8,640 matches
-
producție industrială de masă la o societate a cunoașterii (digital ecological knowledge) afectează puternic grupul Dentsu, piața și activitățile sale. Marketingul de masă era motorul societății industriale, iar publicitatea făcea parte integrantă din el. Astăzi, grupul trebuie să facă față mutațiilor profunde ale piețelor publicitare, căci schimbarea este fundamentală. Dentsu preleva de obicei 15% din vânzările de spațiu media. În prezent, tendința se orientează către 3-5%, ceea ce implică un imperativ de adaptare. Cotarea sa la bursă, ce va avea loc Într-
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
căreia doar prezentul există, iar În el trebuie să te implici total, fără remușcări sau rezerve și fără teamă de risc. KDI nu așteaptă ca lucrurile să se schimbe, ci se schimbă odată cu ele, Înscriindu-se deliberat În cursul acestor mutații. Prin operațiunile sale de benchmarking, prin analizele comparate, cercetările și spiritul său de deschidere, Knowledge Dynamics Initiative captează liniile de forță ale acestei revoluții, văzând totodată În ea o condiție a realizării propriei misiuni. Grupul Își asumă provocarea creării de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
riscuri asumate. Cunoașterea nu are limite, ea există mult dincolo de frontierele Întreprinderii sau ale țării. Contextul și tehnologiile informației joacă aici un rol esențial. Spiritul de colaborare este un principiu-cheie pentru producerea cunoașterii și pentru armonizarea cu mediul. Pentru KDI, mutațiile actuale determină organizațiile să depășească managementul calității și să se transforme În veritabile Întreprinderi de cunoaștere. Ceea ce diferențiază Întreprinderile Între ele este aptitudinea lor de a genera știință, de a produce cele mai bune adecvări la constrângerile și nevoile viitorului
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
eul este punctul de plecare, comunitatea e cea care primează. Plecând de la această conștiință pentru a lua În considerare abia apoi și În mod adecvat contribuția indivizilor, se procedează În ordine inversă față de dictonul „Gândesc, deci exist”. Anticiparea adaptată la mutații este Înrădăcinată În tradițiile Arhipelagului Nipon, unde responsabilitatea colectivă implică Îndatoriri reciproce. Un simplu exemplu: calmul relativ din metroul tokyot, prin care circulă totuși mai multe milioane de pasageri decât prin cel parizian, provine dintr-o organizare consensuală integrată de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
revistei 22 din decembrie 2005), între perspectiva managerială și cea „autonomistă” a guvernării universităților, între „elitiștii” orientați către atingerea de performanțe academice și „vocaționaliștii” preocupați mai mult de satisfacerea nevoilor de calificări și competențe ale beneficiarilor. Toate antinomiile enumerate anunță mutații importante în instituțiile de producere a elitei educate a națiunii și reflectă diversitatea de interese și resurse din interiorul câmpului universitar. Sensul transformărilor poate fi „ghicit” prin analogie cu structurile și evoluțiile similare din Europa: marketizarea învățământului superior, inclusiv introducerea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
colegilor lui, cum sunt numiți salariații grupului. Maturizarea înseamnă și o notă de discreție, înregistrată la nivelul imaginii grupului și a întreprinzătorului-manager, chiar dacă acesta figurează în topul oamenilor de afaceri din România prezentat de revista Capital. Pentru observatorii atenți ai mutațiilor înregistrate în jurul marilor orașe românești, sigla ICCO este relativ vizibilă în locurile unde se construiește ceva. Ea acompaniază edificarea unui tip nou de facilități de producție și comerciale, ce redesenează peisajul industrial și alungă aerul vetust al industrializării socialiste. La
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
decât „corpul cetățenesc” cu tot somatismul pe care îl implică existența și coexistența reală a unor oameni laolată. Nu este atunci de mirare că având parte și de o geneză trupească, Kallipolis-ul existent în fapt intră într-o dinamică a mutațiilor care va duce la o degenerare din ce în ce mai accentuată. Or, tocmai o problemă de „genetică”, adică una ce nu mai ține doar de structura sufletului, ci și de cea trupului, vine să ofere explicația declinului ereditar al constituției drepte factuale. (În
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
