3,092 matches
-
minunații învățători Constantin și Steluța dar și la frați, amândoi ingineri pensionari, Cornelius (Brașov) și Mircea Petre (Tg.Ocna). Pe tot parcursul pregătirii editoriale, a compactării celor 400 de pagini de manuscris scrise de Tată la propunerea fiului, a prelucrării multelor ore de imprimări audio, memorie orală afectivă a Mamei, selectarea zecilor de fotografii, acte și ilustrații a fost necesară depășirea multor praguri, fiul și scriitorul aflându-se într-o firească dihotomie: o carte de familie sau o experiență de viață
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
20 noiem brie 1941. Am plecat spre casă, la Nicorești. Când am ajuns părinții mi-au spus că ai mei plecaseră de la 1 octombrie la Câșlița Dunăre și n-au mai scris un rând. Poate să fi fost supărați de multele necazuri avute aici. Ajuns la Ismail am trecut pe la Inspectoratul Școlar al plășii. Județul era acum împărțit în plăși, fiecare plasă având sub administrație toate unitățile publice, după modelul raioanelor de la sovietici iar Basarabia era condusă de un directorat. Prefectul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
reală. Era inginer și își avea originea într-un loc se pare mai retras de lume, un fel de ținut al urșilor din vestul țării. Vorbea greu, șoptit și ca o șoaptă a plecat din școală. O amintire ziceam, între multele amintiri. Și iată că într-o zi avocatul în casa căruia găsisem loc de ședere ne spune că suntem căutați de o femeie. Care femeie? Cine să ne știe pe noi.? Bună ziua. Bună. Vă supărați dacă am să vă rog
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
blândețe, gesturile au devenit mai așezate. La sfârșit, când au apărut și cele două sticle mau înconjurat flăcăii. Sărut mâna, doamnă învățătoare. Să mai ve niți la Horă. Războiul împotriva tifosului exantematic a mers până în 1945, prin iulie. Așa, printre multele întâmplări, am reușit să am și niște ore, o inspecție pentru gradul I la care a venit domnul Petre Alexandru, de la Minister. Se vede că, nod cu nod, cam totul era gata de întoarcere. Înapoi, în Basarabia nu se mai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
aș vrea s-o dezvolt, într-o zi. Grecia este o țară săracă, dacă e judecată prin prisma resurselor. Pământul ei secetos e generos doar cu măslinii. Fără câștigurile obținute din navigație și din turism, s-ar descurca foarte greu. Multele magazine pe care le-am văzut în Atena ar deveni falimentare. Dar turismul e stimulat de ruine! Grecia antică, prin cultura ei, îi hrănește pe negustorii de azi! Filosofii, sculptorii și tragicii greci lucrează zi și noapte pentru agențiile de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
greșeli de metodă. Gramatica se predă mecanic, după manualul lui Măcărescu, care conține definiții, nu garantează însă nicidecum cunoștința concretă a regulelor limbei. În privința ortografiei, se-nțelege că nu e de cerut ca să știe și copilele cutare sau cutare din multele sisteme ortografice, a căror cunoștință primejdiește // bunul-simț; ci întrebarea se reduce mai cu seamă la pronunția corectă și la scrierea - fie chiar cu totul fonetică - a cuvintelor și formelor pronunțate corect. În școala de fete din Vaslui pronunția falsă merge
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
e, pe de-o parte, puțina îngrijire a primăriilor, despre care subsemnatul a raportat prefecturei de Vaslui; pe de altă parte însă, chiar obstinațiunea poporului nostru de-a nu-și trimite copiii la școală, obstinațiune esplicată până la oarecare grad de multele nevoi ale oamenilor. În privința învățămîntului am constatat că școalele din Brodoc și Lipova sunt bune, cea din Laza foarte bună, // cele din Ivănești și Pungești însă, sub conducerea unor învățători rutinari și cu metode învechite, sunt cu mult mai slabe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
face greșeli cu totul elementare. Lucrul mi s-a părut curios, căci, dacă el ar fi cunoscut fonologia slavonă, i-ar fi fost foarte ușor să-i pună la punct pe etimologiști și să soluționeze definitiv problema ortografiei. Omul știe multa sed non multum. Am aflat că veniți în curând la Iași, ad majorem Junimae gloriam, Deci, dacă voi mai fi aici, se vor putea lămuri multe. Cu salutări și strângere de mână 164 [GHEORGHE FERARU] [vara 1878] Dragă Ghiță, Te
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
