1,969 matches
-
sau teoria cognitiv-socială (Goleman) are la bază teoria învățării (Bandura) Modelul sănătății publice Modelul social (Peele) Modelul dezvoltării sociale (Catalano, Hawkins) are la bază teoria controlului social, teoria învățării sociale și teoria asocierii diferențiate Teoriile învățării (Bandura, Goleman) Modelul etapelor motivaționale multicomponente Werch și DiClemente Teoria interacțională a delincvenței (Thornberry) Teoriile atitudinal comportamentale Modelul procesului de afirmare al tinerilor (Kim și colab.) bazat pe teoria controlului social, a modelului dezvoltării sociale, a comportamentului problemă și a învățării sociale) Teoria sub-culturilor deviante
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
este supusă factorilor de stres și beneficiază de sprijin, comportamentul abstinent poate fi menținut (trecerea de la adolescență la faza de adult tânăr duce în multe cazuri la renunțarea la consum). Un alt model pe stadii sau etape este modelul etapelor motivaționale multicomponente (Werch și DiClemente, 1994, pp. 37-46), bazat pe stadiile schimbării ale lui Prochaska și DiClemente (1983, pp. 390-395, 1992, pp. 184-218). Pentru Werch și DiClemente există un continuum de stadii, pornind de la non-utilizarea drogurilor până la consumul continuu: - precontemplarea, când
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
trezesc nevoi, dorințe și planuri mintale care se pun apoi în aplicare. Studiul factorului psihic impune o tratare a fenomenului atât din perspectiva psihiatriei, cât și a criminologiei. O determinare din perspectivă psihiatrică clasifică acești factori în trei categorii: factori motivaționali, factori cognitivi, factori conativi. Factorii motivaționali sunt factorii propulsivi, cei care determină la acțiune. Aici se înscriu trebuințele, mobilurile, tendințele, emoțiile, dorințele. Factorii cognitivi sunt factori de cunoaștere a situației, a mijloacelor de acțiune. Intră în această categorie factorii perceptivi
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care se pun apoi în aplicare. Studiul factorului psihic impune o tratare a fenomenului atât din perspectiva psihiatriei, cât și a criminologiei. O determinare din perspectivă psihiatrică clasifică acești factori în trei categorii: factori motivaționali, factori cognitivi, factori conativi. Factorii motivaționali sunt factorii propulsivi, cei care determină la acțiune. Aici se înscriu trebuințele, mobilurile, tendințele, emoțiile, dorințele. Factorii cognitivi sunt factori de cunoaștere a situației, a mijloacelor de acțiune. Intră în această categorie factorii perceptivi, reprezentativi, imaginativi, intelectivi. Factorii conativi sunt
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
6) Reducerea încărcăturii nervoase a prestigiului. 7) Eliminarea stărilor afective negative, a ideilor obsesive a supra încordării nervoase, specifice stării de prestart. 8) Înlăturarea blocajelor, a barierelor psihice și a amintirii traumelor suferite de sportiv în competițiile anterioare. 9) Mobilizarea motivațională optimală pentru obținerea rezultatului dorit. 10) Se creează obișnuința de a se deconecta de factorii perturbatori. 11) Educarea stabilității psihice. 12) Abordarea cu calm a situațiilor de așteptare prelungită. 13) Refacerea rapidă și eficientă a rezervelor de energie nervoasă. 3
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Factori instrumentali țin de condițiile și de mijloacele de realizare a obiectivelor propuse: condițiile materiale, relațiile dintre membrii școlii, stilul de conducere și competența directorului, eficiența comunicării în interiorul școlii și între școală și deferiți parteneri externi. - Factori socio - afectivi și motivaționali se referă la contaminarea afectivă în cadrul relațiilor interpersonale (acceptare, respingere, aprobare etc.), relațiile membrilor școlii cu directorul, tehnicile de motivare utilizate în școală, gradul de implicare în realizarea activităților, existența unor subgrupuri (E. Păun , 1999, p. 117). Deși sunt grupați
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
orientările profesionale ale celor care învață prin comportamentele și atitudinile sale, prin empatia și relațiile sale cu aceștia. Ipotetic cel mai mult ar conta anumite aptitudini cognitive și profesional-didactice ale profesorului, competențele acestuia și o serie de caracteristici intelectuale, afectiv motivaționale, comportamentale și caracteriale cum ar fi: inteligența, capacitatea comunicativă, motivația profesional-didactică, atitudinile și autoritatea profesorului în clasă, modul de relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
chiar de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și caracteriale. Se desfășoară, așa cum observă Rousselet (1969) și alți autori, un intens proces de autoanaliză și autoevaluare, de raportare la un ideal de viață și de integrare socială. Precumpănitor în această etapă este, cum subliniază și Erikson (1959
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
componentele situației prezente, cât și la cadrul nemijlocit al acțiunii, cuprinzând și întâmplări viitoare; motive cu aspect valoric - cuprind valența motivării (activitate „pentru ceva” sau activitate „în sine”); motivele cu aspect de orientare - permit cunoașterea referinței personale date unei situații motivaționale, situație orientată fie către scopuri sociale, fie individual egoiste. Deoarece aceste categorii motivaționale conțin atât aspecte personale, cât și valențe sociale, în cercetările care au fost realizate s-a luat drept indice al maturizării motivației următoarele aspecte: depășirea dependenței activității