modelul cetății drepte și modelul moral al individului drept se integrează, la rându-le, unei geometrii cosmice. Din punct de vedere cosmic, declinul cetății reprezintă o abatere genetică ce se produce datorită neputinței rațiunii de a mai înțelege codul cosmogonic. Mutația care are loc este înțeleasă de Platon prin termenul de lysis, adică „dezlegare” sau „desfacere”. Modelul cetății drepte reprezenta o unificare realizată sub „imperiul rațiunii”. Dreptatea nu era altceva decât expresia unică a binelui, iar binele cetății se exprima în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
piesa clasică), ci în calitatea lui de om modern. Distanța care îl separă pe regizor (și pe noi - ca oameni ai timpului nostru) de Sofocle nu e o pură distanță temporară - recuperabilă pe o scară cronologică -, ci un spațiu de mutație a semnificațiilor. Între Sofocle și noi întreaga lume s-a schimbat, iar această schimbare face ca viziunea asupra totalității lumii pe care o proiectează omul modern să fie alta - adică, fatal, să o rateze pe cea proprie autorului tragic. Dacă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sursa iudaică a creștinismului dându-i o dimensiune universală. Caracterul de precursor al „proiectului Europa” cu care e investit Platon de către Patočka devine parțial vizibil. Dar este limpede că, până la realizarea lor în istoria europeană, temele platonice vor suferi succesive mutații. Cea asupra căreia insistă filosoful ceh în mod particular este aceea pe care o realizează Aristotel. Propriu lui Platon este faptul de-a considera că „filosofia începe acolo unde ceva începe a fi văzut, acolo unde discursul coerent ne conduce
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
conceptual dinspre calitatea procesării informației spre cantitatea acumulării de date. Fizicienii contemporani au impus perspectiva discutabilă conform căreia introducând informație, noi negăm entropia lumii. Orice nouă informație introdusă presupune din partea sistemului care o acceptă, un efort de readecvare. Societatea suferă mutații numai „plătind” în manieră istorică, adică consumând energii umane. În acest fel, cu cât o societate este mai „informată”, cu atât ea este mai instabilă, mai fragilă instituțional. Instituțiile trebuie mereu modificate și funcționarea lor trebuie permanent corijată. Într-o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
la nivelul cromozomilor din nucleul gameților) și citoplasmatic, constituind genotipul individului. Ereditatea nucleară se transmite conform unor legități cunoscute (Mendel, T.H. Morgan), care permite atât înțelegerea naturii combinărilor care au loc, cât și producerea erorilor de copiere și a alterărilor (mutațiile). Identitatea genetică este practic imposibilă de la antecesori la descendenți, șansa fiind de 246 (una din 70 de trilioane). Orice genotip se exprimă doar în formă fenotipică (totalitatea caracteristicilor unui individ) ca rezultat al interacțiunilor primare cu mediul. Fenotipul este doar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În acest sens, el apare în miezul discontinuității (p. 9). Campbell (1960) face o remarcă similară într-o lucrare de mare răsunet, în care propune o perspectivă darwinistă asupra gândirii creative. Această perspectivă presupune că ideile creative, la fel ca mutațiile care oferă materia primă pentru selecția naturală, sunt rezultatul unor procese „oarbe”. După părerea lui Campbell, acest lucru este necesar pentru a duce la un progres real al cunoașterii: Între un fizician modern care experimentează și unul de demult, concentrat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la creativitate; selecția este aportul ariei de specialitate, iar transmiterea este aportul domeniului la procesul creativ (cf. Simonton, 1988; Martindale, 1989). Așadar, creativitatea poate fi privită ca un caz special de evoluție; în particular, ea reprezintă pentru evoluția culturală ceea ce mutația, selecția și transmiterea variațiilor genetice reprezintă pentru evoluția biologică. În evoluția biologică nu are nici un sens afirmația că un pas benefic a fost făcut doar ca urmare a unei anumite mutații genetice, fără a ține cont de condițiile de mediu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
