10,170 matches
-
ea pe un ton plângăreț. — Bine, draga mea, răspundea căpitanul Nichols. Se ridica imediat în picioare și-și însoțea fiica. Presupun că era un exemplu foarte drăgălaș al triumfului spiritului asupra materiei, așa că digresiunea mea are cel puțin avantajul unei morale. XLVII Am încercat să stabilesc o oarecare legătură între diferitele lucruri pe care mi le-a spus căpitanul Nichols despre Strickland, și acum le aștern pe hârtie în ordinea care mi se pare cea mai potrivită. S-au cunoscut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
da capul lor pe o tavă, l-aș tăia eu însămi dacă în schimb aș avea din nou pe buze sărutul tău, dacă ți-aș regăsi mâinile și privirile. Nu-mi pasă că sunt odioasă. Mă lipsesc de judecată, de morală, de ceilalți. Aș ucide ca tu să fii viu. Urăsc moartea. Pentru că ea nu alege. Scrie-mi, dragostea mea, scrie-mi. Fiecare zi fără tine este o cumplită suferință. A ta, Lyse. Nu i-am purtat pică. Avea mare dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
fi fost imposibile: mâncând la trei dimineața, după dans, În bistrouri compromițătoare sau pălăvrăgind despre toate aspectele vieții cu un aer pe jumătate serios, pe jumătate batjocoritor, și cu o excitație ascunsă care, considera Amory, echivala cu o renunțare la morală. Dar nu și-a dat seama cât de răspândit era fenomenul decât atunci când a văzut orașele dintre New York și Chicago ca pe o vastă scenă de intrigi juvenile. O după-amiază la Plaza, cu amurgul de iarnă colorând cerul afară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
oftat și s-a hotărât să meargă, ca o favoare pentru Monsignor. CLARA Era imemorială... Amory nu era destul de bun pentru Clara, Clara cea cu părul unduios, de aur, dar nici un bărbat nu era. Bunătatea ei era cu mult superioară moralei prozaice a femeilor ce caută soț, diferită de literatura plicticoasă despre virtuțile feminine. O Înconjura un vag nimb de tristețe, dar când a descoperit-o la Philadelphia, Amory a crezut că ochii ei albaștri, cu inflexiuni de oțel, exprimă numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
lucru agravat și de ingratitudinea adevăratului vinovat. Nevinovatul și-a pus până la urmă capăt zilelor și, mulți ani după aceea, adevărul a ieșit la lumină. Când o auzise, povestea Îl intrigase, dar Îl și Îngrijorase pe Amory. Abia acum Înțelegea morala ei: nu poți cumpăra libertatea prin sacrificiu. El este ca o funcție Înaltă În care ești ales, ca moștenirea puterii - pentru anumiți oameni, În anumite momente, este un lux esențial, care Înseamnă nu o garanție, ci o responsabilitate, nu securitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Tatăl lui Rainer depășește în fiecare zi, ori de câte ori face fotografii artistice, granițele meschine impuse astăzi Germaniei. În viața privată doar micul burghez cunoaște asemenea granițe, reprezentate în cazul fotografiei de îmbrăcăminte, iar Witkowski sen. sparge barierele înguste ale îmbrăcăminții și moralei. Mama și‑a dat seama imediat de la cine a moștenit fiul ei pornirile artistice: de la tată. Tatăl are ochi de artist amator. Dezbracă‑te, Margarethe, o să facem câteva poze nud! Iar să mă dezbrac și tocmai când mă apuc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
coadă de cocoș, și așteaptă cu bucurie clipa în care - mângâiate de mâinile unor fete care sunt fie ucenice coafeze, fie viitoare secretare - vor apărea drept ceea ce sunt de fapt, și anume buclele kitsch ale unor ucenici și tineri funcționari. Morala este că nu‑i bine să vrei să pari mai mult decât ești. Eroii de film încearcă uneori intenționat să pară mai puțin decât sunt. E pur și simplu de neînțeles. Câteodată, mâinile fetelor se îndreaptă cu un etaj mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
adevărată oroare. Am simțit că era ceva ciudat cu el și am ezitat Îndelung dacă să-i cer să renunțe sau nu la ce-avea de gând să facă cu Mie. Bineînțeles că problema nu se punea În termeni de morală, nici dacă direcția spre care se Îndrepta era greșită sau nu. Cum să spun? Intuiam cumva că nu era corect. Și nu mă refer aici la faptul că eu sau el nu eram corecți față de Mie. Știți bine că Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
copiii care au părinți răi, dar care dovedesc totuși afecțiune pentru ei nu sunt răsplătiți în niciun fel pentru aceasta; cum orice prosperitate a viciului antrenează nefericirile virtuții, Antiphon trage concluzia că există o funcționare perversă a legilor civile sau morale care nu elimină suferința, ba uneori chiar o amplifică. Legalitatea și moralitatea ne obligă să suportăm necazuri de care ar trebui să fim scutiți, ele provoacă suferințe și nu ne feresc de neplăcere. Supunerea față de legi nu este răsplătită: în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
