2,953 matches
-
iar în prag se ivi un tânăr cam nervos, care dădea să iasă, iar printre picioarele lui un motan vărgat se strecură afară, cu un șoarece în dinți. Tânărul și polițistul se ciocniră piept în piept. După ce se scuzară deodată, musafirul spuse cine e și ce vrea, iar domnișorul făcu rapid cale-ntoarsă. Avea un mers foarte ciudat. În salon mirosea a cahle-ncinse, de la sobele înalte până aproape de tavan. Costache îl privi pe tânăr cu interes profesional, era un om care
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
doamnei, iar lui Costache îi fu teamă de-o scenă. Nimic nu-l deranja mai mult decât să fie obligat de împrejurări să asiste la certuri conjugale. Din fericire, doamna se retrase jignită, fără să mai spună un cuvânt, nici măcar musafirului. Așadar cine e prietenul care v-a-ncredințat cheia? se grăbi Costache să risipească stânjeneala. Avocatul era crispat. — Știți, domnule Boerescu, prin natura meseriei sunt în preajma a tot soiul de oameni, pe care nu-i cunosc bine, dar trebuie să le acord
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Nu m-am hotărât încă dacă să mă fac campion de patinaj sau să cresc păsări... Comisionar nu vreau, pentru că ce te faci dacă pierzi o comisiune? — Ce să te faci, te dă afară, interveni vesel birjarul. Portarul le oferi musafirilor sirop cu apă - însă birjarul refuză spunând că nu-i e sete - și dulceață de prune. Nici sarmalele, nici cozonacul nu erau gata, din nefericire, așa că Nicu trebui să se mulțumească cu mirosul. Oricum erau încă în post, dar băiatul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
n-a înțeles de la început, s-a uitat la mine întrebător, s-a uitat la picioarele mele, apoi l-am invitat în casă, își scosese singur galoșii, n-a acceptat ajutorul. L-a văzut pe Jacques, era pe divan, și musafirul s-a făcut, din palid, alb, apoi totul s-a șters de pe fața lui și a rămas golit parcă pe dinlăuntru. L-a invitat papa să se așeze pe locul de onoare, în jilțul de lângă foc, întors pe jumătate către
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
un înger în vârf, atât, beteală n-am pus) și, cum îi juca lumina flăcărilor pe față, iar eu eram așezată mai într-o parte, l-am putut privi în voie, deși e necuviincios să privești cu atâta insistență un musafir. Noroc că nu se uita mama la mine, altfel m-ar fi mustrat. Și eu cred că-i mai tânăr decât se zice sau decât zice că e. La început figura lui nu mi-a spus nimic, e greu să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de bătrân, pe scenă, alături de Millo și de Frosa Sarandy. Aici papa a făcut o pauză și i-a explicat lui Dan Crețu cine-i Frosa Sarandy, fiindcă el nu părea să fi auzit de marea noastră actriță. Între timp musafirul mânca dus pe gânduri, mama șoptea slujnicei câte ceva, ce să aducă, ce să ducă, deși o dăscălise din timp, eu și Jacques ne făceam tot felul de semne discrete, iar Giuseppe înfuleca cu poftă și râdea zgomotos. Și când să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
felul de semne discrete, iar Giuseppe înfuleca cu poftă și râdea zgomotos. Și când să vină desertul, papa a fost chemat de urgență. Suntem obișnuiți cu asta și nu știu cum, dar, mai ales în zile de sărbătoare, vine și boala, ca musafirul nepoftit. Așa că ne-a spus în fugă urmarea: — La spectacol, în sală a fost și Manolescu tatăl. Băiatul nu era trecut pe afiș, în dreptul rolului Tochenbourg din Un bal din lumea mare erau steluțe, iar sub machiaj și cu vocea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
papa e foarte econom cu vorbele, de cele mai multe ori. Uite ce se ascunde în părinții noștri! Tare mi-ar fi plăcut să-l văd pe papa la 20 de ani, la Paris, ca student! Papa și-a luat rămas-bun de la musafiri, noi am trecut la cozonac. N-am vrut să împărțim cadourile, fără el, am amânat pe mâine. Domnul Crețu era foarte stânjenit că nu adusese nimic pentru noi, s-a bâlbâit în scuze, dar noi știam că n-are bani
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
miezul nopții, mă uit în urmă și-i mulțumesc în gând lui Dan Crețu că m-a făcut să uit de necazurile mele. E invitat și mâine, la dejun, când vin și conu Costache, și Nicu, asta arată că noul musafir ne e drag la toți. Nu m-am îndrăgostit de el (deși zâmbetul lui e cel mai frumos din câte-am văzut), însă mi-e cumva ca un frate mai mare. A fost cel mai frumos Ajun de Crăciun al
