3,149 matches
-
that elitists are likely to deplore (many brilliant American academics, such as philosopher John Searle, whom I admire, are left out). Instead, there will be names of extremely visible people, such as Eminem (Mathers) or Madonna (Ciccone), as they are more related to important aspects of contemporary American culture (cultural industries, media culture, commodification, Americanization, some of them entries themselves, others, just part of the metalanguage used). Inclusion or non-inclusion of American personalities does not show respect or lack of it
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
gaps). Since government positions are key factors in the shaping of culture, no postwar presidential figures have been left out, as some of the programs affecting postwar American identity are linked to policies pursued by all administrations. Thus, multiculturalism is more of a policy pursued by the state than a defining feature of a community in which there are several cultural groups. The American Dream might be seen as illusory in some artistic works, but public figures are likely to commit
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sake of argument, the second half of the previous century and the beginning of the 21st), in close connection with the institutions affecting these products and practices. American dream The American dream has been one of the pillars of the more comprehensive ideological construct called American exceptionalism (see below), both concepts being closely related to the dynamic, changing outline of American identity. American exceptionalism American exceptionalism is an ideology which has developed over the centuries in connnection with the American challenges
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ulterioară sistematizare, umaniștii Renașterii au revenit la Republică, unde au g]sit modelul perfect pentru expresia literar] a ideilor. Astfel, în lungul ajun al perioadei moderne Vitoria a scris Comentariu despre a doua parte din Summa Theologiae, în timp ce Șir Thomas More (1478-1535) crea Utopia; Suárez scria De Legibus, iar Tommaso Campanella (1568-1639) compunea Cetatea Soarelui. (Îmi atribui o ușoar] licenț] eseistic] în leg]tur] cu asocierile cronologice ale acestor opere.) Este interesant și faptul c], în timp ce Vitoria și Suárez conserv] teocentrismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Suárez scria De Legibus, iar Tommaso Campanella (1568-1639) compunea Cetatea Soarelui. (Îmi atribui o ușoar] licenț] eseistic] în leg]tur] cu asocierile cronologice ale acestor opere.) Este interesant și faptul c], în timp ce Vitoria și Suárez conserv] teocentrismul teoriei etice medievale, More și Campanella ofer] perspective homocentrice, prezentate prin intermediul viziunilor asupra viitorului politic laicizat. Acesta era stadiul gândirii morale la sfarsitul Renașterii. Referințe i Opere individuale Abélard: Peter Abélard’s Ethics: ed. D. E. Luscombe (Oxford: Claredon Press, 1971). Anselm: Basic Writings; trans
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Scotus: God and the Creatures: The Quodlibetal Questions; ed. F. Alluntis and A. Walter, ed. F. Alluntis și A. Walker (Princeton: Princeton University Press, 1975). Hooker, R.: The Laws of Ecclesiatical Polity (1594); ed. R. Church (Oxford: Claredon Press, 1876). More, Ț.: Utopia (1513); ed. G. M. Logan and R. M. Adams (Cambridge: Cambridge University Press, 1989). Platon: Timaeus : Republică Pomponazzi, P.: The Philosophy of Pomponazzi; ed. Douglas et al. (Hildesheim: Olms, 1962). Suárez, F.: De Legibus (Oxford: Claredon Press, 1944
