6,604 matches
-
programe TV saturate de agresivitate afectează procesele cognitive, responsabile la rândul lor pentru acțiunile noastre. Saturate de conținuturi informaționale pe tema violenței, gândirea și memoria indivizilor sunt orientate în sensul violenței. Prin relevanța (proeminența) lor, itemii și scenele de violență mobilizează cogniția - conștient sau subliminal - la interpretări și acțiuni în termeni de agresivitate. La aceasta se adaugă faptul că expunerea la violență prin mass-media presupune și însușirea unor scenarii după care evenimentele se desfășoară. Întâmplări identice sau asemănătoare cu cele din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
apartenență. Apoi, grupurile au în mediul social exterior furnizori, clienți, inamici și admiratori. Ei exercită influențe directe și indirecte, neintenționate și intenționate. Un exemplu elocvent este, pe această linie, relația dintre echipele sportive și suporterii lor. Performanțele ridicate entuziasmează și mobilizează galeriile; la rândul lor, acestea încurajează frenetic echipa adorată. Se știe că jocurile pe teren propriu sunt în general favorabile tocmai din cauza presiunii pe care suporterii înfocați o exercită asupra echipei adverse și, uneori, cu rezultate și asupra arbitrilor. Entuziasmul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
singular. Și e foarte important de subliniat că acest spațiu-„tampon”, o dată cu sporirea numărului de tineri care urmează învățământul superior, se umple din ce în ce mai mult cu membri bine informați, deschiși la probleme, flexibili și activi, având resurse sociointelectuale bogate în a mobiliza oamenii să acționeze. Atunci când democrația ia formă directă - fiecare cetățean cu drept de vot participă prin opțiunea sa nemijlocită la decizii -, întrebarea gravă care se ridică privește competența acestuia, gradul său de cultură politică și informațiile deținute de el în legătură cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
maturitate, experiența pustiitoare a unei iubiri tot atât de iraționale precum cea din adolescență, stârnită însă de un bărbat. Asistând la conferința unui psihiatru cu faimă incipientă de taumaturg, Ana e atât de fascinată, încât dorința de a fi cu el îi mobilizează toate resursele sufletești. Puterea ei de a iubi, cumplit zdruncinată de pierderea soțului mult mai tânăr, care își luase o altă femeie (generos, continuă, totuși, să o întrețină pe Ana în lux), resuscită incendiar și, identificând în doctorul Ara Surenian
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
episcopii care căutau o cale de împăcare. Eutherius reacționează la protestele lui Chiril, nemulțumit că adversarii săi îl comparau cu Apolinarie, confirmă faptul că Chiril răspîndește teze apolinariste și se opune cu îndîrjire oricărei înțelegeri cu el, propunînd să fie mobilizați contra lui și episcopii din Occident. Acest proiect este pus în practică de Eutherius și Helladius din Tars prin scrisoarea trimisă la Roma lui Sixt, în care se expun din nou fazele controversei nestoriene și se deplînge schimbarea de atitudine
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
diferențiază prin implicarea concretă, nu doar constatativă, în soluționarea crizelor. De sfera prestărilor către populație - nu întâmplător extrem de slab dezvoltată în România - se apropie prin satisfacția tangibilă pe care o oferă, numai că nu atât deservind (la domiciliu), cât, dimpotrivă, mobilizând (în stradă, sau la locul infracțiunii civile). Edificarea unei culturi politice cere, ca etapă necesară și distinctă, o cultură a atitudinii ("attitude"); o parapolitică (în sensurile polare ale prefixului para: "alături de" și "împotriva"). Atitudinea este ceva care se ia, ca
Demitizarea politicului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17156_a_18481]
-
mărturisească de ce merg sau nu merg la teatru, majoritatea au argumentat de ce nu le (mai) arde să intre în sălile de spectacol. Motivele sînt diferite, de la comoditate (televizorul e mai aproape) la lipsa răgazului și a energiei de a te mobiliza "să ieși" (Paul Cornea, Adriana Babeți, Alexandru Călinescu asumîndu-și vina), pînă la convingerea lui Eugen Negrici că spectacolul de teatru e o convenție demodată Firul roșu și roșul firului Cu vreo lună în urmă dl Ion Cristoiu a preluat direcția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
profesori - A. I. Odobescu. S-a decis pentru Facultatea de Drept, dar din motive neclare - poate furat de deliciile boemei - rămâne cu studiile juridice neterminate. Între timp se afirmase ca om de condei, în 1911 fiind cooptat în Societatea Scriitorilor Români. Mobilizat într-un batalion de jandarmi pedeștri, va compărea în fața Curții Marțiale (1913-1914) pentru insulte aduse ofițerimii, alegându-se cu o condamnare. Peste numai cinci ani, în 1919, va suporta un alt proces, politic de astă dată, cu o sentință dură
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