înscrierea existenței individului în registrul naturii, în chiar momentul declarației de independență față de legile sociale. Physis contra nomos, legi naturale contra legilor civile, autonomie și libertate de acțiune contra supunerii, a obedienței și dependenței față de o transcendență juridică, de o morală normativă, iată imperativul categoric al hedonismului antiphonian... Adevăratele plăceri nu se află în tabăra artificiului cultural sau a ordinii societale. Nu civilizația dă măsură hedonistă. Pentru că bogăția ne aservește, onorurile ne obligă, iar familia ne îngrădește. Bunurile la preț în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ocazii, pentru docți și persoane serioase, să-l trateze de sus pe personajul nostru! De unde și necesitatea de a practica o hermeneutică erudită și de a porni în căutarea semnificațiilor pierdute. Astfel vom descoperi, îndărătul acestor scenete filosofice, tot atâtea morale, adevăruri, învățăminte, îndemnuri, propuneri serioase: excelența indiferenței față de bani și de avuții; condamnarea onorurilor și a considerației pentru semeni; recuzarea tuturor puterilor în afara celei pe care o obținem asupra propriei noastre persoane; natura soteriologică a filosofiei; rolul cardinal al educației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
activități inutile pentru a ajunge la binele suveran, la plăcere. Astfel, el renunță bucuros la matematică, fizică, astronomie și la toate activitățile științifice cu care pierzi un timp enorm. Nihilist în materie de epistemologie, el își concentrează toate eforturile asupra moralei. Aceasta și nimic altceva. Așadar, în concepția lui Aristip, nu e nicio nevoie să fii geometru, poți intra în edificiul său și fără să dispui de documente științifice în regulă; de asemenea, nu trebuie să te închini la cifre, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
nu trebuie să te închini la cifre, la numere, așa cum apar ele în Timaios, ca niște concepte operatorii majore în cosmogonia platoniciană. Nicio reminiscență pitagoriciană, nicio umbră de împrumut de la materialiștii din Abdera, la care fizica atomistă conduce la o morală chietistă - o lecție reținută de către Epicur: nu, gândirea cirenaicului vizează în mod exclusiv o etică a jubilării la care se ajunge creându-ți libertate. Poziția lui față de bani ne arată care este metoda sa: a te ține la distanță, departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
contra nomos-ului, de a arăta calea de urmat în practica unui bun filosof capabil să înțeleagă necesara indexare a comportamentului său în funcție de natură, de a recuza cultura, de a lua model de la animale și de a respinge reproșurile legii, ale moralei, ale binelui și răului, ale viciului și virtuții, reproșuri promulgate de ordinea socială și reluate în cor de mulțime. Demonstrația a fost făcută într-o zi cu ajutorul unui pește. în portul Atenei, ori poate din Sinope sau Corint, Diogene a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
citite aceste pagini și ca un simplu exercițiu de stil, un suport retoric, un exercițiu de sofistică? N-are nicio importanță, să lăsăm deoparte asemenea detalii și să-l înrolăm pe filosof în ceata profesorilor de virtute, a negustorilor de morală. De această reputația nu va mai scăpa... Nimic din rândurile rămase nu ne autorizează să conchidem că Prodicos este în favoarea unui termen sau a altuia: viața frivolă de plăceri sau viața virtuoasă și austeră. Pentru că, citind Memorabilele lui Xenofon - care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
plăcerilor contra unei vieți închinate făuririi unui destin. Prodicos nu-și exprimă preferința, nu se arată partizanul unei teze sau al celeilalte. El expune, opune, povestește. Reținem însă, în ce-l privește, o postură prescriptivă, ca și cum sofiștii ar excela în morala moralizatoare! Ca și cum s-ar fi făcut cunoscuți, ca Platon, propunând niște catehisme, niște evanghelii, niște corpusuri de înțelepciune practică! Ce să credem despre mențiunea din Souda, la rubrica Prodicos, despre moartea lui la Atena, condamnat să bea cucută sub aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
