9,547 matches
-
muzeu al satului, compus astăzi din trei localități, Hesbaye, Campine și Flandra orientală și occidentală, iar în timp și-au găsit locul aici clădiri destinate distrugerii și din alte provincii, fiecare cu propria sa personalitate. Cele mai importante contrucții (o moară de vânt, o biserică,un hambar, o fermă, o școală, conace și locuințe ale țăranilor) datează din secolul al XIX-lea și își continuă existența aici. Oază de verdeață și liniște Tot în Bokrijk găsim și cel mai mare loc
MUZEUL ÎN AER LIBER BOKRIJK de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355827_a_357156]
-
fost nimic... Și totul a trecut pe lângă mine fără rost... Dar cea mai mare bucurie e că te-am întâlnit... Și nu-mi mai pasă de nimic din tot ce-a fost... Speranța mi-a rămas și nu vreau ca să moară... De ar muri și ea, nici eu nu aș mai fi... Și sper, din toată inima, o zi să vină... Cât mai curând, când ne vom întâlni... Atunci cand mi-este greu, și greu îmi e mereu... Decât la poza ta
MELODIA TACEREA de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355935_a_357264]
-
oferă drum drept spre-nalte piscuri, Neșansa te coboară în negrele abisuri. Nimic nu-i întâmplare, e totul drămuit Urmezi în viață drumul ce ție ți-e sortit. Așa că tu înfrunta a vieții tale valuri Și lupta pentru vise și mori pentru idealuri. Mereu alergi în viață ,la trap sau la galop De vină e destinul ,de-ajungi un biet cal șchiop. Căci asta-i mersul lumii,unii în vârf de valuri Și alții azvârliți ,epave înspre maluri. Unii își petrec
MĂRGELE DE STICLĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355947_a_357276]
-
momiți cu promisiuni fără acoperire) prea puținii cititori dintre acei expirați care mai cred că verba volant ... Între scripta și mobil s-a întins un hău de noapte-a gândului în care nu mai cântă scripca veche ci doar o moară de cuvinte macină neînțelesuri. Ce-i mobilul? N-ai să crezi: o rădașcă agasantă care, cum prinde să țipe, te-obligă să vorbești singur deși primprejur ar mai fi ceva persoane dar și ele cu rădașca... Nu-ți dă pace
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
Artei- transformării ? Vom putem noi depăși această a treia mare depresie care ne maltratează conștiințele preschimbandu-le în inimi îmbolnăvite de o singurătatea atomică pe care nu o vedem dar o simțim cum ne macină sufletele la o altfel de Moară socială de măcinat indivizi ? Nu este nevoie de mare știință genetică ca să ne dăm seama că noi suntem acum jertfă pe altarul omenirii pentru arderea de tot prin secerarea, recoltatarea, tescuirea, înnobilarea și purificarea corpului nostru spiritual, doar pentru a
A SASEA RESEMNARE SAU ULTIMA CALATORIE GRATUITA IN JURUL SOARELUI, CU UN SINGUR BILET DE INTRARE IN STATIA FINALA [Corola-blog/BlogPost/354834_a_356163]
-
unde are informația De multe ori i-am făcut semn că-l înțeleg Și când a fost bolnav l-am înlocuit fără nicio problemă Consătenii mei nici n-au observat diferența Ori poet ori nebun aceeași făină se macină la moară Azi e rândul meu să strig Hei tu Pantheonul din Carpați Ai putea să taci măcar o clipă în limba română Hai că nu doare Costel Zăgan , Erezii de-o clipă Referință Bibliografică: EREZIE NULĂ SAU FRUCTELE OGLINZII / Costel Zăgan
EREZIE NULĂ SAU FRUCTELE OGLINZII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354861_a_356190]
-
clar starea actuală a călătoriei noastre pe pământ. Interesantă este abordarea morții în povestirea cu același titlu, Moartea, unde condamnatul la sentința capitală ne aduce înainte o lecție impecabilă de sinceră spovedanie față de el însuși (pag. 152). Un adevărat memento mori, îndemnând la profundă meditație personală. Egoistul înfățișează un caz întâlnit parcă prea adesea în zilele noastre, al unui soț care trebuie să aleagă între amantă și soție. O dizertație reușită despre instinct, dreptate și morală, despre psihologia relației bărbat - femeie
POVESTIRI CU GREUTATE – UN MATERIAL SCRIS DE CONSTANTIN P. POPESCU de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354831_a_356160]
-
moment deosebit va fi acela în care Fuego va interpreta, într-o manieră proprie, duioasa, apreciată de toți cei prezenți, o piesă monunentală din repertoriul uneia dintre cele mai pregnante figuri ale întregului tablou muzical românesc, Ioana Radu. Cântecul “De la moară pan’la gară” va fi readus în atenția colectivă de către Fuego, care nu a pus în interpretare doar tehnică și emoție, ci și o parte din sufletul său, aducând astfel, un omagiu doamnei distinse a artei populare românești, Ioana Radu
