3,352 matches
-
copii pe care-l conducea ca un adevărat ghid calificat. Morarul-șef! Da... De atunci și până astăzi, la vârsta de 75 de ani, trăiesc mereu și mereu cu aceeași senzație inexplicabilă, puternică, euforică și halucinantă ori de câte ori pronunț numele de morar sau moară, sau dacă numai mă gândesc la ele și le rostesc mental: cavitatea bucală și fosele nazale îmi sunt invadate instantaneu de un puternic fluid aromatic și amețitor alcătuit din mirosuri de pâine proaspătă și uleiul de floarea-soarelui abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
instantaneu de un puternic fluid aromatic și amețitor alcătuit din mirosuri de pâine proaspătă și uleiul de floarea-soarelui abia presat, plămânii mei umflându-se ca niște cimpoaie irlandeze de nesațul acestei mixturi olfactive, în timp ce organul vizual pictează în eter silueta morarului-șef ca pe un apostol al vremilor îmbelșugate ce va să vină, ținând sus de tot cu palmele desfăcute pâinea proaspătă, aburindă și bine mirositoare, ca pe pruncul născut într-o iesle amărâtă, simbol al victoriei vieții asupra morții, al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și plimbat cu mare greutate până la moară și înapoi. Așezați împrejurul mesei lângă soba alimentată cu tulpini de bumbac, ne bucuram că suntem împreună, acasă, lângă mama. Mama, uite, v-am adus puțină pâine, pe care ne-a dat-o morarul-șef. O, Mircea, copil bun și înțelept! A rupt în două coltucul de pâine pe care l-a dat celor doi frați care priveau cu lăcomie la bunătatea de pe masă. A doua zi, mama și-a reluat munca la spital
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Memoriile domnului Aciocîrlănoaiei sunt fabuloase prin forța lor cinematică, iar acest lucru le individualizează și le face greu de uitat. Orice întâmplare, indiferent de magnitudinea ei (fie că e vorba de călătoria terifiantă cu trenul spre Băragan sau de un morar care aduce o pâine scoasă din cuptor și o oferă unor copii înfometați sau de coacerea câtorva boabe de porumb pe o sobă înghețată) este descrisă cu aceeași incredibilă minuție și cu putere evocatoare, reconstruind, din detalii exterioare sau lăuntrice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
lui Măriuț - La Podul Glăjăriei - La Pârâul Grecului - La Roghina lui Lazăr - Calea la Fântâna Noianului - Pârâul lui Iojă - Coastele Malului - Lunca Popii - Lazu Cernicului - Hula a Pietroasă g. În Pădure - Pârul Zmizii de Jos - Pârâul Zmizii de Sus - Pârâul Morarului - Luncile Glăjăriei - Pădurea Zmidei - Lazu Mărdării - Lazu lui Loghin - Lazu lui Iordache - Lazu Rigului - Fruntea Malului - Pârâul lui Ion Grovu - Coastele Malului - Gaura Neamțului - Pârâul Malului - Piscul lui Hândruș - Pârâul Ursului - Coasta Jgheabului - Pârâul Comenzii de Jos - Pârâul Comenzii de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
două pietre, în stare bună, cu acoperiș de șindrilă, cu pereți din bârne, iar în curtea ei interioară se află o rachierie. Peste drum de moară se află, tot în posesia Telekilor un joagăr în stare bună folosit zilnic. Plata morarilor se face din veniturile morii cu a patra găleată ca vamă. Venit mai mare are moara în anii cu secetă, când vin ardelenii de peste Olt la măcinat, morile lor ducând lipsă de apă în acei ani. Tot administratorul ne informează
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în existența acestei bănci au mai fost aleși ca președinți locuitorii Matei Tarcea între anii 1920 - 1928 și Nicolae Oana din 1928 - 1945. Casieri au fost Ioan Șari cantor bisericesc, între anii 1905 - 1923, Dionisie Cânduleț 1923 - 1938 și Matei Morar din 1938 până în 1945. Contabili au fost preotul Victor Vulcan 1905 - 1923 și Petru Tarcea 1923 - 1945. Consiliul de conducere al băncii a fost constituit din preotul Pavel Monea, Ioan Șari, Matei Tarcea, Zafiu Banciu, Emilian Budac. În 1922 au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că-n Registrul Comerțului al Ministerului Industriei și Comerțului din România la fila 42 din Dosarul VI/1940 Streza Cârțișoara îi ținea în evidență drept negustori patentați, deci posesori de autorizații de comerț, plătitori de impozit pe următorii: Mureșan Gheorghe, Morar cu firmă de Moară Comunală, Stoica Sofia, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Stoica Ioan, cu prăvălie de Băcănie și Mărunțișuri, Mock Anton, cu Restaurantul Bâlea Cascadă, Trântor Damaschin, cu Piuă pentru Haine, Șari Trandafir, cu prăvălie de Măcelărie, StoicaVictor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lor se mai cunoaște vadul iazului care cu apa lui punea în mișcare roțile ce urneau pietrele grele care dădea făina bună și sățioasă. Despre moara din sus, oamenii locului își mai amintesc că în ultima vreme era aci un morar venit din Scorei, al cârui nume nul mai știe nimeni, numai că era însurat cu o femeie de la noi din sat, Irimoaica (Maria Cozma), și că n-a mai plecat decât când a fost chemat de Cel Bun și Drept
