13,901 matches
-
tipul de fibră musculară. Din acest punct de vedere fibrele musculare se clasifică în: fibre de tip I, rapide, adaptate la respirație anaerobă și fibre de tip II, lente, adaptate la respirație aerobă. In timpul activității musculare sunt folosiți glicogenul muscular și glucoza sanguină ca surse de energie suplimentare pe lângă acizii grași. In timpul unei contracții susținute, ATP poate fi utilizat mai rapid decât producția acestuia. Fibrele musculare se pot clasifica în funcție de viteza de contracție (timpul până la atingerea tensiunii maxime) în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
II, lente, adaptate la respirație aerobă. In timpul activității musculare sunt folosiți glicogenul muscular și glucoza sanguină ca surse de energie suplimentare pe lângă acizii grași. In timpul unei contracții susținute, ATP poate fi utilizat mai rapid decât producția acestuia. Fibrele musculare se pot clasifica în funcție de viteza de contracție (timpul până la atingerea tensiunii maxime) în fibre rapide (I) și fibre lente (II). Aceste diferențe sunt asociate cu ATP-aze miozinice diferite (izoenzime rapide și lente). Mușchii extraoculari de exemplu, sunt formați din fibre
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cu o capacitate mare aerobă. Rata de conducere a motoneuronilor care inervează fibrele rapide este mai mare ( 80-90 m/sec) decât în cazul fibrelor lente (60-70 m/sec). Tipul de fibre poate fi determinat în ție de motoneuron. Toate fibrele musculare inervate de același motoneuron (care fac parte din aceeași unitate motorie ) sunt de același tip. Mărimea unităților motorii diferă; cele care contin fibre lente sunt mai mici. Unitatile motorii mici, cu fibre lente, sunt folosite mai des în activități de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mici, cu fibre lente, sunt folosite mai des în activități de rutină. Unitățile motorii mari, cu fibre rapide, care pot sa genereze forță mare, obosesc repede și de aceea sunt folosite mai rar și pe perioade scurte de timp. Oboseala musculară Oboseala este o stare indusă de efortul susținut și prelungit, asociată cu scăderea excitabilității, forței și duratei contracției musculare. Aceasta se explică prin scăderea numărului de unități motorii antrenate în actul motor. Scade și capacitatea de scurtare a fiecărei fibre
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pot sa genereze forță mare, obosesc repede și de aceea sunt folosite mai rar și pe perioade scurte de timp. Oboseala musculară Oboseala este o stare indusă de efortul susținut și prelungit, asociată cu scăderea excitabilității, forței și duratei contracției musculare. Aceasta se explică prin scăderea numărului de unități motorii antrenate în actul motor. Scade și capacitatea de scurtare a fiecărei fibre. In timpul unei contracții maximale susținute, când toate unitățile motorii sunt folosite, rata influxului nervos este maximă, având ca
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
motorii antrenate în actul motor. Scade și capacitatea de scurtare a fiecărei fibre. In timpul unei contracții maximale susținute, când toate unitățile motorii sunt folosite, rata influxului nervos este maximă, având ca efect acumularea K+ extracelular și reducerea potențialului fibrei musculare. In aceste condiții scade abilitatea de a se produce potentialul de acțiune, dar oboseala durează puțin timp. După circa un minut tensiunea maximă poate fi produsă din nou, revenind capacitatea de producere a potențialului de acțiune. Oboseala din timpul exercițiilor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
femei cu 20% mai puțin. La atleții de performanță preluarea maximă de oxigen este superioară, în jurul valorii de 85 ml/min/kg. La nivele relativ mici de efort, cu consum de oxigen sub 50% din valoarea maximă, energia pentru contracția musculară este obținută mai ales prin metabolism aerob. Metabolismul anaerob, cu producere ulterioară de acid lactic, contribuie la realizarea energiei necesare creșterii performanței fizice. Tipul de fibre musculare este determinat de inervație, de aceea prin antrenament tipul de fibră musculară nu
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
efort, cu consum de oxigen sub 50% din valoarea maximă, energia pentru contracția musculară este obținută mai ales prin metabolism aerob. Metabolismul anaerob, cu producere ulterioară de acid lactic, contribuie la realizarea energiei necesare creșterii performanței fizice. Tipul de fibre musculare este determinat de inervație, de aceea prin antrenament tipul de fibră musculară nu se poate schimba. Fibrele se pot adapta prin antrenament, sporindu-și cantitatea de mioglobină și de enzime aerobice respiratorii; preluarea oxigenului poate fi crescută cu 20%. Fibrele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
contracția musculară este obținută mai ales prin metabolism aerob. Metabolismul anaerob, cu producere ulterioară de acid lactic, contribuie la realizarea energiei necesare creșterii performanței fizice. Tipul de fibre musculare este determinat de inervație, de aceea prin antrenament tipul de fibră musculară nu se poate schimba. Fibrele se pot adapta prin antrenament, sporindu-și cantitatea de mioglobină și de enzime aerobice respiratorii; preluarea oxigenului poate fi crescută cu 20%. Fibrele își sporesc și conținutul de trigliceride, o sursă alternativă de energie, pentru
