3,149 matches
-
ortodox și comunităților rurale. Nobilii erau stăpîni pe administrația și instituțiile juridice locale și percepeau impozitele. Domeniul guvernului central era legat mai ales de politica externă, forțele armate și strîngerea unui anumit număr de taxe clar definite cuvenite statului. Scopul monarhilor din secolul al optsprezecelea, în special cel al Mariei Tereza și al lui Joseph al II-lea, era extinderea puterilor ocîrmuirii centrale și intervenția directă în problemele claselor sociale de jos, în primul rînd în cele ale țărănimii. Tentativa de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ales în ținuturile ungurilor, inclusiv în Transilvania și Croația. Aflate sub autoritatea nobilimii locale, aceste organisme încercau să contribuie cu cît mai puțin posibil și să pretindă favoruri în schimb. Limitele impuse perceperii impozitelor stînjeneau foarte mult activitățile guvernului central. Monarhii habsburgici erau nevoiți să apeleze la averea familiei lor și la veniturile ținuturilor imperiului. Ei puteau de asemenea strînge anumite taxe, cum erau cele vamale. În perioadele de criză națională sau în vreme de război, aceste sume erau cu totul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ín secțiunile de mai jos. Deocamdată, importanța acestor idei noi constă în faptul că ele au afectat direct atitudinea unui grup de conducători cunoscuți sub numele de despoți luminați, din care făceau parte Ecaterina cea Mare, Frederic cel Mare și monarhii habsburgi. În ciuda faptului că erau deosebiți în multe privințe, ei erau cu toții animați de ideea că datoria lor era să-și consacre domniile îmbunătățirii vieții supușilor și întăririi statelor lor. Convinși de faptul că puterea statului trebuie folosită în vederea realizării
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fie impuse de birocrația centrală, care nu era subordonată autorităților locale, ci Vienei. În privința țăranului iobag, Maria Tereza ar fi vrut să le acorde tuturor țăranilor un statut liber, dar ea nu a mers atît de departe. Ca și ceilalți monarhi din Europa, ea nu credea în egalitate, ci accepta împărțirea în clase a societății ca parte a ordinii firești. Scopul ei era pur și simplu menținerea stării de sănătate a celui mai de jos strat social și acordarea drepturilor cuvenite
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
că acestora ar trebui să li se acorde libertatea de mișcare și dreptul de a învăța carte sau de a deprinde o meserie, iar corvoada să fie fixată la două zile pe săptămînă. Ideile lui erau deci asemănătoare celor ale monarhilor reformatori. Ca să-și justifice cererile, Clain nu aducea doar argumentul că românii erau majoritari în provincie și că plăteau cea mai mare parte a impozitelor, dar și faptul că ei locuiseră permanent în Transilvania de mai multă vreme decît ungurii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
relațiile lui cu Franța. Armatele lui Leopold aveau să fie curînd zdrobite de forțele militare, ale acestei puteri revoluționare. În această perioadă, Franța reprezenta o primejdie de moarte atît din cauza puterii ei militare cît și a ideologiei ei agresive. Soarta monarhilor francezi a constituit un șoc pentru Europa conservatoare. În 1792, Maria Antoaneta și Ludovic al XVI-lea, sora și respectiv cumnatul lui Leopold, au fost întemnițați, iar în 1793 ghilotinați. Conducătorii Europei și-au dat totodată seama că multe dintre
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mod care să permită guvernului să perceapă mai multe impozite și să aibă un mai mare acces la masa populației în vederea recrutării directe a soldaților. Mai mult, obiectivele schimbărilor erau mai mult decît militare. Bazați pe ideologia politică a Iluminismului, monarhii reformatori aveau o concepție clară asupra rolului lor de conducători răspunzători de starea poporului lor. La Constantinopol, unde reformele erau justificate de revenirea la vechile tradiții și nu erau bazate pe o nouă concepție asupra îndatoririlor de conducător, nu exista
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
conducători din ambele imperii au încercat să rezolve ceea ce considerau ei a fi problemele majore. Otomanii au pus accentul pe reforma armatei, care ar fi permis statului să dețină controlul asupra pașilor locali rebeli și să respingă invaziile din afară. Monarhii austrieci, mai ales Joseph al II-lea, au încercat să reorganizeze din temelii sistemul de guvernare. Așa cum am văzut, o mare parte a acestor reforme introduse de sus au eșuat. Spre sfîrșitul războaielor napoleoniene, forțele conservatoare își reafirmaseră dominația. Problemele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mari intereselor Austriei. Politica externă habsburgică se afla sub conducerea unuia dintre cei mai abili diplomați ai vremii, Clemens von Metternich. Cîștigîndu-l pe țar de partea opiniilor sale, el a putut implementa o politică care reclama intervenția militară oriunde un monarh legitim fusese detronat sau era amenințat de vreo activitate revoluționară. Conform acestui principiu, armatele austriece au intrat în Italia și au înăbușit în 1821 revoltele din Regatul celor două Sicilii și din Sardinia; trupele franceze au îndeplinit aceeași misiune în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