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că n-a mai plecat decât când a fost chemat de Cel Bun și Drept la El. O altă moară, tot din lemn, cu două pietre a funcționat cândva pe iazul Strezei, care din păcate a fost incendiată de dușmanii morarului Zosim Folea, fratele lui Onu de pe Arpășel. Și aceasta era proprietatea telekylor. Ea avea să dispară în 1907, fiind incendiată, dacă e să dăm crezare gurii lumii, de Costantin Folea care nu se prea avea bine cu morarul Zosim Folea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de dușmanii morarului Zosim Folea, fratele lui Onu de pe Arpășel. Și aceasta era proprietatea telekylor. Ea avea să dispară în 1907, fiind incendiată, dacă e să dăm crezare gurii lumii, de Costantin Folea care nu se prea avea bine cu morarul Zosim Folea. În Oprea a funcționat fără întrerupere din vremuri imemoriale moara din mijlocul satului, tot proprietate a grofului, trecută în proprietatea comunei în anul 1918. După evenimentele din 1989, moara a fost cumpărată și modernizată în timpurile noastre de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dintre multele mori ce au măcinat cândva în Cârțișoara. În Streza a fost de bază, mulți ani tot moara grofului. Ca și cea din Oprea, în 1918 devine proprietatea comunei. La această moară după anul 1900 au fost cunoscuți ca morari, buni meșteri în meseria lor Roman Folea din 1900 până în 1905, urmat aproximativ în ordine de Onu lui Noche, Matei Șari, Dumitru Paștea, Ioan Stoica, Gheorghe Murășean din Arpașu de Sus, Andrei Leow din Cârța, Gheorghe Mitea și Costea din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Agricolă de Producție - altă mare «ispravă» a regimului comunist)) pentru a fi folosită ca atelier de întreținere a utilajului agricol. Localul actual al fostei mori fusese construit inițial din lemn, a fost refăcut în 1934 din piatră și cărămidă de către morarul Dumitru Paștea în baza unui contract încheiat între el și primăria din Streza reprezentată de primarul de atunci Matei Șari la 1 iulie 1933, care stipula că în contul investiției efectuate, morarul Paștea Dumitru nu va plăti nicio «orândă» primăriei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
refăcut în 1934 din piatră și cărămidă de către morarul Dumitru Paștea în baza unui contract încheiat între el și primăria din Streza reprezentată de primarul de atunci Matei Șari la 1 iulie 1933, care stipula că în contul investiției efectuate, morarul Paștea Dumitru nu va plăti nicio «orândă» primăriei în perioada 1 ianuarie 1934 - 1 august 1939. Tragem concluzia că după 1908 comuna dispune de două mori, una în Oprea, cealaltă în Streza, veniturile lor incluzându-se în bugetul comunei. Această
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
plasă, apoi la nivel de județ și în ritm cu avalanșa de reforme teritoriale, la nivel raional, regional și iar de județ, Intreprinderii de Morărit și Panificație, respectiv industriei locale. Înainte vreme, anterior anului 1945, pentru serviciile efectuate către beneficiar, morarul reținea la fiecare sac de grăunțe 3 - 4 copuri drept «uium», după acest an se stabilește și se percepe în acelaș scop 12 procente din recolta introdusă la măcinat, cuantum care se menține până în zilele noastre. Considerăm demn de menționat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
drumul către est la «bunii noștri vecini și prieteni dezinteresați», sovieticii, la care era trimis și lemnul și celelalte cereale și tot ceeace era bun transportabil, în contul datoriilor stabilite după încheierea armistițiului din 23 august 1944. După anul 1946, morarii celor două mori ale satului au fost salarizați cu salariu fix, lunar. În noapte de 1 spre 2 iunie 1961, moara din Oprea a ars până în temelii, morar fiind, atunci Iosif Stoica (Sâvu) din Racovița. Oamenii satului au contribuit atunci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
datoriilor stabilite după încheierea armistițiului din 23 august 1944. După anul 1946, morarii celor două mori ale satului au fost salarizați cu salariu fix, lunar. În noapte de 1 spre 2 iunie 1961, moara din Oprea a ars până în temelii, morar fiind, atunci Iosif Stoica (Sâvu) din Racovița. Oamenii satului au contribuit atunci cu muncă voluntară și cu materiale de construcție și au ridicat operativ o moară nouă din zid de piatră și cărămidă, precum și o casă pentru familia morarului. Bună