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viața. Unii scriitori creștini au perceput-o și ca pe o violare a ordinii naturale. Aceast] perspectiv] asupra caracterului inviolabil al vieții umane inocențe a r]mas practic de necomb]țuț pan] în secolul al XVI-lea, cănd Șir Thomas More a publicat Utopia. În cartea sa, More vede eutanasia că pe o soluție pentru bolnavii incurabili, reprezentând una dintre cele mai importante instituții ale unei comunit]ți ideale. În secolele urm]toare, filosofii britanici (în special, David Hume, Jeremy Bentham
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și ca pe o violare a ordinii naturale. Aceast] perspectiv] asupra caracterului inviolabil al vieții umane inocențe a r]mas practic de necomb]țuț pan] în secolul al XVI-lea, cănd Șir Thomas More a publicat Utopia. În cartea sa, More vede eutanasia că pe o soluție pentru bolnavii incurabili, reprezentând una dintre cele mai importante instituții ale unei comunit]ți ideale. În secolele urm]toare, filosofii britanici (în special, David Hume, Jeremy Bentham și John Stuart Mill) au comb]țuț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Prentice-Hall, 1980) Kant, I.: ‘Duties towards the body în regard to life’, Lectures on Ethics, trad. Louis Infield (New York: Harper and Row, 1986) Linacre Centre Working Party: Euthanasia and Clinical Practice: Trends, Principles and Alternatives (London: The Linacre Centre, 1982) More, Ț.: Utopia (1518); (Harmondsworth: Penguin, 1951) Sacred Congregation for the Doctrine of Faith: Declaration on Euthanasia (Vatican City: 1980). Bibliografie suplimentar] Bennet, J.: ‘Whatever the consequences’, Killing and Letting Die, ed. B. Steinbock (Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall, 1980), pag. 109-27
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
București, 1996; Generația de sacrificiu, îngr. Despina Valjan și Ion Potopin, pref. Ion Potopin, București, 1985; Trei crime celebre, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1994. Repere bibliografice: Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1944, 271-272; Arghezi, Scrieri, XXVIII, 35-37; M.[Mihail Mora], „Lacrima”, U, 1921, 109; Mihail Iorgulescu, „Ce știa satul... Lacrima. Nodul gordian”, „Ideea europeană”, 1923, 49; Scarlat Froda, „Ce știa satul...”, RP, 1924, 1 889; Rebreanu, Opere, XIV, 156-157, 166-176; Paul Prodan, „Fata Morgana”, „Viitorul”, 1927, 5 866; Al. Robot
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
toamna), Iustin Ilieșiu (Toamnă), Zaharia Stancu (Gânduri...), Vintilă Russu-Șirianu (Toamna), Radu D. Rosetti (Ocazională, dedicată „studențimii române”), Vladimir Streinu (Toamna), Sanda Movilă (Mâna), George Silviu (Noaptea venind), Petre Strihan (Picături, Nocturnă), Horia Robeanu (Prolog). Proza este ilustrată numai de Mihail Mora, cu amintirile intitulate Conferințe la țară. Mai sunt tipărite câteva epigrame semnate I. Constantin Vedea sau doar Vedea și câteva cugetări extrase din romanul Jean-Christophe de Romain Rolland. Sunt de remarcat bunele recenzii, analize și cronici literare, teatrale, artistice, muzicale
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
sau la cei care beau foarte puțin. Motivul este faptul că vinul, mai ales cel roșu, conține numeroase componente vegetale numite tanini, flavonoide și polifenoli, cu acțiune antioxidantă, Împiedicând grăsimea să se lipească de pereții arterelor și să le blocheze („More Good. News for Wine Drinkers - It Stops Stroke, 1998) Studii de ultimă oră au dezvăluit unele avantaje Încurajatoare ale consumului moderat și regulat de alcool. Conform unui raport, câteva pahare pe zi pot ține În șah multe boli. Gama beneficiilor
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
iulie, pp. 178-191. *** 1986, The Vegetarian Diet, Health and Longevity, Tianhua Publishing Company, Taipei, Taiwan. *** 1996, Heart and Stroke Facts: 1996 Statistic Supplement, American Heart Association, Dallas. *** 1997, The Merck Manual of Medical Information, Merck Research Laboratories, Doylestown, PA. *** 1998, „More Good News for Wine Drinkers - It Stops stroke”, Reuters Limited, 4 decembrie. * 1 livră = 453,6 gr (n.t.). ** 1 țol = 2,54 cm (n.t.). *** 1 picior = 30,479 cm (n.t.). * Scris și Sun Yat-sen (n.t.). * Aceasta