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
adapta prin antrenament, sporindu-și cantitatea de mioglobină și de enzime aerobice respiratorii; preluarea oxigenului poate fi crescută cu 20%. Fibrele își sporesc și conținutul de trigliceride, o sursă alternativă de energie, pentru a salva stocurile de glicogen. Antrenamentele (contracții musculare frecvente, contra unei rezistențe mari) produc dezvoltarea musculaturii prin hipertrofie. Crește mărimea celulelor, nu și numărul; crește diametrul fibrei prin sinteza de miofibrile noi. Hiperplazia (formarea de celule noi) este puțin importantă și limitată. 7.2.6. Explorarea activității electrice
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
viteza de conducere a influxului nervos în fibrele senzitive și motorii, particularitățile potențialelor evocate motorii M (se stimulează nervul în două puncte ale traiectului și se culege potențialul motor M în unul din mușchii inervați) și senzitivo-motorii H (potențial evocat muscular care apare la stimularea fibrelor senzitive ale unui nerv după un timp de latență mult mai lung decât pentru potențialul M; excitația parcurge arcul reflex). 7.3. Fiziologia miocitului neted Musculatura netedă are un rol important în organism, intrând în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Mușchii netezi se clasifică în viscerali (unitari) și multiunitari, după sincițialitate și caracterele joncțiunii neuromusculare. Mușchiul neted unitar formează sinciții funcționale (masă citoplasmatică rezultată din unirea mai multor celule, cu existența mai multor “punți” intercelulare). Fibrele sunt unite în fascicule musculare, iar membrana lor intră în contact, formând joncțiuni (nexus, gap junction) ce permit fluxuri ionice intercelulare. Acești mușchi se numesc unitari pentru că fibrele musculare nu au inervație motorie individuală. Excitația se propagă de la o fibră la alta, cuprinzând porțiuni mari
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
din unirea mai multor celule, cu existența mai multor “punți” intercelulare). Fibrele sunt unite în fascicule musculare, iar membrana lor intră în contact, formând joncțiuni (nexus, gap junction) ce permit fluxuri ionice intercelulare. Acești mușchi se numesc unitari pentru că fibrele musculare nu au inervație motorie individuală. Excitația se propagă de la o fibră la alta, cuprinzând porțiuni mari de mușchi (sau tot mușchiul) care acționează ca o unitate. Mușchii unitari pot prezenta și activitate automată, independentă de inervație (de exemplu mușchii din
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
trompele uterine). Mușchiul neted multiunitar este inervat de terminații nervoase individualizate ce controlează activitatea contractilă (exemple: mușchii ciliari, iris, mușchii piloerectori, parțial mușchiul neted vascular). Mușchiul neted este format din fibre mici (5-20 μm lungime și 2-5 μm diametru). Celula musculară netedă este uninucleată. In pereții organelor interne celulele musculare nu funcționează independent, existând o interdependență celulară, datorită conectării celulare în serie și în paralel. Mușchiul neted este dispus în straturi de formă tubulară (căi respiratorii, vase) sau în formă de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
nervoase individualizate ce controlează activitatea contractilă (exemple: mușchii ciliari, iris, mușchii piloerectori, parțial mușchiul neted vascular). Mușchiul neted este format din fibre mici (5-20 μm lungime și 2-5 μm diametru). Celula musculară netedă este uninucleată. In pereții organelor interne celulele musculare nu funcționează independent, existând o interdependență celulară, datorită conectării celulare în serie și în paralel. Mușchiul neted este dispus în straturi de formă tubulară (căi respiratorii, vase) sau în formă de sac. Celulele musculare sunt așezate fie circumferențial (circular); contracțiile
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
uninucleată. In pereții organelor interne celulele musculare nu funcționează independent, existând o interdependență celulară, datorită conectării celulare în serie și în paralel. Mușchiul neted este dispus în straturi de formă tubulară (căi respiratorii, vase) sau în formă de sac. Celulele musculare sunt așezate fie circumferențial (circular); contracțiile acestor mușchi scad diametrul tubular și cresc rezistența la curgerea conținutului fluid fie circular și longitudinal (dublu strat), structură mai complexă necesară acțiunilor mecanice (de exemplu, tractul digestiv); coordonarea acestora se face prin intermediul sistemului
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
curgerea conținutului fluid fie circular și longitudinal (dublu strat), structură mai complexă necesară acțiunilor mecanice (de exemplu, tractul digestiv); coordonarea acestora se face prin intermediul sistemului nervos local autonom din plexurile existente între cele două straturi. La nivelul organelor interne, celulele musculare sunt separate de conținutul acestor organe prin intermediul altor elemente celulare, constituind structuri tisulare de tip epitelial și conjunctiv. Structura miocitelor netede este similară fibrelor musculare striate fiind alcătuite din miofilamentele de actină și miozină fără o dispoziție regulată. Printre filamentele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