determina să abordeze proza românească, bunăoară românul Ciuleandra de Liviu Rebreanu (cartea a apărut în versiunea germană cu titlul Madeleine, 1975). Franchețea tonului din românul Serenada la trompeta al colegei de generație Sânziana Pop o cucerește pe traducătoare, care își mobilizează resursele lirico-narative și dinamismul verbal pentru a obține un text german afin că autenticitate cu textul original. Traduceri: Sânziana Pop, Trompetenserenade, București, 1973; Liviu Rebreanu, Madeleine, Cluj-Napoca, 1975; Die Wolkentrompete. Rumänische Dichtung der Avantgarde, București, 1975 (în colaborare cu Heinz
LATZINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
ca o „culegere” de texte - scurte secvențe, separate prin câte un rând de puncte de suspensie și grupate în unsprezece „cărți”. Acest roman poetic și oniric vădește din nou vocația lui S. de făuritor de „lumi posibile”, de „universuri paralele”. Mobilizând un substanțial patrimoniu cultural, de opere literare, de arhetipuri și miteme, de mituri și mitologii, de mentalități și cutume, de bestiare și tipologii ori galerii de personaje etc., scrierea prilejuiește un festin de intertextualitate. Monte Negro e un falanster concentraționar
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
susținută activitate jurnalistică, mai întâi la „Națiunea”, apoi la „Națiunea română” și „Tribuna” din Cluj, scrie cronică literară la „Symposion”. După cedarea Ardealului de Nord se refugiază la București, unde e jurisconsult și colaborează la ziarul „Ardealul” și la „Sfarmă-Piatră”. Mobilizat și trimis pe front, participă la campania din Crimeea și la luptele de la Odessa. În ultimii doi ani de război va fi atașat de presă la Legația Română din Berlin. Reținut în lagăr (1944-1945), e rănit din greșeală și internat
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
Români, căreia îi va fi președinte în 1909-1911, 1917-1919 și 1923-1924. În 1910 ocupă postul de director al Teatrului Național ieșean. Combatant în campania balcanică din 1913, notează în 44 de zile în Bulgaria (1916) impresiile culese cu acest prilej. Mobilizat în timpul primului război mondial, e repartizat la ziarul „România” (Iași, 1917-1918), pe care îl conduce și unde scrie articole patriotice, unele adunate în volumul File însângerate (1917). Demobilizat, scoate, împreună cu G. Topîrceanu, revista „Însemnări literare” (1919), destinată a pregăti reapariția
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
boala psihică. Spre deosebire de om, de individ, persoana este o ființă În expansiune. Ea se Îmbogățește continuu prin faptul că aspiră permanent să-și depășească condiția. Transcendența este o virtualitate a ființei umane, pe care Însă o pune În valoare, o mobilizează, educația. Ea este tendința ființei mele de a mă proiecta dincolo de lume și de limitele acesteia. Omul, ca ființă a naturii nu are aspirații transcendente. La el este dominant instinctul de conservare, cel de autoapărare, legat direct și imediat de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a se supune are la baza ei pulsiunile masochiste ale persoanei și ea se manifestă sub forma supunerii servile, a acceptării sclaviei. Supunerea este o atitudine pasivă, În raport cu dominația, care este o atitudine activă. Persoanele dominante au un Eu puternic, mobilizat de forțele active ale unui Supra-Eu de același tip. Persoanele dominate au un Eu slab, căruia Îi lipsesc forțele care să-l activeze, să-l dinamizeze, având un Supra-Eu inactiv. 3. Atitudinea față de obiecte și valori Această caracteristică atitudinală a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se simte pe sine Însuși. bă Conștiința artistică este situația de a te complace În sfera emoțiilor agreabile estetice care produc plăcere, o anumită stare de spirit pe care ți-o dă contactul cu arta, literatura, muzica. că Conștiința religioasă mobilizează și dirijează energia mintală Într-o direcție spirituală, către planul sacrului, a scopurilor morale ultime și cele mai Înalte. dă Conștiința morală este acțiunea de cenzură valorică, orientată către viitor, a intențiilor și acțiunilor noastre, pe care le proiectează, le
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
spus, care sunt virtualitățile Eului. Virtualitățile Eului Natura și actele Eului nu pot fi Înțelese decât prin cunoașterea virtualităților acestuia. Virtualitățile Eului reprezintă sursele funciare, potențialitățile din care se construiesc actele sau formele de manifestare ale acestuia. Aceste virtualități sunt mobilizate, În orice Împrejurare, de afirmare sau de acțiunea pe care Eul o Întreprinde. Natural că aceste virtualități reprezintă, din punct de vedere psihologic, dispozițiile constituționale ale Eului. În ceea ce privește studiul nostru de Psihologie Morală, ne vom referi la următoarele trei potențialități
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
medicul și psihologul. Ei vin În contact direct și imediat cu problemele celorlalți, fiind păstrătorii secretelor sufletești și morale ale acestora. b. Tipurile exemplare dinamizante Acestea sunt tipurile psiho-morale care impun, ca imagine, celorlalți o anumită atitudine, antrenându-i sau mobilizându-i către o anumită direcție, creând motivații pentru acțiuni. Aceste tipuri se caracterizează, din punct de vedere psihologic și moral, printr-o dominantă histrionică de caracter, tendință de demonstrativitate, nevoia de a fi văzuți, ascultați și de a-i impresiona