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
și sociale, sub îndrumarea unui supervizor (mentor, tutore etc.). d) Deplasarea de accent, în procesul învățării, dinspre predare către consiliere În documentele de politică educațională ale diverselor state, precum și în vocabularul practicienilor (educatori, profesori, formatori etc.) se folosesc expresii precum more learning - less teaching („mai multă învățare - mai puțină predare”), from education to learning („de la educație la învățare”) etc., fapt care ilustrează tendința accentuării facilitării învățării. Didactica predării trebuie înlocuită cu cea a învățării, în care profesorul devine facilitator și consilier
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și sociale, sub îndrumarea unui supervizor (mentor, tutore etc.). d) Deplasarea de accent, în procesul învățării, dinspre predare către consiliere În documentele de politică educațională ale diverselor state, precum și în vocabularul practicienilor (educatori, profesori, formatori etc.) se folosesc expresii precum more learning - less teaching („mai multă învățare - mai puțină predare”), from education to learning („de la educație la învățare”) etc., fapt care ilustrează tendința accentuării facilitării învățării. Didactica predării trebuie înlocuită cu cea a învățării, în care profesorul devine facilitator și consilier
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
putut servi, Într-adevăr, ca sursă de informații pentru evenimentele din Principate. În septembrie-octombrie 1858, scriitorul maghiar Întreprinde o a doua călătorie În Ardeal, În Munții Apuseni. În urma acestui voiaj a apărut o relatare de călătorie, publicată În presă (intitulată More patrio), nuvelele „Egy haramiabanda a havason” „O ceată de tâlhari din munți”, publicată În 1858-1859, ș„Reparált lelkek”ț („Suflete vindecate”ț și „Kurbán bég” ș„Beiul Kurban”ț, dar mai ales romanul Szegény gazdagok ș„Sărmanii bogați”ț, publicat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
printre români: relatarea de călătorie prin Țara Românească a lui Ürmösy Sándor XE "Sándor" ”, in calce. Vita Zsigmond XE "Zsigmond" , op. cit., passim. Câteva titluri din publicistica sa cu referire la problematica românească: „Úti levelek” [„Scrisori de călătorie”], Délibáb, mai 1853; „More patrio”, Vasárnapi Ujság, 1858, pp. 47-52; „Politikai nemzetiség” [„Naționalitate politică”], Magyar Sajtó, 1 febr.-13 mart. 1862; „A román oktatásügyről” [„Despre problema Învățământului românesc”], ibidem, 5 apr. 1862 (toate acestea republicate În JKK (vezi nota 833), „Cikkek és beszédek” [„Articole
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Rajka László XE "László" , op. cit. (vezi nota 833), p. 115. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Forradalmi és csataképek... (vezi nota 853), p. 20. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Szegény gazdagok (vezi nota 856), p. 92. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , More patrio și A román oktatásügyről (vezi nota 837). Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Szegény gazdagok (vezi nota 856), pp. 264-265. Ibidem, p. 143; Erdély aranykora (vezi nota 855), vol. II, pp. 7-8. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Szegény gazdagok (vezi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
és beszédek, vol. II, Budapesta, 1967, pp. 445-448. Ibidem. Vezi Kristóf György, Jókai napjai Erdélyben [Zilele lui Jókai În Ardeal], Kolozsvár, 1925; Vita Zsigmond XE "Zsigmond" , Jókai Erdélyben [Jókai În Ardeal], Editura Kriterion, București, 1975. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , „More patrio”, Vasárnapi Újság, 1858, nr. 47-52; reeditat În Cikkek és beszédek, vol. V, pp. 133-169. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , „A román oktatásügyről” [„Despre problema Învățământului românesc”], Magyar Sajtó, 1862, nr. 79; reeditat În ediția citată, vol. VI, pp. 143-145
