă se va îndrăgosti de fata aceea în care trezise demnitatea, pe care o îngrozise descriindu-i mlaștina în care trăia și moartea care nu-i aducea nici o speranță ci sfârșitul în aceeași mocirlă, în pământul clisos, pe o ploaie umedă, de nimeni petrecută la mormânt, de nimeni iubită. Da, el o va salva, o va ridica... Nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ministrului de Externe de la Paris, generalului Sébastiani, la 30 iunie/12 iulie, că epidemia de cholera morbus, care de vreo două săptămâni amenința Bucureștii din trei părți diferite, s-a aruncat asupra acestui nefericit oraș. Murdăria numeroșilor săi locuitori, întinsele mlaștini ce-l înconjoară, apele stătute care băltesc în fața fiecărei case, lipsa oricăror denivelări la mai mult de 20 de leghe împrejur, neputința de a le imprima deodată românilor obișnuința ordinelor și de a-i forța pe boieri să respecte măsurile
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]