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
răspuns? 6 Marioara se uita cu multă îngrijorare la fratele ei mai mic, deși mai înalt. Alexandru ieșea să fumeze, mânca iute ce i se aducea și se scula de la masă, lucru de neînchipuit oricând, dar de neiertat când ai musafiri. Toată lumea privea mirată după el, de fiecare dată, întorceau capul ca la comandă, dar nimeni nu îndrăznea să-l întrebe ceva, Mișu presupunea că-i vorba, ca întotdeauna la el, de vreo femeie. Conu Costache venise încărcat cu dulciuri de la
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Candelabrele erau aprinse toate, iar ciorchinele de lumini din fiecare se înmulțea în oglinzile salonului. Hristea Livezeanu era în toane rele, ca la toate sărbătorile, și-și descărca nervii pe soția lui: — Poate-i spui fiului dumitale că atunci când avem musafiri... Dar doamna-mamă nu rămânea niciodată datoare cu o replică, iar războaiele cu soțul ei îi făceau plăcere. Trupeși amândoi, spre deosebire de cei trei copii, semănau cu un general și-o generăleasă în lupte de hărțuială. Ea cu capul mic și ridat
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dificil, domnul Dan Crețu. Când l-a văzut pe conu Costache, a intrat în muțenie, iar Costache, dimpotrivă, a tot încercat să scoată ceva de la el, parcă era la interogatoriu, mi s-a părut că a exagerat, doar erau amândoi musafiri și lumânările din pom erau aprinse a împăcare. Dar până la urmă, mai de voie, mai de jenă, Dan Crețu tot a trebuit să spună ceva și-am aflat astfel cu toții un lucru nou și palpitant. Petre, vizitiul lui Inger, care
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
vestă gris perle. Mai ciocăni o dată, ceva mai tare, și-și lipi urechea de lemnul bine lustruit, dar tot n-auzi nimic. Privi spre pendulă, era 11 și câteva minute. Se hotărî să intre, cu riscul de a-și trezi musafirul, dar nu, îl găsi așezat în pat, cu ochii pierduți la tapetul de mătase, ale cărui modele aurii se încolăceau pe fondul albastru. Odată cu Alexandru intră un fecior care trase cele două rânduri de draperii deoparte și întrebă dacă să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de întrebare. Feciorul ieși, iar când se întoarse cu măsuța pe roți, pe ușă, în urma lui, se strecurară doi copii, o fetiță și-un băiat de vreo șase ani, care se țineau de mână și priveau cu gura căscată spre musafir. — Sunt gemenii, doi dintre cei trei copii ai surorii mele Marioara, îi prezentă Alexandru. Salutați-l pe domnul Dan Crețu și-apoi duceți-vă la bona voastră, hoțomanilor, cum de v-a scăpat din ochi? Spune-i cum te cheamă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
se vede că-l distra de minune. Eu m-am sculat de muuult! — Bună ziua, domnule, și eu m-am sculat de și mai mult, întări fetița cu un glas foarte asemănător cu al fratelui ei, politicoasă, dar cu reproș față de musafirul care era în pat. Pe mine mă cheamă Anica. Apoi se desprinseră de mâini, se întoarseră spre ușă și luându-se iar de mână, ca la dans, o luară din loc râzând și galopând pe coridor. — Sunt tare neastâmpărați și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
interesa subiectul. Cât s-ar fi bucurat fiică-mea, Marioara, să vă cunoască, știți, de când a divorțat e cam ursuză, din păcate azi e plecată toată ziua la o prietenă. Dar sperăm să nu ne ocoliți nici în zilele următoare. Musafirul intrase în muțenie totală și, după câteva încercări nereușite de a face conversație, doamna mamă ieși, aruncându-i o privire semnificativă fiului ei. Iar semnificația era: e dus rău! Pe cine-ai mai cules de pe stradă? Dan prinse schimbul de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
o birjă de piață și a aranjat cu birjarul să mă ducă la locuința lui din centru. A spus că de-acum sunt invitatul lui, atât cât voi dori, „cât vei dori să-mi faci bucuria de a-mi fi musafir“, dar să trec să anunț, în drum, la hotel, că nu mai stau acolo. Mi-a spus ce să-i transmit servitorului și m-a asigurat că va veni mai târziu să vadă cum mă simt. Era îngrozitor de nervos, își