extrem de ostil oricărei activități revoluționare și dorea apărarea integrității teritoriului otoman. După părerea lui, revoltele constituiau un caz clar de provocare revoluționară primejdioasă pentru orice suveran legitim și puteau fi comparate cu mișcările din Italia, Germania și Spania pe care monarhii conservatori trebuiau să le înăbușe. Acțiunile grecilor deschideau totodată zona în fața penetrației rusești și puteau duce la ivirea unor probleme care puneau în pericol Sfînta Alianță. Reacția rușilor, după cum am menționat, a fost ambivalentă. Alexandru I se afla într-o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
încerce să medieze rezolvarea conflictului din Grecia. Scopul documentului era instituirea unui stat autonom, dar granițele acestuia nu erau desemnate. În ciuda faptului că Imperiul Hasbsburgic nu a participat la negocieri, Franța a intrat și ea în joc în iulie 1827. Monarhul francez, Carol al X-lea, era filoelen, iar Franța nu-și putea oricum permite să nu se implice în chestiunile legate de Marea Mediterană. Cele trei puteri aliate au luat apoi măsuri pozitive de intervenție pentru a opri luptele din Grecia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
refuzat onoarea din cauza situației dificile din Grecia și a nemulțumirii sale față de condițiile oferite. În cele din urmă, puterile l-au numit în 1832 pe Otto, cel de al doilea fiu al lui Ludwig I, filoelenul rege al Bavariei. Noul monarh, care avea în momentul numirii sale doar șaptesprezece ani, a sosit în Grecia în februarie 1833, luîndu-și numele de Othon, corespondentul grecesc al lui Otto. I s-au încredințat un împrumut și ceea ce constituiau de fapt granițele extinse ale regatului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Miloš și reinstalarea dinastiei Obrenović. Întors după o lungă perioadă de exil, Miloš a domnit doar un an și jumătate înainte de a muri la vîrsta de optzeci de ani. Ideile lui politice nu se schimbaseră; el intenționa să fie un monarh absolut. În 1859 s-a stabilit totuși ca adunarea să se întrunească cu regularitate la fiecare trei ani, dar mai curînd ca organism consultativ decît legislativ. Guvernul sîrb era deci compus din trei elemente potențial rivale: cneazul, consiliul și adunarea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
căpătase încredere în el însuși și era hotărît să conducă singur țara. El s-a căsătorit în 1836 cu prințesa protestantă Amalia de Oldenburg, care avea să joace ca regină un rol proeminent în viața națională. Cu toate că Othon era un monarh absolut, el nu era autoritar nici ca atitudine, nici ca maniere, avînd și o serie de grave probleme personale. O divergență majoră între rege și poporul grec era credința catolică a monarhului. Ortodoxia era o problemă serioasă, fiind parte integrantă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
proeminent în viața națională. Cu toate că Othon era un monarh absolut, el nu era autoritar nici ca atitudine, nici ca maniere, avînd și o serie de grave probleme personale. O divergență majoră între rege și poporul grec era credința catolică a monarhului. Ortodoxia era o problemă serioasă, fiind parte integrantă a vieții grecilor și, desigur, și a mișcării naționale. Othon nu era doar catolic, ci și un membru devotat și credincios al bisericii sale. În momentul numirii lui, se stabilise că își
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
că el va rămîne probabil fără urmași. Statul avea nevoie de un moștenitor la tron atît pentru asigurarea stabilității acestuia, cît și a dinastiei, precum și pentru a se pune capăt controversei religioase legate de persoana conducătorului. Pe lîngă criticile la adresa monarhului din cauza acestei probleme, Othon și consilierii lui au avut de-a face și cu tipul de opoziție cu care se confruntase guvernul central în timpul revoluției și pe care am întîlnit-o și în Serbia și Muntenegru, care aveau conducători autohtoni. Notabilii și militarii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și le putea totodată impune să-i fie loiali. Situația politică putea avea consecințe importante. Instituțiile guvernamentale adoptate în Grecia depindeau de cel puțin cîteva standarde de onestitate și eficiență din partea funcționarilor. Nici un aparat birocratic centralizat aflat sub autoritatea unui monarh absolut, nici un sistem reprezentativ nu puteau funcționa fără răspunderea publică și o oarecare