nervos local autonom din plexurile existente între cele două straturi. La nivelul organelor interne, celulele musculare sunt separate de conținutul acestor organe prin intermediul altor elemente celulare, constituind structuri tisulare de tip epitelial și conjunctiv. Structura miocitelor netede este similară fibrelor musculare striate fiind alcătuite din miofilamentele de actină și miozină fără o dispoziție regulată. Printre filamentele de actină se găsesc împrăștiate rarele filamente de miozină. Celula musculară netedă mai posedă aparat Golgi, reticul endoplasmic rugos, mitocondrii și un nucleu unic. In
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
constituind structuri tisulare de tip epitelial și conjunctiv. Structura miocitelor netede este similară fibrelor musculare striate fiind alcătuite din miofilamentele de actină și miozină fără o dispoziție regulată. Printre filamentele de actină se găsesc împrăștiate rarele filamente de miozină. Celula musculară netedă mai posedă aparat Golgi, reticul endoplasmic rugos, mitocondrii și un nucleu unic. In fibra musculara netedă, membranele Z sunt înlocuite de corpi denși (locuri de ancorare pentru filamentele subțiri). O parte din corpii denși sunt atașați de membrana celulară
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fiind alcătuite din miofilamentele de actină și miozină fără o dispoziție regulată. Printre filamentele de actină se găsesc împrăștiate rarele filamente de miozină. Celula musculară netedă mai posedă aparat Golgi, reticul endoplasmic rugos, mitocondrii și un nucleu unic. In fibra musculara netedă, membranele Z sunt înlocuite de corpi denși (locuri de ancorare pentru filamentele subțiri). O parte din corpii denși sunt atașați de membrana celulară, alții sunt dispersați în interiorul celulei. Unii dintre corpii denși sunt atașați la membrana celulară adiacentă, fiind
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
miozină desmină αactinină corp dens caldesmon α actină leiomodină tropomiozină implicați în variate reflexe locale (ca în tractul gastro-intestinal). Inervația mușchiului neted visceral este realizată prin terminații nervoase prezentând varicozități ce conțin vezicule cu neurotransmițători; spațiul de difuzie spre fibrele musculare este mare, consecința fiind un răspuns difuz pe o porțiune mare. Inervația mușchiului neted multiunitar se realizează prin joncțiuni neuromusculare comparabile ca funcție cu cele din mușchiul scheletic. Acestea se numesc joncțiuni de contact și se caracterizează prin existența unui
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
absența acesteia. Activitatea majorității mușchilor netezi este controlată prin realizarea unei combinații ce se realizează între elemente nervoase și diverse grade de producere și acțiune a activatorilor și inhibitorilor non-neuronali (locali și hormonali). Acetilcolina este un transmițător excitator al fibrei musculare netede din unele organe și inhibitor în alte organe. De obicei fibrele excitate de acetilcolina sunt inhibate de noradrenalină și invers, în funcție de receptorii de la nivelul membranei musculare, care controlează canale ionice sau alte mecanisme excitatoare sau inhibitoare. Contractilitatea mușchiului neted
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și inhibitorilor non-neuronali (locali și hormonali). Acetilcolina este un transmițător excitator al fibrei musculare netede din unele organe și inhibitor în alte organe. De obicei fibrele excitate de acetilcolina sunt inhibate de noradrenalină și invers, în funcție de receptorii de la nivelul membranei musculare, care controlează canale ionice sau alte mecanisme excitatoare sau inhibitoare. Contractilitatea mușchiului neted trebuie neapărat privită ținând seama de sincițialitate, care însă este mult mai complexă decât în miocard deoarece implică și endoteliul. Calciul și moleculele mici (inozitol-trifosfat, nucleotide ciclice
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
trece prin joncțiunile comunicante (gap); cuplarea homocelulară permite amplificarea și prelungirea semnalului de calciu, iar cea heterocelulară (cu celulele endoteliale) poate avea efecte modulatoare deosebit de complexe. 7.3.2. Potențialul membranar In stare de repaus, potențialul de membrană al fibrei musculare netede este cuprins între -50 și -60 mV (cu 30 mV mai puțin negativ decât în mușchiul striat). Potențialul de acțiune poate fi cu vârf (spike) sau cu platou. Potențialul de acțiune cu vârf, similar celui din mușchiul scheletic, durează
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
10-15 ms, este caracteristic mușchiului neted visceral și poate fi declanșat de mediatori de origine neuronală, locală sau sanguină, precum și spontan. Potențialul de acțiune în platou se caracterizează prin întârzierea repolarizării cu câteva sute sau mii de ms (asemănător fibrei musculare miocardice) datorită kineticii mai lente a canalelor de calciu față de cele de sodiu. Depolarizarea în mușchiul neted apare și sub formă de unde lente, cu variațiile asociate ale excitabilității, adică ale probabilității de declanșare spontană sau stimulată a potențialului de acțiune
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]