1,712 matches
-
aur), arta constituie pentru Przybyszewski un reflex al Absolutului, iar misiunea artistului este să reveleze "sufletul gol goluț" (naga dusza) și să dea glas "strigătului" individului"484. Tot Stanisław Przybyszewski expune teoria cu privire la "naturalismul psihic" (psychic naturalism) într-o interpretare modernistă, care-l situează la confiniile cu decadentismul și expresionismul, marcând astfel un câmp de tensiuni în arta poloneză modernă. Asimilarea și integrarea noului curent simbolisto-decadent, cât și a tematicii fin de siècle în contextul tradiției propriei sale culturi și în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să ia parte. Bufonul regelui pare singurul în măsură să preia ștafeta jocului și capul sfântului în locul marotei cutumiare. Asocierea nu este lipsită de semnificație, Salomeea preia rolul bufonului, rol care va evolua până la "danțul" oriental al domnișoarei Hus, avatarul modernist barbilian cu accente balcanice al coregrafiei decadente. Aspectul hazliu al procesiunii nu mai realizează un contrast atât de puternic cu actul crud al decapitării, introdus într-un ceremonial ludic cu măscărici și toboșari, iar versul liber înlocuiește formele prozodice clasice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai riguroși parnasieni este un poet brazilian, Olavo Bilac. El a prelucrat versurile și metrul poetic fara sa elimine Întru totul emoția poetică. În literatura română, Încă din 1880 până În perioada interbelică, alături de simbolism, parnasianismul a Însemnat o importantă direcție modernistă a poeziei noi / decadente, direcție promovată - În „simbioza parnasianism-simbolism“ - Îndeosebi de revistele „Literatorul” și „Vieața nouă” apărute la București, precum și „Versuri și proză” de la Iași. Primele semne ale parnasianismului românesc s-au făcut cunoscute Între 1866-1869, În „Pasteluri” de Vasile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Figaro, o scrisoare intitulată Le Symbolisme, devenită manifestul literar al noii mișcări. În această scrisoare propune și numele curentului. Ulterior, a Întemeiat Împreună cu Gustave Kahn revista Le Symboliste. Numele propus de Moreas se va impune În fața celeilalte denumiri a orientării moderniste, lansate de gruparea lui Paul Verlaine, „decadenții", și de revista Le Decadent (1886). Poezia simbolistă este o poezie a sensibilității pure. Poetul simbolist nu este interesat nici de poezia naturii În sine, nici de poezia socială, nici de poezia de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În care Își face prezența expresia artistică a unui spirit cu idei și concepții socotite a fi noi. De cele mai multe ori, acest spirit neagă tradiția, iar din acest punct de vedere, romantismul este curentul literar cu care Începe modernitatea. Atitudinea modernistă este prin definiție anticlasică, antiacademică, anticonservatoare si antitradițională. Modernismul se impune prin opera unor poeți din cea de doua jumatate a secolului al XIX-lea, printre ei numărându-se: Edgar Allan Poe, Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Stephane Mallarme, Paul Valery
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
clișee. În literatura română se Înscriu În rândurile poeților moderni: Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi ș. a. Raportat la proză, modernismul se manifestă prin punerea accentului pe discontinuitatea eului și realitații cunoscute, pe realitatea timpului si a spațiului actualității prozatorului. Moderniste sunt romanele „În cautarea timpului pierdut” de Marcel Proust, „Ulise” de James Joyce, „Spre far” de Virginia Woolf, „Procesul” de Franz Kafka.etc uîn literatura româna, Eugen Lovinescu este teoreticianul modernismului, mișcare literară promovată prin cunoscuta teorie a sincronismului și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
universal valabil: „În realitate singurul agent al echilibrului este talentul. Când răsare geniul mor școlile. Căci În capodoperă atitudinea și maniera se distrug În actualitatea echilibrului ca proces spontan al spiritului creator. Un scriitor mare este Întotdeauna tradiționalist și Întotdeauna modernist.” De mare actualitate este și aprecierea potrivit căreia spiritul critic trebuie și el supus unei analize obiective. În aprecierea valorilor „trebuie să vedem nu mutabilitatea valorilor (criticul Îl are În vedere pe Eugen Lovinescu, adeptul teoriei „mutației valorilor estetice”) ci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ajuta trimițând consilieri și încurajând spațiul american al afacerilor să investească în străinătate, prin împrumuturi și prin acordarea altor ajutoare spre țările lumii a treia.” (McClelland, 1964; Bellah, 1957; Lipset, 1963). Teoria agenților dezvoltării. McClleland O altă utilizare a paradigmei moderniste în tentativa de a explica fenomenul dezvoltării o aflăm din teoria lui McClelland, pe care o vom examina în continuare. Ideea axială a lui McClelland este aceea că modernizarea și dezvoltarea devin comprehensibile prin agentul capabil să le declanșeze și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
So, 1990) ca principal colaborator al revistei americane Monthly Review. D. Chirot subliniază că marea criză a sistemului de gândire ilustrat de teoriile modernizării au atins America în anii ’70. Cele trei praguri de eșec ale acestui sistem de gândire (modernist și sincronizant) au fost așadar: a) primul, la începutul secolului XX, context în care-a apărut, prin reacție, teoria formei fără fond în România; b) al doilea prag se suprapune peste anii ’60, în America Latină; c) al treilea prag este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asemenea sistem de gândire. Putem spune deci că un atare sistem de gândire (sincronismul) este difuzat ca „instrument al colonialismului mental”, și nicidecum ca sistem funcțional de gândire. Care sunt așadar diferențele notabile dintre cele două moduri de gândire? Teza modernistă susține că influența occidentală generează modernizare și deci dezvoltarea unei societăți întârziate. Teza teoriilor dependenței (sau a capitalismului dependent) evidențiază, din contră, asocierea influenței externe cu subdezvoltarea și cu starea de colonialism mental (a gândi prin imitație), nu cu dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
națiunea și identificarea națională. Una dintre cele mai solide concluzii la care au ajuns cercetările din științele sociale istorice este modernitatea națiunii și implicit și a reflectării acesteia în conștiința indivizilor sub forma identității și identificării naționale. Chiar dacă teza radical modernistă a caracterului inventat al națiunii (Gellner, 1983) a fost ulterior revizuită prin amendamentele introduse de A.D. Smith (1986) care a reliefat continuitățile istorice prin indicarea "originilor etnice ale națiunilor", concluzia că națiunea este esențialmente un produs al epocii moderne rămâne
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
laic și modern în urma reformelor adoptate de Mustafa Kemal, primul președinte al Turciei; a fost poreclit Ataturk, adică „Părintele Turcilor”). 2. Arhitectura religioasă a) Arhitectura religioasă între tradiționalism și modernitate Arhitectura secolului al XX-lea este denumită cel mai adesea modernistă, considerându-se că abandonează tradiția pentru a răspunde marilor provocări precum revoluția industrială, urbanizarea, existența unor noi metode și materiale de contrucție (fier, beton, oțel, sticlă). Înnoirile care domină arta laică a secolului XX nu pot fi ignorate în arhitectura
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]