1,819 matches
-
echipei respective, - sentimentul de apartenență, - succesul în activitatea comună, - diferitele stimulente externe. Direcția de acțiune a coeziunii este aproape într-un singur sens, pentru că indiferent de sursă ea produce aceleași efecte: unitatea, solidaritatea conduitelor individuale ale sportivilor, creșterea moralului echipei. Moralul echipei presupune o coeziune puternică, o solidaritate și rezistență deosebită a membrilor echipei la presiunile externe. Un înalt nivel al moralului echipei presupune capacitatea de adaptare la nou, în timp ce echipele cu un moral scăzut se manifestă prin neîncredere și acceptare
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
singur sens, pentru că indiferent de sursă ea produce aceleași efecte: unitatea, solidaritatea conduitelor individuale ale sportivilor, creșterea moralului echipei. Moralul echipei presupune o coeziune puternică, o solidaritate și rezistență deosebită a membrilor echipei la presiunile externe. Un înalt nivel al moralului echipei presupune capacitatea de adaptare la nou, în timp ce echipele cu un moral scăzut se manifestă prin neîncredere și acceptare formală la reacția noului. Studiul nivelului moral al echipei sportive impune și un control și o evaluare corectă a rezultatelor, precum și
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
conduitelor individuale ale sportivilor, creșterea moralului echipei. Moralul echipei presupune o coeziune puternică, o solidaritate și rezistență deosebită a membrilor echipei la presiunile externe. Un înalt nivel al moralului echipei presupune capacitatea de adaptare la nou, în timp ce echipele cu un moral scăzut se manifestă prin neîncredere și acceptare formală la reacția noului. Studiul nivelului moral al echipei sportive impune și un control și o evaluare corectă a rezultatelor, precum și formele sub care se răsfrâng rezultatele sportive asupra celor care le-au
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
1992: capitolul 3). 3 Puterea însăși este văzută ca un concept cauzal, în care A are capacitatea de a afecta comportamentul lui B. Ea este fundamentată pe opt baze diferite: geografia, resursele naturale, capacitatea industrială, pregătirea militară, populația, caracterul național, moralul național și calitatea diplomației. 4 Aceasta nu înseamnă că el nu acordă pînă la urmă o importanță majoră pregătirii militare sau războiului, ca temeiuri și practici finale ale politicii puterii, pe scena internațională. Totuși, Morgenthau este, de asemenea, și un
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o afișa la pocher În orice ședință la care participa. Lipsa lui de expresie, care Îl ajuta mult la pocher, era o „mână proastă” În relațiile cu angajații. Ca manageri, avem marea răspundere de a spori productivitatea, de a ridica moralul și de a asigura satisfacția muncii Ă Într-o oarecare măsură Ă În fiecare zi. Pentru a reuși așa ceva, este nevoie de o conștientizare acută a oricărei forme de comunicare Ă atât fără, cât și cu ajutorul cuvintelor. Transformarea eșecului În
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de a câștiga mai mult spațiu pentru producție, rearanjarea biroului a adus departamentul de producție mai aproape de administrație. Înlăturând pereții Ă atât la figurat, cât și la propriu Ă, am putut stabili o interacțiune interși intrafuncțională care a Îmbunătățit atât moralul, cât și productivitatea. Transformarea eșecului În victorie 1. Înainte de a iniția orice program care urmează să rezolve conflicte sau alte probleme, adunați toate părțile implicate pentru a discuta regulile de bază. Informați-i pe toți că obiectivul nu este acela
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
managerii ca pe niște trăgători la țintă, iar ideile lor erau cutiile de conserve În care trăgeau. Cu toții se așteptau să fie nimeriți de armă! Cu câțiva ani În urmă, am lucrat cu o companie care avea probleme serioase În ceea ce privește moralul angajaților. După ședințe individuale cu aceștia, am dedus că aveau resentimente puternice față de președintele companiei. Se pare că acesta ridicase descurajarea la rang de artă. Dacă firma avea parte de o lună productivă, cuvintele lui de Încurajare erau „mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
să iubească clientul”. E de prisos să mai adaug că știam că mă așteaptă necazuri mari. Drept instrument motivațional, omul din fața mea avea o abordare care semăna bine cu strategia clasică de tipul: „Vom continua să tragem până ce se ridică moralul trupelor!”. Cele zece seminare de câte jumătate de zi (am vrut grupuri mai mici) au Început luni dimineața, conform programului. Aflat dinaintea primului grup și privind fețele inexpresive din sală, mi-am dat seama că avea să fie o dimineață
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
