2,369 matches
-
sunt o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Omu, având 1.932 m. Masivul Suhard este situat în partea centrală a grupei nordice a Carpaților Orientali, în zona cristalino-mezozoică, ocupînd
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
sunt o grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Omu, având 1.932 m. Masivul Suhard este situat în partea centrală a grupei nordice a Carpaților Orientali, în zona cristalino-mezozoică, ocupînd o suprafață de aproximativ 325 km2. Are o orientare
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Elveția are 3 zone geografice mai importante, cu climă diferită: Suprafața arabilă a Elveției însumează (14.813 km²) ce reprezintă 38 % din suprafața țării, 30,4 % (12.522 km²) fiind pădure și 25,5 % (10.531 km² fiind regiune muntoasă neproductivă. Lungimea maximă a țării pe direcția nord-sud este de 220 km, iar pe direcția est-vest de 348 km. Structura geologică a Elveției este în mare măsură datorată coliziunii cu miloane de ani în urmă a plăcii tectonice continentale africane
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
decât Alpii. Regiunea Elveției centrale cuprinde șesuri și dealuri.La aceste trei zone se mai adaugă Valea Padului în sud cu înălțimea "Tessin", regiunea Mendrisio și depresiunea Rinului superior, unde se află orașul Basel. În Elveția există 74 de vârfuri muntoase care depășesc 4000 m altitudine, dintre care 55 sunt în Elveția și 19 la granița cu Italia. In Alpii Walliser sunt un număr 12 piscuri, constituind cei mai înalți munți din Elveția. Vârful cel mai înalt din Walisseri și din
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
sunt o grupa muntoasă aparținând de Munții Dobrogei. Cel mai înalt pisc este Vârful Țuțuiatul, având 467 m. Acești munți reprezintă martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfârșitul Paleozoicului cu aspect de inselberg (munte insula). Ei ocupă colțul de nord-vest, ridicându
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
unde ating 24 km. Ei se desfășoară pe direcția NV-SE sub forma unor culmi paralele, din ce in ce mai numeroase și mai fragmentate în parte de S-SV, având o culme principala, incepand în pântenul Bugeacului și până în Dealul Carpelit. Acest lanț muntos principal culminează că înălțime în vârful Țuțuiatul (467 m). În prelungirea acestuia spre nord vest se află vârful Pietrosul Mare (426 m) și culmea Pietrosu, după care înălțimile scad treptat, ajungând la 100-170 m în apropiere de localitatea Văcăreni, iar
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
unic la nivel național a Munților Măcinului precum și a valorii internaționale conferite în special prin prezența numeroaselor specii amenințate cu dispariția, s-a materializat prin constituirea Parcului Național Munții Măcinului, în suprafață totală de 11.321 ha, incluzând două lanțuri muntoase principale: Pricopan-Megina ( în capătul nord-vestic) și Macin ( în partea centrală și sud-estică) separate prin depresiunea Greci. Tipurile de roci dominante sunt granițele, porfirele, argilă cu caolin, cuarțul și recent depozitatele straturi de loess. Din suprafața totală a parcului, 11.291
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Administrației Naționale a Pădurilor, din care 10.160 ha sunt păduri, 940 ha sunt terenuri neproductive, 130 ha sunt habitate stâncoase și 61 ha sunt alocate administrației, restul de 30 ha fiind pășune comunala ce aparține Consiliului Local Macin. Masivul muntos al Măcinului, având înălțimi maxime cu puțin peste 450 m, afișează o siluetă impozanta, iar piscurile se ridică brusc în apropierea Dunării, situate la aproximativ 20 m altitudine. De reținut că diferența de nivel dintre Lunca Dunării și lanțul principal
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
aval de Lunca Cernii traversează Cheile Cernii, apoi șesul aluvial pe care se află satele Hășdău și Dăbâca, pentru a ajunge printr-o vale săpata adânc, în lacul de acumulare Cinciș. În continuare, albia Cernei urmărește zona marginala a reliefului muntos, în dreptul comunei Teliucu-Inferior și iese în dreptul municipiului Hunedoara. În cursul superior, Cerna primește că afluenți principali Cernișorița (Lătoroasa), Negoiul, Valea Băltii (Bunila) și Vălărița. În aval de lacul de acumulare Cinciș, colectează apele a doi importanți afluenți: Valea Govâjdiei și
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
