14,158 matches
-
informal. Adepții eugeniei considerau, de asemenea, că o garanție a potențialului intelectualilor locali de a susține substanțial noua ordine, la nivelul populației de rând, era faptul că preoții și Învățătorii jucaseră un rol esențial În difuzarea ideilor naționaliste și În mobilizarea țărănimii, În perioada anterioară anului 1918. În același timp, eugeniștii din cercul lui Moldovan rămâneau ambivalenți În legătură cu rolul clasei de mijloc În noua ordine socială pe care o propuneau. Atitudinea lor era, În mare parte, alimentată de situația din acel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
valori religioase ale publicului căruia se adresau. Încă din 1926, În Biopolitica, Moldovan evidențiase potențialul disgenic al Bisericii. Ceva mai târziu Însă, el a ales să treacă sub tăcere această problemă, pentru că discutarea ei era contrară scopurilor mai pragmatice, de mobilizare printre preoții satelor a unei baze mai largi de susținere a programelor eugenice și a predării ideilor eugeniste. Educarea maselor rurale despre necesitatea de a duce o viață sănătoasă și de a lua decizii reproductive responsabile era un scop pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ca și românii cu un nivel superior de educație. În același timp, o masă de noi votanți reprezenta un potențial electorat pentru toate partidele. În cursa pentru câștigarea voturilor țărănimii, eugeniștii aveau un mesaj diferit de toate celelalte partide. În schimbul mobilizării În sprijinul priorităților eugenice, ei le ofereau țăranilor programe, de la programe de imunizare până la măsuri de igienă publică, care pretindeau să aibă ca efect direct Îmbunătățirea speranței de viață pe plan local 36. La o examinare mai atentă, viziunea eugeniștilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a României de după 1918 credeau În capacitatea educației de a omogeniza societatea românească, compusă la acel moment din mai multe comunități eterogene cu tradiții și instituții foarte diferite. Educația era, de fapt, piatra de temelie a celor mai multe strategii eugeniste de mobilizare și schimbare socială. În rândurile care urmează Îmi propun să descriu dezbaterile care s-au purtat pe marginea reformei educației, pentru a expune modul În care gândirea ereditar-deterministă străbate toate argumentele, ca un fir roșu. Voi arăta că, prin conceptualizarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la alcoolism și tuberculoză. Retorica prezentării unor astfel de probleme rămânea Însă coerentă cu ideile exprimate În programul inițial al Secției Biopolitice și În lucrările teoretice ale lui Moldovan și ale altor adepți ai eugeniei din cadrul Astrei 58. Școlile țărănești: mobilizarea și controlul capitalului biologictc "Școlile Țărănești \: mobilizarea și controlul capitalului biologic" Pe lângă oportunitățile ocazionale de educare a adulților, eugeniștii au Încercat să creeze și un program de educație permanent, În cadrul Astrei. Cel mai semnificativ efort În acest sens l-au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
astfel de probleme rămânea Însă coerentă cu ideile exprimate În programul inițial al Secției Biopolitice și În lucrările teoretice ale lui Moldovan și ale altor adepți ai eugeniei din cadrul Astrei 58. Școlile țărănești: mobilizarea și controlul capitalului biologictc "Școlile Țărănești \: mobilizarea și controlul capitalului biologic" Pe lângă oportunitățile ocazionale de educare a adulților, eugeniștii au Încercat să creeze și un program de educație permanent, În cadrul Astrei. Cel mai semnificativ efort În acest sens l-au constituit școlile țărănești. Inițiativa de pionierat a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Într-un mijloc de afirmare individuală. De aceea, școlile țărănești trebuiau, de exemplu, să ofere doar cunoștințe limitate de istorie și literatură. Programa școlară eugenică În domeniul asistenței socialetc "Programa școlară eugenică În domeniul asistenței sociale" O preocupare similară pentru mobilizarea și controlul talentelor „ereditare” specifice femeilor stătea la baza unei alte instituții de educație Înființate cu fonduri private, Școala de Asistență Socială. Școala a fost creată la sfârșitul anilor ’20, prin efortul câtorva personalități preocupate de reforma socială, multe dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cel mai adesea membrii ei au formulat propuneri care au putut fi cu ușurință interpretate În sensul susținerii unor limitări și excluderi. În timpul celui de-al doilea război mondial, preocuparea pentru modernizarea tehnologiilor educaționale, atât structuri, cât și metode de mobilizare și control social a fost treptat Înlocuită de o retorică radicalizată și de o politică a excluderii. Decidenții au Încercat să construiască un sentiment identitar și comunitar prin distanțarea anumitor grupuri ale populației de „ceilalți” definiți În termeni de diferențe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
certificatelor, erau politici mai eficiente și mai adecvate decât sterilizarea forțată. Promovând o soluție aparent moderată de constrângere a libertăților individuale asupra alegerilor maritale și reproductive, eugeniștii români Încercau să găsească un echilibru În ecuația fragilă dintre control social și mobilizare, În efortul lor general de a implica cetățenii În crearea ordinii eugenice. Eugeniștii Încercau să apeleze la conștiința și sentimentul responsabilității fiecărui individ În acest proces, dorind, În același timp, să extindă puterea statului asupra supușilor săi. După mai mult