neluării măsurilor necesare În legătură cu un angajat care prezintă În permanență semne de mediocritate pot fi foarte grave. Acest fapt nu numai că are un impact direct asupra rezultatelor companiei, ci poate deveni un adevărat cancer În interiorul ei, consumând totul, de la moralul angajaților până la serviciile oferite clienților. Mesajele sunt cât se poate de clare Poate cel mai dăunător aspect al tolerării prestărilor mediocre este mesajul transmis. Angajaților li se comunică ideea că e bine și dacă nu dai tot ce ai mai
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
referire la locul lor de muncă numindu-l „Închisoare”. USA Today relatează că locurile de muncă din America sunt În pericol de a deveni „ucigător de serioase”. Ideea este că am eliminat distracția la locul de muncă. În consecință, productivitatea, moralul și chiar profiturile au de suferit. Oamenii nu se mai duc la serviciu cu plăcere Ă și pe bună dreptate. Barbara Mackoff, autoarea cărții What Mona Lisa Knew, spune că munca n-a fost nicicând mai serioasă. „De aceea”, scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
o realitate a vieții, companiile descoperă râsul ca pe un instrument de mare preț. Cercetări recente arată că râsul este o modalitate de a: Ă reduce stresul; Ă atenua supărarea; Ă reduce rezistența În fața schimbării; Ă stimula creativitatea; Ă ridica moralul; Ă produce atitudini pozitive; Ă reduce cheltuielile de sănătate (inclusiv pentru concediile medicale); Ă spori gradul de acceptare a ideilor; Ă reduce fluctuația de personal. Pe scurt, companiile descoperă că râsul și distracția sunt cele mai bune căi de mulțumire
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Ovidiu simte o ură profundă pentru locul lui de exil și și-o exprimă chiar cu riscul de a-i supăra pe bieții locuitori ai Tomisului, care au făcut dintotdeauna tot ce le stătea în putință pentru a-i ridica moralul. Mai mult, de curând, numai Ovidiu pe acele meleaguri tomitane, fusese scutit de la sarcinile publice, împreună cu cei care beneficiau de acest privilegiu prin lege. Localnicii i-au pus pe tâmple o coroană sacră, pe care simpatia populară i-a impus
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
putea fi faptul că Ovidiu a intermediat întâlnirile dintre Iulia Minor și D. Silanus: potrivit nouă, însă, e mai puțin probabilă, deși nu exclusă. În această implicare, Ovidiu trebuie să fi văzut mai degrabă aspectul politic și mai puțin cel moral. Nu trebuie exclus nici faptul că greșeala putea fi de natură religioasă: violarea unui mister de-al lui Isis sau poate altceva, îi va fi părut poetului "liber gânditor" o acțiune asemănătoare unei cuceriri amoroase: justificarea o găsea poate în
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
22. Revenind la Anton Pann, constatăm că acesta este un poet complex, erosul nefiind decît una din temele lui, și nu cea mai importantă. Pann face parte și el din familia poeților Întemeietori, dar În linie morală. Hristoitie sau școala moralului (o prelucrare) este o carte delicioasă. Alții vor să scrie o gramatică, o retorică, inventează un limbaj pentru poezie, Pann, versificator iscusit, vrea să dea un cod al bunei purtări. Asta convine talentului său de moralist și gustului său de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
progresul raționamentului”. Pentru Ienăchiță, Alecu Văcărescu, Conachi cauțiunea ibovnicii marchează apariția (scrierea) poeziei... Într-un ev mediu Întîrziat și confuz, omul Începe să aibă sentimentul individualității sale. Conachi traduce din iluministul Al. Pope: An Essay on Man sub titlul: „Prințipurile Moralului sau cercarea de voroavă asupra omului”. El exprimă prin intermediul acestui model sentimentul vastității universului, a facerii și desfacerii lumilor. Unele formule sînt, În limba puțină a lui Conachi, memorabile: „rînduiala crugurilor călătoare”, „ori ceriurile În clătire și gata să se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ulici, „Vară nebună cu bărci albastre”, CNT, 1983, 30; Cornel Regman, „Vară nebună cu bărci albastre”, VR, 1983, 10; Liviu Petrescu, „Vară nebună cu bărci albastre”, TR, 1985, 45; Marian Papahagi, Jurnal în „Arcadia”, TR, 1987, 4; Nicolae Manolescu, Fantasticul moral și satiric, RL, 1988, 10; Geo Vasile, Romanul cu energie neconvențională, LCF, 1997, 4; Rusanda Mureșan, Scriitori constănțeni, ST, 1997, 4-6; Dicț. scriit. rom., III, 487-488; Popa, Ist. lit., II, 894-895; Dicț. analitic, IV, 342-344. N.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
o represiune severă. Polonia este zdrobită în trei săptămîni. Pe frontul de vest, operațiunile rămîn limitate. Germania așteaptă momentul. Aliații nu vor să-și asume riscul unei ofensive și consideră că pot zdruncina Germania prin blocadă. Acest "război caraghios" afectează moralul maselor, care ajung într-o oarecare măsură să se întrebe care este rostul conflictului. În jurul lui Pierre Laval, al unor radicali, al unor socialiști pacifiști, se avansează ideea unei păci de compromis. Partizanii fermității, la dreapta ca și la stînga