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
University Press, USA, 2007, p. 41. Ramchandran, V.S., Hirstein, W., "The perception of phantom limbs", în Brain 121, 1998, 1603-1630. Ramachandran, V.S., Le cerveau fait de l'esprit - Enquête sur les neurones miroirs, Dunod, Paris, 2011. Ratiu P. & Talos I.F., "More on Phineas Gage", în The New England Journal of Medicine, 2005, 352, p. 944. Raymond, J. E., Shapiro, K. L., & Arnell, K. M., "Temporary suppression of visual processing in an RSVP task: An attentional blink?", în Journal of Experimental Psychology
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de... 9 Iată câteva exemple de pe internet: Unions discuss on "beyond Kyoto" with governments and other social actors (www.sustainlabour.org), ICANN invites public comments on the Allocation Framework. (www.icann.org), Nothing to declare on bio-passports. (www.findarticles.com), More Reaction on the McCain Speech (http://blogs.edweek.org), Debate on the Argument from Contingency (www.ditext.com), President Reagan was elected on the promise of getting government off the backs of the people... (www.quoteworld.org), Joe was elected
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
au fost tipărite în 1619, au fost antedatate intenționat în vederea publicării unei ediții complete care nu s-a mai realizat. Studiul atent al scrierii din epoca elizabetană, bazat în parte pe presupunerea că trei pagini din manuscrisul piesei Sir Thomas More sunt sorise de mâna lui Shakespeare însuși, *17 a avut implicații importante pentru critica de text, permițând astăzi stabilirea greșelilor de lectură probabile ale zețarilor din epoca elizabetană, iar studiul uzanțelor tipografice a arătat greșelile posibile sau probabile. Dar câmpul
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
MDN), fusaiolă < it. fusaiolo (MDN, DN), gafeuză < fr. gaffeuse (nu există indicația în dicționarele consultate), gerberă < lat. gerbera (DEX2), hiadă < n.pr. Hyades (DEX2), izogamă < fr. isogamme (MDN, DN), kinoramă < germ. Kinorama (DEX2), lavetă < fr. lavette (DEX2), majoretă < fr. majorette (DEX2), moră < lat. mora (DEX2), pandoră < fr. pandore (DEX2), pangeneză < fr. pangenèse (DEX2), parapantă < fr. parapente (nu există indicația în dicționarele consultate), pegră < fr. pègre (DEX2), prezbiteră < ngr. presbytera (DEX2), protogină < fr. protogyne (MDN), pubelă < fr. poubelle (DEX2), sardină < fr. sardine, it
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
it. fusaiolo (MDN, DN), gafeuză < fr. gaffeuse (nu există indicația în dicționarele consultate), gerberă < lat. gerbera (DEX2), hiadă < n.pr. Hyades (DEX2), izogamă < fr. isogamme (MDN, DN), kinoramă < germ. Kinorama (DEX2), lavetă < fr. lavette (DEX2), majoretă < fr. majorette (DEX2), moră < lat. mora (DEX2), pandoră < fr. pandore (DEX2), pangeneză < fr. pangenèse (DEX2), parapantă < fr. parapente (nu există indicația în dicționarele consultate), pegră < fr. pègre (DEX2), prezbiteră < ngr. presbytera (DEX2), protogină < fr. protogyne (MDN), pubelă < fr. poubelle (DEX2), sardină < fr. sardine, it. sardina (MDN
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
împiedicată să acționeze în conformitate cu alegerea făcută. Alegerea nu ar fi, însă, posibilă dacă nu am cunoaște alternativele care ni se oferă. III.2.2. Benedict Baruch Spinoza (1632-1677) Spinoza, filosof panteist, înscrie printre axiomele Eticii sale pe care o tratează more geometrico, de fapt, prima axiomă, cea care spune că ” toate câte sunt există sau în sine sau în altceva” , echivalează cu afirmația că ” unele obiecte sau fapte au o cauză în sine”, sunt libere, iar altele au cauza în altceva
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]