est omogena, mare majoritate a locuitorilor fiind de naționalitate română. Alături de aceștia trăiesc unguri, germani, sârbi, romi, greci, evrei veniți de-a lungul timpului în această zonă. Densitatea este mică, aproximativ 77,4%, sub media pe țară, datorită reliefului predominant muntos care determină concentrarea populației în zonele depresionare. Natalitatea în anul 1997 era de 10,2%, iar mortalitatea de 11,8% . Hunedoara este un municipiu situat la 220 - 270 m altitudine, pe Valea Cernei, la poalele estice ale Munților Poiana Ruscăi
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
a apelor. Planul de dezvoltare era o inițiativă a Organizației Unității Africane. Masivul Fouta Djallon, este situat în partea de vest a Africii, ocupând cea mai mare pare a Guineei, precum și părți mai reduse din statele învecinate. Pe acest masiv muntos se concentrează precipitațiile aduse în sezonul secetos de curenții de aer din spre Oceanul Atlantic, masivul fiind zona din care izvorăsc principalele cursuri de apă din Africa de Vest: Senegal, Gambia, Niger, Konkoure și altele mai mici, resursele cărora sunt vitale pentru întreaga
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
cumanilor. Apoi, au recuperat teritoriile bizantine după ce împăratul a lăsat garnizoane reduse. În 1187 s-a desfășurat bătălia dintre cele două tabere, bizantinii ieșind învingători. În anii următori însă, împăratul nu a obținut victorii decisive. Vlahii și-au întărit regiunea muntoasă în cetăți și fortificații puternice. Isaac II Anghelos a fost detronat, iar trupele bizantine au fost chemate la Constantinopol să întărească autoritatea noului împărat, Alexios al III-lea Angelos. Vlahii sud-dunăreni, sprijiniți de cumani, de vlahii din nordul Dunării, de
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
este o unitate de relief din cadrul Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Este situat la est de cursurile superioare ale râurilor Teleajen și Tărlung. Se învecinează cu Munții Tătaru și Munții Siriu la sud-est și est, Depresiunea Întorsurii, Munții Întorsurii la nord și Munții Grohotiș la vest. Cel mai
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
sunt o grupă montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Dâmbău (1.369 m). Munții sunt dispuși între Valea Ampoiului la sud și la nord Valea Racilor sau Turenilor, nordul lor fiind dispus în județul Cluj, restul masivului se află în județul
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
Occidentali. Sunt delimitați de Defileul Dunării la sud, Culoarul Timiș-Cerna la est, Câmpia Lugojului la nord și o succesiune de dealuri la vest. Aceștia au următoarele resurse naturale: minereul de fier si zăcăminte de bauxită. În zonă există un relief muntos cu păduri . Altitudinile medii sunt sub 1.000 m, iar altitudinile cele mai mari sunt în Munții Semenic (Vârful Piatra Goznei) și Munții Almăjului (Vârful Svinecea Mare). sunt formați în mod predominant din șisturi cristaline la care se adaugă calcare
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
s-a micșorat cu 40%, astfel încât în prezent el nu populează decât 7% din arealul inițial. Tigrii populează regiuni cu landșafturi foarte diferite: păduri tropicale umede, mangrove, desișuri de bambus, savane, semideșerturi, regiuni stâncoase sterpe și taiga. Nu populează zone muntoase cu altitudinea de peste 3.000 m, cu excepția munților din Bhutan, unde, la altitudinea de 4.000 m, conviețuiesc cu leoparzii zăpezilor. Tigrul duce un mod de viață în mare parte nocturn; activitatea diurnă este caracteristică speciilor nordice. Merge cu pas
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
Podișul Iranului face parte din șirul de podișuri intramontane care se succed din Peninsulă Anatolia până în Indochina, în cadrul amplului sistem orografic alpino-himalayan. Podișul Iranului este cel mai mare podiș intramontan al Asiei de Sud-Vest. Relieful este caracterizat de prezență lanțurilor muntoase care converg la cele două extremități (în Podișul Armeniei, la vest și în Munții Hindukush, la est) și închid între ele depresiuni largi, ocupate de podișuri interioare, brăzdate de culmi muntoase care le domină. Sub aspect "tectonic" tot acest complex
Geografia Iranului () [Corola-website/Science/305979_a_307308]
-