cunoaștere a nevoilor întregii națiuni. Cu toate acestea, viața politică grecească nu se va concentra asupra problemelor specifice. Nu exista nici un echivalent al partidelor Constituționalist, Liberal sau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să fie ortodox. Frații lui Othon nu erau prea entuziaști să-și schimbe credința sau să-și pericliteze printr-un astfel de act posibila lor succesiune la tronul Bavariei. O asemenea situație ar fi fost periculoasă chiar și pentru un monarh foarte popular. Pe lîngă aceasta, Othon era nevoit să țină piept criticilor unei noi generații de tineri greci, care nu numai că erau mai bine educați decît predecesorii lor, dar și mai la curent cu ideologia politică europeană a vremii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu s-au mai întors la Atena. Au existat cîteva tulburări minore, dar transferul de putere s-a petrecut destul de pașnic. A fost format un guvern provizoriu sub conducerea lui Dimitrios Voulgaris, care a început imediat să caute un alt monarh și să elaboreze o nouă constituție. După plecarea lui Othon, cele trei puteri protectoare și-au afirmat prompt autoritatea. Ele au numit un nou conducător, dar nu s-au amestecat în elaborarea constituției. Înșiși liderii greci l-ar fi preferat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al cărei scop era limitarea strictă a puterii regale. Articolul XXI al acesteia afirma următoarele: Toată puterea provine din sînul națiunii și este exercitată ín maniera stabilită de constituție."8 Nu era nici pe departe vorba pe viitor despre un monarh absolut sau de drept divin. Cu toate acestea, regele deținea încă autoritatea de a-i numi și demite pe miniștri și de a dizolva camera. Ca și alți conducători ai vremii, el putea declara război și încheia tratate. Ramura legislativă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
căror sprijin era esențial și să mențină echilibrul dintre rivalii politici cu alte cuvinte să urmeze așa-numita politică a lui "dezbină și domnește". Am văzut că în secolul al nouăsprezecelea, atît Imperiul Otoman cît și statele balcanice au devenit monarhii centralizate cu puternice aparate birocratice. În timpul domniilor Mariei Tereza și a lui Joseph al II-lea, fuseseră introduse reforme în acest sens, dar clasele provinciale și opoziția națională fuseseră întotdeauna prea puternice pentru repurtarea unui mare succes. S-au putut
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fi niciodată complet supuse administrației centrale. În cadrul acestei lupte cu elementele disidente, guvernul habsburgic era dezavantajat de faptul că nu putea apela la sloganurile și la cuvintele de ordine ale timpului în domeniul educației și în scopuri propagandistice. Loialitatea față de monarh și biserică era într-o măsură tot mai mică un principiu director care să impună un sprijin larg. Liberalismul și naționalismul, idealurile unei mari părți a sectorului populației, activ din punct de vedere politic, puteau pune în pericol monarhia. Guvernul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Dunărene, datorită efectelor pe care orice schimbare din această regiune le-ar fi putut avea asupra populației românești a imperiului. Francisc I a murit în 1835, fiind urmat după multe controverse de Ferdinand, cel mai mare dintre fiii săi, dar monarhul acesta nu poseda capacitatea mintală de a guverna. Statul, al cărui principal element unificator era dinastia, avea deci în frunte un împărat incompetent, autoritatea efectivă fiind transferată miniștrilor și altor membri ai familiei habsburgice. Problemele de bază care trebuiau puse
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aveau să fie de acum înainte administrate sub forma unui stat centralizat, conform prevederilor Legii din martie 1848 emisă la Pesta în timpul revoluției. Franz Joseph era recunoscut ca rege, dar statutul lui în Ungaria se limita la cel al unui monarh constituțional. Cele două părți ale Imperiului urmau să aibă numai trei ministere comune: Afacerile Externe, Apărarea și Finanțele, acesta din urmă deținînd jurisdicția doar asupra cheltuielilor legate de celelalte două. Delegațiile Reichsrat-ului reorganizat și ale parlamentului ungar aveau să se
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu Viena și Berlin, al cărei scop esențial era menținerea statu quo-ului. Noul aliniament, cunoscut sub numele de Alianța Celor Trei Împărați (Dreikaiserbund), nu era bazat pe acorduri semnate, ci mai curînd pe stabilirea unor relații strînse între cei trei monarhi, Alexandru al II-lea, Franz Joseph și Wilhelm I, și pe consultări periodice între miniștrii lor. Cei trei își făceau vizite, discutau chestiunile de importanță curentă și cooperau în domeniul problemelor internaționale. Atît timp cît au rămas unite, ele au
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]