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
viitoare; motive cu aspect valoric - cuprind valența motivării (activitate „pentru ceva” sau activitate „în sine”); motivele cu aspect de orientare - permit cunoașterea referinței personale date unei situații motivaționale, situație orientată fie către scopuri sociale, fie individual egoiste. Deoarece aceste categorii motivaționale conțin atât aspecte personale, cât și valențe sociale, în cercetările care au fost realizate s-a luat drept indice al maturizării motivației următoarele aspecte: depășirea dependenței activității de învățare de factori situativi personali în favoarea trăirii motivației din perspectivă socială, realizarea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de G. Bontilă. Obține Q.I. 104 la vârsta de 7 ani și 4 luni. Rezultatele școlare la finele clasei a I-a confirmă pe cele obținute în urma investigațiilor noastre. Colaborarea cu terapeutul s-a realizat fără dificultăți. Latura volițional motivațională puternic marcată datorită integrării în colectivul preșcolar și apoi școlar, intrând în joc competiția și dorința de a vorbi corect și de a fi prin acesta la fel cu ceilalți copii. 5. Examenul complex al limbajului s-a efectuat la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
eliptice, de cuvinte de legătură și verbe. Dovada motivației în particular a pus în evidență distanța care există între nivelul de înțelegere și cel de realizare; răspund pozitiv la problemă prin alegerea imaginii preferate dar nu poate face nici o interpretare motivațională sub formă lingvistică. Din mimică, din gesturi, vedem însă că problema a fost înțeleasă. Grupul de copiii rhinolalici folosesc în răspunsurile lor propoziții scurte caracterizate printr-un vocabular precar în timp ce grupul normal formulează propoziții bine închegate, bogate în descrieri amănunțite
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în original: CFU = conventional figurative unit] (i.e., în sensul său efectiv) sau în acele părți ale planului conținutului său care sunt atribuite în mod tradițional pragmaticii. Aceste elemente ale imaginii mentale alcătuiesc componenta imaginativă a UFC. Componenta imaginativă furnizează conexiuni motivaționale: conexiunile conceptuale dintre lectura literală și sensul actual constituie componenta imaginativă."50 Cu toate acestea, CFLT se îndepărtează de cognitivismul standard (acela susținut, de exemplu, de Școala de la Berkeley) într-un punct fundamental: pentru Dobrovol'skij și Piirainen, "componentele imagistice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
din schimbări culturale. De cele mai multe ori, imaginea de fundal care motivează transferul figurat e un aspect al culturii materiale sau imateriale a unei comunități lingvistice - iar când cultura respectivă se schimbă, motivația imagistică poate să-și piardă forța"335; - "imaginea motivațională nu are nevoie să fie specifică expresiei în cauză; mai mult, imaginea motivațională poate să fie complexă"336. 3.2.3. Nu în ultimul rând, Geeraerts subliniază importanța procesului de reinterpretare a expresiilor idiomatice, adică a fenomenului prin care se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
e un aspect al culturii materiale sau imateriale a unei comunități lingvistice - iar când cultura respectivă se schimbă, motivația imagistică poate să-și piardă forța"335; - "imaginea motivațională nu are nevoie să fie specifică expresiei în cauză; mai mult, imaginea motivațională poate să fie complexă"336. 3.2.3. Nu în ultimul rând, Geeraerts subliniază importanța procesului de reinterpretare a expresiilor idiomatice, adică a fenomenului prin care se atribuie "interpretări secundare, non- originare componentelor implicate în proces"337. Cum aceste fenomene
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
toate configurațiile manifestate în planul unei limbi "istorice" sunt configurații primare. În schimb, semantica configurativă prezintă două aspecte specifice, de o importanță capitală: dubla stratificare a "conținutului", care cuprinde deopotrivă conținuturile "lexicale" și conținuturile derivate/metaforice (idiomatice), și dublul proces motivațional ce asigură legătura dintre acestea și care se poate manifesta atât la nivel local (relația dintre semnificatele componentelor), cât și la nivel global (relația dintre "expresii" în ansamblul lor). Reluând aici modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts, propunem următoarele denumiri
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
local (relația dintre semnificatele componentelor), cât și la nivel global (relația dintre "expresii" în ansamblul lor). Reluând aici modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts, propunem următoarele denumiri: (2) și (3) reprezintă niște cultureme, adică niște "lexeme" care, în urma unui proces motivațional codificat ca atare în planul unei limbi "istorice", și-au atenuat/pierdut semnificatul lor primar (i.e., lexical), prin dezvoltarea/proiectarea unor semnificate secundare (i.e., idiomatice); (1) este un textem, adică o unitate a "discursului repetat" care, articulându-se în planul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