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
educație, valorile și normele morale sunt interiorizate de persoană, care se formează conform cu ele. Rezultatul este caracterul. Referitor la acesta, Heraclit spunea: Ethos anthropo daimon, Întărind astfel afirmația socratică prin recunoașterea faptului că „daimonionul” interior al omului, cel care-l mobilizează, este caracterul acestuia. Ca și sentimentele morale, ideile morale se formează și se desăvârșesc pe niște structuri interioare ale persoanei umane. Sunt ceea ce I. Kant numește „idei apriorice”, desprinse de orice fel de experiență anterioară sau posterioară a individului, fiind
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sentimentele morale, ideile morale și acțiunile morale ale unei persoane, care ne apar ca fiind inseparabile. A. Fouillée aduce o completare interesantă În această privință atunci când pune problema „ideilor-forță”. Ideile-forță sunt cele care, prin caracterul lor, impun o acțiune care mobilizează persoana Într-o anumită direcție, dictată de un scop, În vederea realizării practice a unor valori. Pentru autorul citat, „legea psihologică care guvernează În acest caz este unitatea indisolubilă Între a gândi și a acționa”. Forța acestor idei constă tocmai În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a suporta și de a depăși limitele suferinței. În cazul oricărei terapeutici, cuvântul este suportul care redă valorile morale pierdute. El este cel care Înlocuiește deznădejdea cu speranța, neîncrederea cu certitudinea, trezind În individ forțe reprimate de suferință și care, mobilizate prin intervenția terapeutului, vor contribui la redresarea pacientului. Este momentul unei de precizări. Cuvântul din sfera comunicării, nu are aceeași semnificație și funcție ca În utilizarea sa terapeutică. Cuvântul poate răni (insultaă sau poate vindeca (consolaă. El are, În cazul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
VOINȚA ȘI PUTEREAĂ Cadru tematic Orice act uman afirmă o potențialitate. El are o origine, o sursă din care provine și se dezvoltă. Mișcarea este dată de o pornire interioară. Actele noastre au la baza lor o forță care le mobilizează, le pune În acțiune. Această potențialitate care ne dinamizează este forța sufletească. Forța sufletească este o virtualitate a persoanei umane, care pune În mișcare viața psihică, ființa mea, actele și conduitele mele. Sunt activ sau inactiv, după cum sunt „mobilizat” de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
le mobilizează, le pune În acțiune. Această potențialitate care ne dinamizează este forța sufletească. Forța sufletească este o virtualitate a persoanei umane, care pune În mișcare viața psihică, ființa mea, actele și conduitele mele. Sunt activ sau inactiv, după cum sunt „mobilizat” de forța interioară care mă face să trec de la starea de potențialitate la starea de acțiune. Prin acțiune mă afirm. Sunt eu Însumi. Exist. Ce mișcă ființa mea? Cine mișcă lumea? Răspunsurile la aceste Întrebări par a fi unanime: spiritul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sa. O trecere de la cosmic la uman. Cele două exemple analizate mai sus sunt completate În planul psihologiei, mai exact al psihanalizei, prin tezele lui S. Freud. Conform acestuia, energia psihică este o potențialitate cantonată În sfera inconștientului. Ea este mobilizată prin descărcarea pulsiunilor, purtătoare de tensiune, În planul eului conștient, pe care-l mobilizează. Astfel, Întreaga noastră viață sufletească este o afirmare a energiilor inconștientului, avându-și sursa În aceasta. Ne punem În mod legitim Întrebarea dacă numai inconștientul este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
completate În planul psihologiei, mai exact al psihanalizei, prin tezele lui S. Freud. Conform acestuia, energia psihică este o potențialitate cantonată În sfera inconștientului. Ea este mobilizată prin descărcarea pulsiunilor, purtătoare de tensiune, În planul eului conștient, pe care-l mobilizează. Astfel, Întreaga noastră viață sufletească este o afirmare a energiilor inconștientului, avându-și sursa În aceasta. Ne punem În mod legitim Întrebarea dacă numai inconștientul este sursa energiilor sufletești, al forței sufletești, sau mai există și altceva? Psihologia morală vine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoana de sub imperiul inconștientului, plasând-o În registrul valorilor morale ale supraeului. Ajunși În acest stadiu al analizei noastre, se impune să definim natura forței sufletești. Natura forței sufletești Forța sufletească este o stare de virtualitate a persoanei, care o mobilizează, făcând ca aceasta să treacă de la starea de inerție la act. Este o stare de „tensiune interioară”, sufletească și spirituală, care menține starea de „vitalitate” a ființei mele, ca o sursă permanentă de energie și pe care eu o resimt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]