FUEGO FACE SPECTACOL LA O DATA-N VIATA, PE TVR1, VINERI 17 MAI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354875_a_356204]
-
3 februarie 1917 și decedat la 29 aprilie 1987, mai avea încă 6 frați. După datele care le dețin ei erau; Ana, Elena, Paraschiva, Dumitru, Ioan și Marița. Ana a fost căsătorită cu Gavril IACOB, de profesie mecanic la o moară din Fălticeni. Elena, căsătorită în satul Hârtop cu Neculai Vasilache. Satul Hârtop este vecin cu satul nostru Petia. Tot la Hârtop s-a căsătorit și mătușa Marița, sora cea mai mică a tatei, căsătorită cu Ilie MITREA. Paraschiva, adică mătușa
GENEALOGIA LUI MIHAI LEONTE, COMPLETĂRI LA BIOGRAFIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354907_a_356236]
-
mâncare conțin pește și legume. Mijlocul de transport cel mai popular din Delft și în întreaga țară este bicicleta. Florile sunt ieftine și de o diversitate rar întâlnită, cunoscute fiind tradiționalele lalele. Peste tot în Olanda putem vedea imagini ale morilor de vânt, spectaculos conservate și întreținute, unele dintre acestea depășind cu ușurință jumătate de mileniu, dar locuibile încă, precum și vestiții saboți de lemn, găsiți astăzi de la dimensiunea unu suvenir de buzunar și până la a unei bărcuțe. Dacă în Târgu-Jiu se
DELFT, ORAŞUL REGAL OLANDEZ CU 600 DE MONUMENTE ISTORICE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354914_a_356243]
-
moșia Tarovățu etc. (Ibidem mss 335, f.208, 224-225, 314-334, 337-340 ). Astfel, patrimoniul funciar al ctitoriei lui Lupu Buliga s-a diminuat continuu. În catagrafiile din 1832 figura doar cu o parte din moșia Izvorul Bârzii , moșia Topolnița și o moară pe același râu (Arhivele Naționale , Drobeta Tr-Severin , fond Prefectura jud. Mehedinți , dos 17 (1847)-1831 f. 347-349ș 31( 1861) 1831 , f. 361-364.Încât pe timpul vizitei din 11865 a lui Ioan Ionescu de la Brad ( după secularizare nu mai cuprindea decât trei
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
timp oltencele, moldovencele, medințencele, ardelencele, dobrogencele sunt cărbune aprins care se usucă de dor, cât timp se mai frământă câte o horă românească pe undeva, se mai bate coasa pe boatcă, se mai seceră și se mai macină la vreo moară cu ciocănele, mai trece pasul țărăncilor prin loturi, al ciobanului în urma oilor rărite nu de lupi ci de veacul internetului. O asemenea artistă, unde este când nu este, unde pleacă, dacă pleacă?! E o dragă artistă a cântecului numai din
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
Războiul nu cunoaște clemența care, pe timp de pace, se naște din circumstanțele atenuante. Soldatul a fost dus în fața plutonului de execuție, în prezența nedumeriților săi camarazi. Târziu, peste ani meniți să învăluie în pâcla uitării relele timpului, la o moară de grâu de peste apa Moldovei bărbați cu fețe aspre și mâini bătătorite din sate învecinate pregăteau nevestelor trupul pâinii. Unul dintre ei, gospodar în Valea-Albă, purtând încă asupra sa, ca pe o pecingine, duhul cel rău al războiului, îi povesti
PREŢUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355032_a_356361]
-
descoperite în 1829 s-au dovedit a fi sărace în minereu, și după o perioadă de exploatare brutală, au fost curând abandonate. În locul lor, tezaurul forestier pe deplin abundent în Helen a dat curs unei noi anteprize economice, gaterul și morile din împrejuri dovedindu-se a fi aproape nesatisfăcătoare pentru toate cerințele de cherestrea și lemn la începutul secolului XX. Exploatarea forestiera a pădurilor din împrejurimile localității Helen a suferit un declin în anii ’50, și dintr-o localitate până nu
HELEN, PERLA ALPINA A GEORGIEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355298_a_356627]
-
adapă; Se ivesc pe cer luceferi ! Toți eram atuncea teferi ! Picură din ciutură, Seara coama-și scutură, Gardul șade în proptele, Zboară gândurile mele. Fâlfâiri de lilieci, Toate o pornesc spre veci ; Umbra a sărit pârleazul, Cântă în surdnă iazul. Moara macină la vise, Clipele nu sunt ucise. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Săptămâna / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 311, Anul I, 07 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SĂPTĂMÂNA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355403_a_356732]
-