incapacitatea de a improviza în loc de capacitatea de a genera ipoteze multiple și inedite,lipsa de interes în loc de sensibilitatea față de probleme și curiozitate intelectuală, - o capacitate scăzută de analiză și sinteză în loc de o capacitate de integrare a ideilor; Factori de natura motivațională: - impulsul excesiv față de un impuls moderat, - emotivitatea față de un nivel de energie moderat, - discontinuitatea față de perseverență, - anxietatea față de toleranța față de frustrare; Factori determinați de trăsăturile de caracter și temperament:rigiditatea față de mobilitate, - impulsivitate față de spirit de aventură, - automulțumire față de încredere
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]
-
pentru elevi și are un rol de motivație extrinsecă este obținerea unor calificative. Trebuie însă îndeplinită o condiție, și anume: procesul de evaluare să fie bine planificat iar elevii să fie informați despre beneficiile „calificării” respective. În comportamentul elevilor factorii motivaționali extrinseci joacă un rol inestimabil doar în cazurile când profiturile externe sunt dezirabile, acceptate, și valorificate de către aceștia. a) Atenția Este mult mai ușor să captăm atenția elevilor, deseori, la începutul lecției. Captarea acesteia pe parcursul întregii lecții este o artă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
mică (preșcolară) să se realizeze într un mediu bine organizat, dar în care copilul să aibă posibilitatea și libertatea de a alege o anumită activitate educativă, în concordanță cu dorințele și interesele lui, asigurându-se astfel confortul psihoafectiv și cadrul motivațional necesar proceselor de învățare. Ovide Decroly a propus și aplicat metoda centrelor de interes, valorificând înclinațiile, dorințele și abilitățile elevilor în activități de muncă independentă și subliniind necesitatea eficienței sociale a școlii. Édouard Claparede a susținut ideea unui învățământ atractiv
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
argument în plus în favoarea promovării educației incluzive și a integrării elevilor cu cerințe speciale în școlile obișnuite este oferit de rezultatele experiențelor practice care susțin că absolvenții școlilor speciale prezintă mai multă lipsă de încredere în forțele proprii, diminuarea nivelului motivațional, dezorientare, absența intereselor și a expectanțelor pozitive în activitățile cotidiene, obișnuința de a fi ajutați în permanență, imposibilitatea de a identifica alternative, de a opta și de a lua decizii, toate acestea conducând la ideea unei pseudoalienări în plan social
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
realului, posibilului, viitorului și tindem să producem noul, sub forma unor planuri iconice sau proiecte. Imaginația se află în strânsă legătură cu gândirea divergentă, a cărei principală caracteristică o reprezintă mobilitatea; ea interacționează cu reprezentarea și limbajul, procesele numerice, stările motivaționale, afective ale individului și cu alte laturi ale personalității, contribuind din plin la imprimarea originalității acestuia. Ca și gândirea, imaginația este și ea afectată, mai mult sau mai puțin, la copiii cu dizabilități, din cauza sărăciei și caracterului lacunar al bagajului
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
premise organice, de maturizare anatomică și neurofiziologică a individului; astfel, învățarea umană face parte dintr-un proces de organizare și dezvoltare a întregii sale personalități. Procesul învățării reprezintă rezultatul unei interacțiuni de durată a proceselor psihice interne ale individului (cognitive, motivaționale și afective) și contextul extern (social și situațional). învățarea nu se rezumă doar la acumularea în memorie a unui volum de informație, ci presupune și restructurarea lor și transformarea în moduri de operare, în structuri cognitive care să poată fi
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
complementare; de certificare a nivelului de cunoștințe și abilități ale elevilor la sfârșitul unei perioade lungi de instruire (ciclu de învățământ); de selecție a elevilor pentru accesul într-o treaptă superioară de învățământ sau într un program specific de instruire; motivațională, adică de stimulare a învățării, având la bază rezultatele oferite de realizarea operativă și eficientă a conexiunii inverse care ajută la îmbunătățirea demersurilor instructiv-educative; de feedback, funcție care asigură conexiunea inversă rapidă, facilitând reglarea proceselor de învățare și predare; de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
apariția dificultăților de învățare (prezența unor deficiențe, mediul familial, probleme de adaptare, tulburări de comportament, eșec școlar repetat etc.); proiectarea unui curriculum diferențiat și personalizat, în funcție de situațiile și problemele identificate; desfășurarea unui proces didactic activ, formativ, cu accent pe situațiile motivaționale favorabile învățării și pe evaluarea formativă; colaborarea cu specialiștii din cadrul serviciilor de sprijin, consiliere școlară și antrenarea familiei. Organizarea activităților didactice, inclusiv cele din domeniul terapiei educaționale, se bazează pe un proces de proiectare didactică (acțiune de anticipare și prefigurare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]