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de la Sărindar, cea cu stele și lumină pe umeri, adică diamante. — Mă tem că șarada n-ai rezolvat-o cu totul corect, spuse binedispus Generalul Algiu, iar Costache se încruntă.Te deranjează dacă fumez? Și-și aprinse o pipă, iar musafirul îl secondă, însă cu o țigară de foi. — E drept că numai întâmplarea m-a ajutat să dau peste un element în plus. Pentru dumneata cuvintele erau scrise așa: și-i arătă cartea de vizită pe care le notase: lumină
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
s-a apropiat și i-a încheiat, după obicei, șiragul de perle la spate, cadou de la nunta de argint, dar a făcut-o cu neîndemânare, alegându-se cu o nouă muștruluială. Doamna-mamă Maria Livezeanu era nervoasă și emoționată: prea mulți musafiri necunoscuți. 3 Vizitiii opriră rând pe rând, la peronul bine măturat de zăpadă. Era ger. Prima ajunse birja de piață a lui Mișka, cea la care erau înhămați doi frumoși cai albi. Din ea coborâră cei patru gazetari de la Universul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de a se elibera. Era destulă lumină pentru a vedea dușumeaua de sub el și poziția nedemnă în care se afla nu-l tulbura câtuși de puțin. Avu răgaz pentru câteva gânduri. Și Harj Martin începuse să fie mai prudent în privința musafirilor nepoftiți. Asta dovedea ceva. Ce anume, avea să afle mai târziu, în momentul întâlnirii. N-a trebuit să aștepte prea mult. S-au auzit niște pași. S-a deschis ușa și a intrat grăsanul. A aprins lumina puternică și, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
protejat de imamul ascuns: „În 2005, la consiliul din New York, m-a înconjurat o aură verde și, când am vorbit cu mai- marii planetei, toți m-au ascultat și nici n-au clipit... Imamul Mahdi mă ținuse de mână!“. Spre deosebire de musafiri, Sonia Oro nu mâncase nimic și gustosul ghormet i se răcise în față. Din nefericire, nu găsea un profet care s-o salveze din asemenea farsă. Afară, mulțimea nu începuse să strige: „Ahmadi, bye, bye!“, nici ca mai târziu: „Khamenei
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Și n-am fost pretențios. Ia mâncați, mâncați și beți Voi copii, băeți, Ș-apoi să încălicați Și pe mine mă urmați. Iată merg și eu cu voi, Pe la cânii de ciocoi, Că au obicei din ei De-ntreabă pe musafiri De unde sunt și cum îi chiamă. Și pe voi de v-o -ntreba S-o lăsați pe seama mea, Că voi nu știți a vă da, A vă da seamă de ea. Iar eu le-oi răspunde așa, Iată profesiunea mea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de dulciuri, observă Cristescu. Bătrâna se răsuci sprintenă. Purta o rochie neagră cu guler bărbătesc. ― Cozonacul l-am băgat puțin la cuptor. Ador prăjiturile calde când afară e umed. Mă scuzați numai o clipă... Mirciulică, ocupă-te, te rog, de musafiri! Cristescu își roti ochii prin încăpere. Recunoștea mobilele din Strada Crăiței, dispuse aici mai aerisit. Stăruia atmosfera de epocă, parfumul vechi se simțea deslușit. Melania Lupu camuflase caloriferul în spatele unui paravan scund pictat cu dragoni de aur, păpușa spaniolă, cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
a confundat Femeia lui Goya cu un tort de ciocolată..." ― Auzi, Mirciulică! Scrisorelele noastre au avut succes. Ți-ai fi închipuit? Motanul nu mișcă și bătrâna se strâmbă înciudată. ― Nu știu ce ai că ești așa ursuz. Și asta întotdeauna când am musafiri... Își izbi palmele: Doamne! Nici nu-mi vine să cred că Doru se întoarce! Maiorul își băgă țigările în buzunar. ― Mi-e teamă că v-am reținut prea mult. Vina e însă a dumneavoastră. Astăzi chiar comentam cu locotenentul Azimioară
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
împotriva dumitale. Dincă dădu din umeri. ― Habar n-am avut că Dascălu nu l-a luat cu el. Nici măcar nu mi-a trecut prin minte să-l caut. ― Curios! De obicei după ce-ți pleacă din casă un astfel de musafir ai grijă să ștergi toate urmele. Faci curățenie în toate sensurile. ― În realitate am procedat destul de superficial. Dascălu n-avea cine știe ce bagaj ca să mai și uite câte ceva. Mai știam că, indiferent de ce poate să i se întîmple, nu mă va
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]