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
disponibile pentru perioada de după adoptarea legii Împotriva avortului, Îngreunează evaluarea eficienței acestor politici În stimularea creșterii cantitative și calitative a populației În anii ’30. Faptul că nu există statistici disponibile pentru perioada războiului, coroborat cu probleme specifice cum ar fi mobilizarea tuturor bărbaților adulți și creșterea ratei mortalității ca rezultat direct al războiului, fac aproape imposibilă o evaluare a eficienței oricăror politici de sănătate sau control al nașterilor din această perioadă. Pentru perioada interbelică este totuși posibil să măsurăm măcar parțial
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de vizitele făcute pe când era copil alături de mama sa, care recita incantațiile sacre ca o preoteasă... Dvinitățile nu au în mâinile lor destinele oamenilor, este ridicol să credem că putem influența mersul lucrurilor prin invocații când soluția se află în mobilizarea propriei noastre energii. Impietatea definește credința trivială și vulgară în legătura destinului oamenilor cu pretinsa vrere a zeilor. De fapt, zeii funcționează ca un ideal al rațiunii kantiene: niște modele pentru desfășurarea meditației și a acțiunii epicuriene. Scutiți de dureri
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acele modele sociale, care atunci când se reproduc cronic își datorează supraviețuirea proceselor sociale de auto-activare.” (Jepperson, 1991, p.145) Astfel, instituțiile nu se reproduc prin acțiune în sensul intervenției colective într-o convenție socială. Odată instituționalizate, practicile nu mai reclamă mobilizare și intervenție repetitivă pentru a se perpetua. O practică este sau nu o instituție, în funcție de mai mulți factori (Jepperson, 1991). În funcție de contextul social particular, o aceeași practică poate fi o instituție într-o societate - de exemplu, votul în America, care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintre politica așa-zis „convențională” și tacticile mișcărilor sociale evidențiază relații mult mai complicate decât cele simple de confruntare sugerate aici: mișcările ecologiste din țări precum Germania sau Suedia își promovează programele prin partide politice înscrise în competiția politică instituționalizată; mobilizarea opiniei publice americane, de către m.s., în jurul unor teme produce rate sporite de participare la alegerile obișnuite (Winders, 1999). Studiile dedicate m.s. s-au concentrat pe două aspecte considerate critice pentru înțelegerea lor: condițiile de apariție și modul lor de organizare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1965): costurile participării, comparate cu beneficiile scontate, nu justifică participarea din punct de vedere individual la o acțiune de care beneficiază oricum toți, chiar dacă nu au contribuit (vezi acțiune colectivă). O variantă devenită deja clasică a acestei abordări este „teoria mobilizării resurselor”. S-a remarcat (Oberschall, 1973) că mișcările de protest sunt mai probabile în colectivitățile care beneficiază de o oarecare structură organizațională preexistentă, separată de restul societății. Vasi (2004) a subliniat rolul important pe care Federația Sindicatelor Miniere din Valea Jiului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Oberschall, 1973) că mișcările de protest sunt mai probabile în colectivitățile care beneficiază de o oarecare structură organizațională preexistentă, separată de restul societății. Vasi (2004) a subliniat rolul important pe care Federația Sindicatelor Miniere din Valea Jiului l-a avut în mobilizarea „ortacilor” în mineriadele Românești. În același ton, McCarthy și Zald (1977) au arătat că depășirea dilemei acțiunii colective depinde de capacitatea de a obține suport din afară, resurse financiare și leadership. În analiza lor privind implicarea în mișcarea pentru drepturile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
capacitatea de a obține suport din afară, resurse financiare și leadership. În analiza lor privind implicarea în mișcarea pentru drepturile civile ale populației de culoare din SUA, Fernandez și McAdam (1988) au reușit să sublinieze un alt mediator important al mobilizării persoanelor - în cazul acestora al studenților - în m.s.: rețelele sociale. Prietenii celor implicați în m.s. au o șansă mai mare să se implice, la rândul lor, decât cei care nu sunt conectați cu rețelele celor activi. Unii sociologi din școala
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
persoanelor - în cazul acestora al studenților - în m.s.: rețelele sociale. Prietenii celor implicați în m.s. au o șansă mai mare să se implice, la rândul lor, decât cei care nu sunt conectați cu rețelele celor activi. Unii sociologi din școala mobilizării resurselor insistă pe parametrii structurii de oportunități politice pentru a explica apariția m.s. Receptivitatea sau vulnerabilitatea sistemului politic la proteste organizate, absența sau prezența represiunii, accesul protestatarilor la structurile politice convenționale și la organismele decizionale sunt caracteristici ale instituțiilor politice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unei identități colective, ceea ce înseamnă, pe de o parte, demarcația față de alte grupuri și stimularea solidarității interne iar, pe de alta, încurajează apariția unor moduri omogene de a vedea interesele de grup și de a înțelege poziția grupului în raport cu altele. Mobilizarea pentru acțiune colectivă (vezi acțiune colectivă) presupune aprecierea situației unui grup ca fiind injustă, de nedorit, și trecerea de la auto-învinovățirea pentru situația respectivă la blamarea sistemului - proces care a primit titulatura de eliberare cognitivă (McAdam, 1982). Aceasta presupune anumite moduri