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
adu-mi o lance fără coadă, un mai și cel mai mic dintre acele velarului. Repede! Pe lîngă impulsul ce-l îndemna să acționeze astfel, Ahab se lăsa călăuzit și de o anumită prudență, scopul lui fiind poate să ridice moralul echipajului printr-o demonstrație a iscusinței sale într-un domeniu atît de miraculos ca acela al deviației magnetice. în afară de asta, bătrînul știa prea bine că marinarii aceștia aplecați spre superstiție nu puteau trece, fără anumite temeri, peste un fapt atît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dă seama că nu mai există în mod practic nici o posibilitate ca România să iasă din sfera de influență sovietică și să se debaraseze de regimul său actual. În acest sens a dispărut aproape complect rolul "Europei Libere" ca sprijinitor moral al populației. Lumea nu mai ascultă acest post pentru a găsi un sentiment de speranță sau semnele unei schimbări de regim mai mult sau mai puțin apropiate (sic!). Se ascultă acest post pentru a fi informat de tot ceiace regimul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
valoarea religioasă a conștiinței individuale a fost extrapolată în sistemul politico-valoric al polonezilor (Schöpflin în Brumberg: 1983, 123-124; vezi și Cviic în Brumberg: 1983, 92-108). De asemenea, vizitele papei Ioan Paul al II-lea, în 1979 și 1983, au ridicat moralul societății și determinarea acesteia de a rezista în raport cu presiunile unui regim tot mai puțin stăpân pe situație (Constantin: 2007, 89-92). Jaruzelski, oricât de paradoxal ar părea, făcea tot posibilul să transforme acest fait accompli în beneficiul PMUP, subordonând capacitățile mobilizatoare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
diverse compartimente. Mai cu seamă după 1980, programele de reducere a consumului de energie termică și electrică, de economie a combustibilului, dar și dificultățile de aprovizionare cu alimente și bunuri de strictă necesitate încep să-și facă simțite efectele asupra moralului ofițerilor de securitate și, implicit, asupra gradului de adeziune la imperativele politice clamate de către regim. De exemplu, celebrele îndemnuri din anii ’80, adresate întregii populații a României, de a consuma pește oceanic cu orice ocazie, nu au ocolit structurile Ministerului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
aflate sub fermă comand? german? a feldmare? alului A. von Mackensen, au invadat Dobrogea. For? ele germane ? i austro-ungare de sub comanda lui E. von Falkenhayn (care fusese �nfr�nt la Verdun) atacau Oltenia dinspre Banat. Iorga a �ncercat s? ridice moralul refugia? ilor: �A? i venit acas? la voi�, c? ut�nd s?? i ajute s? se simt? la largul lor la Bucure? ti46. Dar germanii, cu for? a lor modern? , mecanizat? , disciplinat? ? i �ncercat? �n lupte era cea care conta. Feldmare? alii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
slujit Rom�nia ? i s? au �nscris �n ultim? instan?? pe linia tradi? iei istorice, a? a cum explică profesorul Andrei O? etea. George Enescu, marele maestru, a venit ? i el la Ia? i că s?? i aline ? i s? ridice moralul oamenilor 57. Sarcina Misiunii Militare Franceze era crearea unei armate noi, cu sprijinul generalilor Alexandru Averescu ? i Constantin Prezan de la Marele Stat Major Rom�n. Dar, a? a cum spune Iorga, �crearea unui nou spirit� a c? zut pe umerii altora
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
steril?; iar Reforma Agrar? ? i �mpropriet? rirea oamenilor a f? cut că st�nca aceasta s? fie ? i mai solid?. Dar devenise clar tuturor c? pentru imunizarea spiritului rom�nesc fă?? de contagiunea revolu? ionar? ? i pentru ridicarea general? a moralului era nevoie de mai mult dec�ț c�teva cuvinte. Dup? propria relatare a lui Iorga, urm? torul pas important era improviză? ia. �ntors de la Socola, Iorga (�ndemnat de Barbu ? tirbei), a scris, pe str? zile Ia? ului, pe palme, proclama? ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
organizat propria ei �Poli? ie legionar? �, care va fi �n fruntea anarhiei, a jafurilor, a crimelor ? i a degrad? rîi. ?intele acesteia erau evreii, str? inii (ambasadele str? ine protestau f? r? �ncetare!) ?i chiar cuzi? ții. Antonescu a �ncercat s? ridice moralul poporului s? u. Era o isp?? ire public? pentru p? cațele din trecut, se organizau par? zi, a fost rechemat? �n ? ar? at�ț de nedrept?? ita prin? es? Elenă (numit? acum �Regina Mam? �), mama Regelui Mihai. �n timpul acestor parade, �n cavalcada multicolor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]