-o scrisoare ce mi-a adresat-o în urmă [î]mi anunță chiar: "pe săptămâna viitoare scot în vânzare volumul ce-am editat". Nici până acum însă nu știu pozitiv dacă această ediție s-a făcut în adevăr sau nu. Multele îndatoriri ce mi le-a făcut d-l Morțun în timpul boalei mele m-au îndemnat să ezitez a da un răspuns afirmativ. Dacă însă d-l Morțun ar fi renunțat la idea de-a scoate edițiunea a treia, atunci vă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Păun, Botea Pușcariu ș. a.. [I. L. CARAGIALE, RONETTI ROMAN] Florești, 13 iulie 18 Adr. C[aragiale] și R[onetti] R[oman] Redacția "Timpul" Palatul Dacia București Mă oameni buni, Caraiali și Ronetti Roman Mai întîi mă lipsesc a vă mulțumi pentru multele scrisori ce mi le-ați trimis, puindu-mă pururea în curent cu ceea ce se întîmpla în lume și în țară. De la voi am aflat de exemplu îmbucurătoarele știri cumcă muscalul nu ne ia Basarabia, ci încă ne cedează și pe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
politică? Dar a fost o adevărată exploziune de iubire cu cari noi toți prietenii d-tale și (numai aceștia) am contribuit pentru puținele trebuințe materiale ce le reclamă situația. Și n-ai fi făcut și d-ta tot așa din multul - puținul ce l-ai fi avut când ar fi fost vorba de orice amic, necum de un amic de valoarea d-tale? Acum trebuie să mai știi că volumul de poezii ți l-a publicat Socec, după îndemnul meu în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
zilele așa fără urmă și fără nici-un farmec. // Și poezia promisă tot o aștept, dar ea nu mai vine, ah! Zgrăbunțule, de ce nu poți tu ține nici măcar micele promisiuni! Ah! Mimi (tare am gust de suspinat, îi putea vedea din multele interjecții câte le întrebuințez) atât de bine te-am înțeles și-atît de bine te cunosc, în păturile cele mai ascunse chiar ale inimii tale, încît sunt singura ființă care-ți scuz și esplic toate neajunsurile perfectei tale ființi. Dar cu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și care își făcea loc în porii micuței palme ce părea plânsă. Era ca o fugă de nedespărțire... Cu ochii lucitori, porni în căutarea altor fulgi. Se mulțumi doar să-i privească. Nu mai dori să îi nimicească cu prea multa lui iubire nechibzuită. Stând așa minute în șir, ograda se acoperise cu un voal fin de zăpadă. Cristinel își imagina cum se va acoperi în curând cu un strat gros, cât două trei plapume puse una peste alta, că doar
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
versuri, prin ubicuitatea și eternitatea lor corespund cu armonia lor muzicală: “Trăiască patria cât soarele ceresc, rai vesel pământesc cum nu e-n nicio țară” (versul ultim nesigur) Aș mai aduce slavă muzicii din refren pentru altitudinea ei spirituală. Între multele și interesantele documente pe care semnatara volumului și naratorul le- au așezat în partea a doua a cărții, mă opresc în onoare, asupra Monumentului Crucilor Înfrățite, ridicat la Aiud în memoria martirilor anticomuniști: HRISOV: “Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
cu dăruire, cu suflet mare, harnic; Nu a lăsat nimic început și nefinisat. Cinste și respect pentru acest OM. Să-i dea Creatorul zile senine, fără probleme de sănătate, bucurii și împlinirea viselor de a dărui tot ce știe din multa-i muncă, tot ce a făcut bun și de folos pentru știința celor ce se vor ridica și acționa după noi”. Autoarea scrisorii încheia cu ceva care, întrucâtva, mă privea și pe mine: „Îți mulțumesc pentru această carte și conținutul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
profesională, cu dăruire, cu suflet, harnic, nu a lăsat nimic început și nefinalizat. Cinste și respect pentru acest OM. Să-i dea Creatorul zile senine, fără probleme de sănătate, bucurii și împlinirea viselor de a dărui tot ce știe din multa-i muncă, din tot ce a făcut bun și de folos pentru știința celor ce se vor ridica după noi. Îți mulțumesc pentru această carte și conținutul ei - cât și pentru munca ta de a scoate din colbul vremii, spre
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
cu dăruire, cu suflet mare, harnic; Nu a lăsat nimic început și nefinisat. Cinste și respect pentru acest OM. Să-i dea Creatorul zile senine, fără probleme de sănătate, bucurii și împlinirea viselor de a dărui tot ce știe din multa-i muncă, tot ce a făcut bun și de folos pentru știința celor ce se vor ridica și acționa după noi”. Autoarea scrisorii încheia cu ceva care, întrucâtva, mă privea și pe mine: „Îți mulțumesc pentru această carte și conținutul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