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
temelii, morar fiind, atunci Iosif Stoica (Sâvu) din Racovița. Oamenii satului au contribuit atunci cu muncă voluntară și cu materiale de construcție și au ridicat operativ o moară nouă din zid de piatră și cărămidă, precum și o casă pentru familia morarului. Bună parte din cheltuielile de investiție ale morii celei noi au fost luate în sarcină de Intreprinderea de Industrie Locală raională Făgăraș. Incendiul plecase de la bucătăria improvizată a morarului, lipită de peretele de lemn al morii. În 1963, după cum am
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din zid de piatră și cărămidă, precum și o casă pentru familia morarului. Bună parte din cheltuielile de investiție ale morii celei noi au fost luate în sarcină de Intreprinderea de Industrie Locală raională Făgăraș. Incendiul plecase de la bucătăria improvizată a morarului, lipită de peretele de lemn al morii. În 1963, după cum am mai zis, moara din Streza, a fost desființată de aceeași Intreprindere Raională a Industriei Locale CÂRȚIȘOARA • Monografie 217 Făgăraș pe considerentul că aceasta devenise nerentabilă, urmare faptului că oamenii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cum trebuie să fie. Și doresc celor ce-or ceti rândurile mele viață lungă, sănătoasă și să mă întreacă în toate. Și cu asta închei . 30 noemvrie 1981 Cele povestite de cei doi bătrâni ai satului, Constantin Folea și Matei Morar, reușesc să ne dea o imagine destul de clară în ciuda tuturor negurilor ce au trecut peste sat de un secol și mai bine, de la abolirea iobăgiei până la momentul marii uniri din 1918, eveniment de importanță capitală în viața României și a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de mese. Mesele jurnaliștilor sunt în cealaltă extremitate a sălii, la capătul opus al scenei, acolo suntem grupați toți, ca la Premiile UCIN... Până și Chirilov, care trebuie să prezinte un premiu (cel pentru ziarul Cotidianul, ridicat de Ioan T. Morar), este printre noi. Dar e mai bine așa : putem bârfi în voie, nu ne-aude și nu ne vede nimeni ! Premiile în sine (votate în secret de cei 300 și ceva de profesioniști activi) sunt previzibile ; cu două excepții : cel
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Judecății de apoi reprezentată, de pildă, În pridvorul bisericii Mănăstirii Hurezi, ctitorită În 1693 de domnitorul muntean Constantin Brâncoveanu. Pe lângă „regii tirani”, „bogatul”, „hoțul”, „cârciumarul” etc., În „Râul de foc” se zvârcolesc suferind și oameni cu profesii altfel foarte onorabile (morarul, brutarul, băcanul, cizmarul ș.a.). Pentru țăranul român din epocă, să fii mic negustor sau meseriaș era - prin chiar acest fapt - un păcat major, suficient ca să arzi În „flăcările Iadului” <endnote id="(896)"/>. Nu este deci de mirare că locul acestor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dea un exemplu de „luptă Împotriva speculanților”. La 30 iulie 1946, la circa două luni după pogromul de la Kunmadaras, la Miskolc (al doilea centru industrial din Ungaria) s-a organizat o mare manifestație agresivă, În cadrul căreia au fost linșați doi morari evrei, acuzați că „au Înfometat poporul”. Peste două zile, mulțimea dezlănțuită a linșat și un polițist evreu, pe motiv că arestase câțiva pogromiști. Au trebuit să intervină trupele sovietice pentru a limita proporțiile pogromului de la Miskolc <endnote id="(138)"/>. Tulburări
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
30 chille popușoi ( la locuința sa); 3) Meir Suditu, 20 chille grâu și 30 chille orzu )la locuința sa); 4) Herș Blumenfeldu, 10 chille grâu (idem); 5) Avram Fredericu, 5 chille grâu, 30 chilloe popușoi și 200 ocale făină (este morar); 6) Șmil Șopu, 10 chille grâu și 800 ocale făină (este morar), 7) Nusin Leibel, 60 chille orzu (În hambarul D-lui Neculai Velenar)”. ț. Atenție, vin rușii!! Rușii ajunseseră să cumpere produse alimentare de pe teritoriul României datorită Convenției
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și 30 chille orzu )la locuința sa); 4) Herș Blumenfeldu, 10 chille grâu (idem); 5) Avram Fredericu, 5 chille grâu, 30 chilloe popușoi și 200 ocale făină (este morar); 6) Șmil Șopu, 10 chille grâu și 800 ocale făină (este morar), 7) Nusin Leibel, 60 chille orzu (În hambarul D-lui Neculai Velenar)”. ț. Atenție, vin rușii!! Rușii ajunseseră să cumpere produse alimentare de pe teritoriul României datorită Convenției Încheiate la 4 aprilie (stil vechi) 1877 cu responsabilii noștri și iată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]