Asiei de Sud-Vest. Relieful este caracterizat de prezență lanțurilor muntoase care converg la cele două extremități (în Podișul Armeniei, la vest și în Munții Hindukush, la est) și închid între ele depresiuni largi, ocupate de podișuri interioare, brăzdate de culmi muntoase care le domină. Sub aspect "tectonic" tot acest complex aparține sistemului alpino-himalayan, fiind cutat în mai multe faze. Climă este influențată de prezență munților marginali, cu rol de barieră în calea maselor de aer, si de poziția în zona subtropicala
Geografia Iranului () [Corola-website/Science/305979_a_307308]
-
geografică mare a statului face că acesta să prezinte patru zone distincte ecologic, geografic, geofizic și geomorfologic, zona Sierra Madre Occidental, Sierras y Valles paralelos, deșertul sonoran și zona costala a Golfului California. Dintre acestea, zona "deșertului Sonoră", respectiv zona muntoasă a lanțului montan "Sierra Madre Occidental" acoperă majoritatea suprafeței statului. Râul Colorado, care izvorește din statul american Colorado străbate extremitatea să nord-vestică, după care se varsă în "Golful California". Climatul este uscat și atinge temperaturi extreme. <br>
Sonora () [Corola-website/Science/305296_a_306625]
-
de Strâmtoarea Matocikin, și din mai multe insule mai mici. Cele două insule mari sunt: Severnîi (Nordică) și Iujnîi (Sudică). Novaia Zemlea separă Marea Barents de Marea Kara. Suprafața totală a arhipelagului este de aproximativ 90.650 km². Arhipelagul este muntos, Novaia Zemlea fiind din punct de vedere geologic o continuare a Munților Ural. Arhipelagul este separat de continent de Strâmtoarea Kara. Cel mai înalt vârf din Novaia Zemlea măsoară 1.070 m. Pe cea mai nordică insulă există mai mulți
Novaia Zemlea () [Corola-website/Science/303460_a_304789]
-
alimentației. Marea parte a bananelor cultivate pe plan mondial sunt folosite pentru consumul local. La tropice, bananele, în special bananele pentru gătit, reprezintă o sursă majoră de hrană, ca și o sursă majoră de venit pentru fermierii mici. În ținuturile muntoase din Africa de Est bananele au importanța cea mai mare ca aliment de bază al populației. În țări precum Uganda, Burundi sau Rwanda se estimează că există un consum de 450 kg pe an pe cap de locuitor, cel mai
Bananier () [Corola-website/Science/301510_a_302839]
-
de prund, se află și sub satul Vlăduleni și are grosimi de circa 20 m. Albia Oltului era lată din Vlăduleni și până în malul de la Ipotești. În urmă cu circa 300 de milioane de ani, pe aici trecea un lanț muntos, ce ținea din Dobrogea și până în Franța, numit de geologi azi Munții Hercinici. Ulterior, o parte a acestor munți s-au scufundat în oceanul ce-i înconjura. Forajele care se fac pentru descoperirea de petrol și gaze naturale la adâncimi
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
precum și un oficiu poștal. Stațiunea este de asemenea recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare și surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15C. Zona muntoasă (pădurile, pășunile și pajiștile) ce împrejmuiește stațiunea, protejază o gamă diversă de plante din floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și asigură condiții de hrană și adăpost mai multor specii din fauna sălbatică a României. Floră lemnoasa este constituită
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
Roman, cu îndatorirea de a păzi limita dunăreană (271). Așadar, găsim în Dacia următoarele triburi de goți: taifalii și victoalii. Așezările goților în Dacia cuprindeau numai câmpia răsăriteană (Moldova cu partea estică a Țării Românești), în timp ce în partea centrală și muntoasă a provinciei, care fusese cel mai mult colonizată și romanizată în timpul guvernării romane, continua să locuiască populația daco-romană, rămasă aici după retragerea legiunilor și a administrației romane peste Dunăre (în Dacia Aurelia). Această populație daco-romană a rămas sub stăpânire gotică
Goți () [Corola-website/Science/300007_a_301336]
-
să coboare în valea de sub ei înainte de înnoptare, au riscat totul coborând la vale pe o sanie improvizată cu funii. Nu se punea problema odihnei — au mers mai departe și la lumina lunii, urcând spre un pas prin următorul lanț muntos. În dimineața celei de-a doua zi, văzând portul Husvik dedesubt, știau că sunt pe drumul cel bun. La ora șapte dimineața au auzit fluierul unui cuptor cu aburi de la postul de baleniere, „primul sunet scos de alți oameni pe
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]