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
2000, p. 614) au fost denumite „cadre ale acțiunii colective”. Acestea sunt rezultatul unor negocieri permanente de semnificații împărtășite între participanții la m.s. și al dialogului dintre participanții la m.s. și oponenții săi - puterea sau contramișcări. Cadrele acțiunii colective susțin mobilizarea consensului și a acțiunii în cazul protestatarilor prin identificarea problemei și atribuirea cauzelor, prin indicarea soluțiilor și a acțiunilor necesare pentru remedierea problemei și prin oferirea unor vocabulare de motive care susțin participarea (Snow și Benford, 2000). Recrutarea de participanți
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
stat) care militează pentru recunoașterea unor stiluri de viață alternativă, pentru acceptarea unor identități (homosexuali, de pildă) sau pentru cauze generoase, arareori cu o semnificație materială directă cum este cazul mișcărilor ecologiste. Chiar dacă din punct de vedere structural fenomenele de mobilizare sunt similare cu cele ale m.s. obișnuite, condițiile societale care le justifică sunt specificate în raport cu teoriile crizei de legitimitate a statului capitalist din modernitatea târzie și cu realitatea axiologixă a societății postindustriale. Revendicările noilor m.s. urmăresc salvgardarea autonomiei personale și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a fost combătută cu argumente puternice de mulți sociologi nord-americani (Pichardo, 1997; Mertig și Dunlop, 2001). Organizarea mișcărilor sociale Deși ideea de m.s. sugerează informalitate sau spontaneitate, organizațiile au un rol important în existența lor. Așa cum am arătat mai sus, mobilizarea participanților are mult de câștigat de pe urma preexistenței unor organizații ale căror resurse de comunicare și de leadership pot fi folosite. Realizarea obiectivelor mișcării solicită un important efort organizațional. Aproape întotdeauna acestea se realizează în cadrul unor structuri formale, adaptate la nevoile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Africa de Sud din a doua jumătate a secolului trecut. Mișcările tradiționale din țările dezvoltate sunt din ce în ce mai puțin active, datorită preluării repertoriului lor ideologic și organizațional de către instituțiile politice convenționale, dar și datorită schimbării structurii sociale și a intereselor publicurilor acestor mișcări. Mobilizarea intereselor categoriilor marginalizate au făcut totuși istorie în țările occidentale prin mișcări sociale adeseori violente - revoltele rasiale din marile orașe americane, ca și revoltele din suburbiile unor mari orașe franceze în 2006 - sau mai puțin violente, precum cele ale squatterilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este vorba despre „mineriade” și despre protestele împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Mineriadele sunt printre fenomenele colective recente din România cel mai bine investigate de specialiștii în științele sociale. Ion Bogdan Vasi (2004) a urmărit factorii care explică succesul mobilizării minerilor în acțiunile succesive din 1990, 1991 și 1999, susținând continuitatea mișcărilor minerești de-a lungul ultimului deceniu al secolului trecut și subliniind unicitatea pe care mineriadele o conferă tranziției românești prin episoadele de violență colectivă. Mobilizarea deosebită a minerilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care explică succesul mobilizării minerilor în acțiunile succesive din 1990, 1991 și 1999, susținând continuitatea mișcărilor minerești de-a lungul ultimului deceniu al secolului trecut și subliniind unicitatea pe care mineriadele o conferă tranziției românești prin episoadele de violență colectivă. Mobilizarea deosebită a minerilor din Valea Jiului își are sursele în rețelele sociale dense, în structura de oportunitate politică favorabilă și într-o identitate colectivă militantă specifică Văii Jiului. În aceste condiții, liderii mișcării au fost capabili să contribuie la creionarea unei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din 1999 a fost o m.s. autentică, clar revendicativă, în timp ce restul mișcărilor minerilor au fost acțiuni politice „cu mijloace alternative”, violente, ale unei puteri politice, ale cărei resurse convenționale și a cărei legitimitate erau slabe. La nivelul explicării proceselor de mobilizare, Gledhill arată importanța preexistenței unei structuri organizatorice care permite evitarea dilemelor acțiunii colective. În cazul acesta, structura a fost Confederația Națională a Sindicatelor Libere din Minerit Articolul lui Ban și Românțan (2006), alături de cele de mai sus, este printre primele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]