permite derularea cu mare atenție a papirusurilor. Partea nescrisă este unsă cu un lipici special permițând eliberarea foii, care se detașează de rest, lăsând să apară lizibil caracterele grecești cu care sunt scrise lucrările lui Philodemos: descoperim astfel tratate consacrate moralei concrete - viața, moartea, avuțiile, sănătatea, mânia, lingușeala, sinceritatea, stilurile de viață, politica -, esteticii - retorică, muzică, poezie -, logicii - despre semne și despre inducție -, teologiei - pioșenia, zeii, religiozitatea -, precum și istoriei ideilor și a filosofiei. Ansamblul ne oferă o variantă a epicurismului datată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pesimist, Lucrețiu pune bazele unei gândiri tragice. El nu optează nicio clipă pentru cea mai bună dintre lumile posibile, și cu atât mai puțin pentru cea mai rea. Ca să o facă, ar trebui să-și ridice tabăra filosofică pe terenurile moralei, unde se întâlnesc binele și răul, ceea ce este bun și ceea ce este rău. Filosoful nu evolueză nicăieri în prescriptiv, în normativ: el descrie lumea așa cum e, arată realitatea așa cum apare ea pentru un ochi exersat și lucid. El inaugurează, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Etudes de philosophie grecque, Vrin. 1971. Expozeul este succint, dar permite o utilă vedere de ansamblu. Asupra eudemonismului antic, cu câteva pasaje extrem de cursive, din păcate inutil moralizatoare uneori, și asupra hedonismului lui Aristip, a se consulte Léon Robin, La Morale antique, PUF, 1963, îndeosebi paginile 32-33. * * * Pretinși presocratici. Introducerile în filosofii presocratici sunt întotdeauna succinte, fiindcă adună laolaltă o mulțime de filosofi care n-au mare lucru în comun în afară de faptul că sunt prezentați în mod greșit ca expunându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
din Keos. Vom găsi textele referitoare la el în volumul Les Présocratiques din colecția Pléiade. A se vedea, bineînțeles, și Diogène Laërce et ses Vies, deosebit de utilă. Asupra alegerii lui Heracles ca prozopopee și alegorie - iar nu ca text de morală prescriptivă: Pierre Fontanier, Les Figures du discours, Flammarion, 1968. * ** Porcul de Epicur? Ceea ce ne-a rămas de la Epicur ocupă mai puțin de o sută de pagini, dar influența acestui filosof a fost una majoră pentru rezistența față de creștinism. Scrisorile către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Enea (Iași, „Samia”, 2008), Dialoguri nonconformiste (Iași, „Samia”, 2008). Sub redacția și colaborarea sa apar volumele: Ecologie și Politologie (2002), Ecologie și Spiritualitate (2003), Ecologie și drept (2004), Ecologie și Dezvoltare durabilă (2004), Ecologie, Literatură și Filozofie (2005), Ecologie și Morală. Responsabilitate socială (2006), Quo vadis Ecologia? (2008), Probleme ecologice și politologice în condițiile globalizării (2008). Este membru al Asociației Scriitorilor „C. Negri” din Galați, președinte al „Ligii Culturale Pentru Unitatea Românilor De Pretutindeni, Departamentul Moldova; membru în colegiul de redacție
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
Cantemir”, Iași, 2002, 390 p. 71. Ecologie și Politologie (sub red. și coord.), Editura Fundației Ecologice „Dimitrie Cantemir”, Iași, 2002, 555 p. 72. Ecologie și Drept (sub red. și coord.), Editura „Porțile Orientului”, Iași, 2004, 594 p. 73. Ecologie și Morală. Responsabilitate Socială (sub red. și coordonarea), Iași, 2006, 540 p. 74. Quo vadis Ecologia? (sub red. și coord.), Editura „Samia”, Iași, 2008, 514 p. 75. Ecologie umană și medicală. Medicină socială, Editura „Samia”, Iași, 2007, în colab. cu Dr. Elena
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
nepotismul sau alte defecte omenești: „Fabula cu pile” are ca personaje două broaște care-și dispută un iaz din Sectorul Doi, una din ele cu pile la Domnul Broscoi, cealaltă susținută numai de un nufăr, sfârșind înhățată de o barză. Morala: „Uite-te în spate // Dacă n-ai nimic // Fă-te mai mic // Titlul fabulei „Nasul și prăjina”sugerează conținutul și morala, înscriindu-se în linia educativ-moralizatoare a speciei fabulei. „Fabulă de campanie”ilustrează cu precizie atmosfera electorală de la noi, personaje
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
una din ele cu pile la Domnul Broscoi, cealaltă susținută numai de un nufăr, sfârșind înhățată de o barză. Morala: „Uite-te în spate // Dacă n-ai nimic // Fă-te mai mic // Titlul fabulei „Nasul și prăjina”sugerează conținutul și morala, înscriindu-se în linia educativ-moralizatoare a speciei fabulei. „Fabulă de campanie”ilustrează cu precizie atmosfera electorală de la noi, personaje fiind :trepădușii, patrupezii, lătrătorii, zburătorii // ( ... ) au bătut pădurea-n lat // promițând la fiecare // o gogoașă mult mai mare // și-un covrig
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
reale și benefice de ambele părți a fost, după cum aveam să constat destul de rapid, că toți aveam aceeași credință în puterea supremă, același crez în Divinitate. Cuvântul la ordinea zilei era un sincretism al bunului-simț, al respectului față de semeni, al moralei creștine, ceea ce am putea numi buna dispoziție, una dintre manifestările cele mai tangibile ale temperamentului, un fenomen discret, un fel de fundal, de peisaj, de plan îndepărtat al stărilor noastre mentale. Dacă americanii spun că dispoziția vine de nicăieri „out
VENI, VIDI, VICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364523_a_365852]