Nu le mai fă și adună-ți tu timpul tău, fii stăpân pe timpul tău. Tot timpul ăsta umple-l cu ceva, dă hrană bună minții, pentru că mintea ta cu ce o vei hrăni, aceea va fi, că este ca o moară, dar este și liberă și are puterea de la Dumnezeu, ca dovadă a nemuririi și stăpânirii sufletului nostru, are puterea de a umbla într-o clipită: acuma-i la stele, acuma-i la mare, acuma-i la capătul lumii, acuma-i
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > CONCURS SĂPTĂMÂNAL 232, COMENTARII CORNELIU TRAIAN ATANASIU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 488 din 02 mai 2012 Toate Articolele Autorului aprilie blând - nehotărâtă încă o moară de vânt P.I. Gârda Mi-aduc aminte de imagismul tenebros al lui Emil Botta, pentru care april era unul de-a dreptul întunecos, anotimp al unei adolescențe trăite teatral, între dramatic și tragic. Poate că aici nehotărîrea e doar aparent
CONCURS SĂPTĂMÂNAL 232, COMENTARII CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356846_a_358175]
-
vânt P.I. Gârda Mi-aduc aminte de imagismul tenebros al lui Emil Botta, pentru care april era unul de-a dreptul întunecos, anotimp al unei adolescențe trăite teatral, între dramatic și tragic. Poate că aici nehotărîrea e doar aparent a morii (fără (a)vînt) și e vorba mai curînd de șovăiala celui ce nu îndrăznește să se lupte cu ea. Condurul Doamnei - o țigancă desculță negociază Florentin Frățilă-Genovel Cred că puțini au în fața ochilor floarea despre care e vorba. E suficientă
CONCURS SĂPTĂMÂNAL 232, COMENTARII CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356846_a_358175]
-
o cafea și o țigară... Și uite azi cum e afară!... E frig și plouă. Câte-o cioară Se crede strună de vioară, Mârțoagele pe câmp mai ară Și doar profanii... se însoară! De dimineață până-n seară Hodorogim precum o moară, Și trece viața, dulce-amară, La fel ca un marfar prin gară... Luăm un toc și-o călimară Și mâzgâlim pe foi... gargară! Îmi spui tristă: E toamnă, doară! Dintr-o dată așa ștrengară, Cu pași săltați de căprioară, Te-ndrepți spre
O ASPIRINĂ ŞI GARGARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356884_a_358213]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Moara de vise De oboseală doarme dus morarul. Iar moara macină într-una vise ; De-acuma luna a trecut
MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356895_a_358224]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Moara de vise De oboseală doarme dus morarul. Iar moara macină într-una vise ; De-acuma luna a trecut hotarul, Iar porțile cu lacăt sunt închise. Și vise macină, mărgăritoare, În fluxul lent, adormitor, noptatic, De vine rândul pentru fiecare - Profil
MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356895_a_358224]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Moara de vise De oboseală doarme dus morarul. Iar moara macină într-una vise ; De-acuma luna a trecut hotarul, Iar porțile cu lacăt sunt închise. Și vise macină, mărgăritoare, În fluxul lent, adormitor, noptatic, De vine rândul pentru fiecare - Profil inconfundabil emblematic. Si macină întruna, fără timp, In harnică
MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356895_a_358224]
-
Profil inconfundabil emblematic. Si macină întruna, fără timp, In harnică tăcere, monotonă, Dar ca făcută, în acest răstimp, Nici.o mișcare nu se simte-n zonă. Nu vine nimeni ca să toarne-n coș, Ci gol rămâne coșul mai departe, Iar moara macină fără reproș, Fără-nceput, dar și fără de moarte. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Moara de vise, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 276, Anul I, 03 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George
MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356895_a_358224]
-
făcută, în acest răstimp, Nici.o mișcare nu se simte-n zonă. Nu vine nimeni ca să toarne-n coș, Ci gol rămâne coșul mai departe, Iar moara macină fără reproș, Fără-nceput, dar și fără de moarte. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Moara de vise, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 276, Anul I, 03 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356895_a_358224]
-
uimească. Eu i-aș fi recitat toată “Povestea zăpezii”, poezia lui Miron Manega, sau numai cu două versuri i-aș fi copleșit bravura intelectuală, pentru că frumosul este adevărul suprem, emoția în fața unei flori de măr, și nu elucubrațiile savante despre morile lui Don Quijote de la Mancha. “În zariștea posacă și puțină / El n-avea loc de propria-i lumină!” Ce poate fi mai profund-uman și mai etern și mai frumos spus despre ființa umănă?! Dar nu mă dusesem la el acasă cu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]