facial discret pentru protecție față de unele mici intemperii. În momentul de față sunt sănătos, fericit și mulțumit peste poate, fiindcă am în tine și ai tăi - să-ți trăiască - un sprijin moral pe care alții nu-l au. Mulțumesc pentru multele dovezi de dragoste, care mă țin într-o stare morală excelentă. La Mulți Ani fericiți, DRAGA MEA! Tata. După plecarea musafirei, rămân la TV până târziu, urmărind emisiuni muzicale și informații la zi, din lumea întreagă. Miercuri, 30 decembrie 2009
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
n-a mai ajuns până la momentul lansării... Deci presiunea timpului unui viitor apropiat mi-a smuls această hotărâre de a mă grăbi. Să mă ajute Dumnezeu! Tot astăzi, după orele 20 am reușit să vorbesc la telefon cu una din multele mele eleve îndrăgite. E vorba de Doinița Pintilie, fostă Trocinescu, domiciliată în București. Cu atât mai emoționantă a fost convorbirea, cu cât de atunci au trecut 36 de ani, pe când era elevă în clasa a VI-a la Școala Generală
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Amintiri - amintiri... Ce frumoasă-i, Doamne, copilăria! Ce n-am da să rămânem veșnic copii! Pentru a nu vă obosi prea mult cu slova mea, permiteți-mi să închei, urându-vă din toată inima deplină sănătate fizică și psihică, ani mulți și spornici în ale scrisului, spre mulțumirea dv. sufletească și mai ales a beneficiarilor operei dvs., noi cei care vibrăm emoțional, citind cărțile dvs. Cu dragoste și deosebită stimă, Roman Scumpu Această scrisoare își va afla răspunsul la timpul potrivit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
și erudism. Curgerea narațiunii printre taine ce urmează a fi descoperite prin descifrarea pergamentelor din piele de vițel sau de viezure sau de capră la prima fătare, țin treaz interesul lectorului, cu toată inversarea succesiunii secvențiale din subiect. Ca și multele paragrafe de genul acesta: „Zoroastro zâmbi mai mult în gând, un zâmbet de cenușă de pene de prepeliță vânturată prin voal de mireasă și clătit în lacrimi de fecioară înaintea unei zile de post, când și icoanele sunt mai triste
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
bijuterie și avea s-o restaureze pentru casa cea nouă. Meșterul a chemat doi lucrători ca să așeze ușa pe capota Mercedesului și s-o lege bine. Au dat fuga fericiți nespălații ăia, s-au repezit vreo zece, ba chiar mai mulții, oferindu-se să ducă ușa pentru mămica; bineînțeles că ei i-au spus doamnă și pe urmă au băut zdravăn de toți banii pe care-i primiseră de la ea. Trecînd pe bulevardul Salaverry, se gîndea la meșterul acela de la țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
într-un scuter aerian. De aici, într-un loc izolat, descărcă un măgar și o căruță cu legume și merse cu greu pe lângă ea ultimele douăsprezece mile. În veșminte mohorâte, de lucru, ale unui inițiat al templului, era unul din mulții căruțași, încât nu era nici o problemă. Atât de vastă era armata de sclavi ținută în Linn, că forțele lui Czinczar au căutat rapid să stabilească un flux normal de alimente din satele din împrejurimi către oraș pentru a preveni foamea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
arătat credincios, iar noi am făcut rău. 34. Împărații noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri, și părinții noștri n-au păzit Legea, și n-au dat ascultării nici poruncilor, nici înștiințărilor pe care li le dădeai. 35. Cînd erau stăpîni, în mijlocul multelor binefaceri pe care li le dădeai, în țara întinsă și roditoare, pe care le-o dădusei, nu Ți-au slujit, nu s-au abătut de la faptele lor rele. 36. Și astăzi, iată-ne robi! Iată-ne robi pe pămîntul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
aveai chef să pleci în vreo stațiune - ura, și la gară!, n aveai treabă, o-ntindeai urgent. Nu-i vorbă, făceai ce doreai din madame, NU, tu, și alții ca tine. Că, de-aici i s-a și tras. După multele matrapazlâcuri făcute, a intrat măturoiu-n funcție. Era și firesc, nu!?” “Oho!, cine vorbește?! Tu! Care n-ai avut altă funcție mai mare-n școală decât aceea de... responsabil de cerc!...” “Vorbesc, de ce să nu vorbesc!? Nu mi-oi fi dând
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]