evoluție; în particular, ea reprezintă pentru evoluția culturală ceea ce mutația, selecția și transmiterea variațiilor genetice reprezintă pentru evoluția biologică. În evoluția biologică nu are nici un sens afirmația că un pas benefic a fost făcut doar ca urmare a unei anumite mutații genetice, fără a ține cont de condițiile de mediu. De exemplu, o modificare genetică în urma căreia se ameliorează mărimea sau gustul porumbului ar fi inutilă dacă, în același timp, porumbul ar deveni mai vulnerabil la secetă sau la boli. Mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a ține cont de condițiile de mediu. De exemplu, o modificare genetică în urma căreia se ameliorează mărimea sau gustul porumbului ar fi inutilă dacă, în același timp, porumbul ar deveni mai vulnerabil la secetă sau la boli. Mai mult, o mutație genetică imposibil de transmis generației următoare este și ea inutilă din punctul de vedere al evoluției. Aceleași considerente sunt valabile și pentru creativitate atunci când o considerăm forma pe care o ia evoluția la nivelul cultural. Pentru a fi creativă, o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a lungul timpului, realismul a fost criticat pentru „statocentrismul” său, unele dintre aceste critici provocând dezbateri consistente, iar enunțurile despre actori au ajuns să facă parte, în mod natural, din nucleul dur al programelor de cercetare ce concurează în cadrul disciplinei. Mutațiile din raporturile internaționale au influențat, desigur, teoretizările asupra actorilor. Se poate aprecia că „monopolul” conferit statului de către realiști a intrat într-o fază de contestare sistematică mai ales începând din anii ’70, când evoluțiile la nivel internațional au stimulat „dezagregarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
contact. Această cultură se construiește în timp și prin continue interacțiuni la toate nivelurile, fiind supusă unei permanente evoluții. Schimbarea este o condiție a socialului, iar motorul ei sunt ideile. De exemplu, politica novatoare a lui Gorbaciov a produs o mutație culturală semnificativă în felul în care era gândită și interpretată era bipolară. „Războiul rece” s-a încheiat cu adevărat în momentul în care cele două părți au fost de acord că nu se mai situează pe poziții conflictuale. După cum s-
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
destructivitatea armelor nucleare, care fac un război major improbabil în lumea postmodernă (Mandelbaum, 1998-1999, pp. 20-38). În perioada de după „războiul rece”, sub impactul dispariției competiției bipolare dintre cele două superputeri și al fenomenului complex de globalizare, contextul geopolitic a suferit mutații semnificative. Efectul cumulat al celor doi factori se pare că stă la originea a ceea ce s-a numit „noul val al belicozității” (Luttwak, 1999, p. 110) la periferia sistemului internațional. Trei premise constituitive au determinat această caracteristică a „noului medievalism
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
stabilității, prosperității, și nu pentru pregătirea răspunsului la amenințări specifice (Wass de Czege și Echevarria, 2001, pp. vii-viii). Principalele schimbări produse de revoluția în afaceri militare sunt reducerea forțelor terestre și navale de suprafață și sporirea celor aeriene, inclusiv rachete; mutația de la tancuri și portavioane (sunset system) la arme de înaltă precizie și infrastructură informațională (sunrise system); precum și transformarea organizațională în direcția promovării unor entități mai puțin ierarhice și mai interconectate (Biddle, 1996, p. 5). Într-un câmp de bătălie dominat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de reguli, practici și mecanisme economice, internaționalizarea producției, reconfigurarea diviziunii internaționale a muncii, relaxarea frontierelor tarifare și creșterea progresivă a controlului actorilor non-statali asupra instrumentelor economice și a politicilor monetare și fiscale. Cauzele globalizării economice grupează, de la autor la autor, mutațiile intervenite în acumulările de capital și internaționalizarea finanțelor, schimbările intervenite în structura diviziunii internaționale a muncii, tendința de convergență, sincronizare și interconectare a piețelor sau tranziția de la un tip extensiv la unul intensiv de producție, în timp ce formele sale de exprimare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în sensul său modern) nu a existat niciodată în realitate, populația de pe teritoriul său nu împărtășește o identitate comună, iar violența ia forma luptelor dintre diverse clanuri sau triburi. Drept urmare, în aceste state, criteriul weberian al legitimității folosirii forței suferă mutații dinspre criteriul contractului social de tip modern spre alte forme de loialități dictate de interese economice, de apartenență socială sau religioasă. În astfel de state, experimentul modernizator a eșuat, autoritățile statale nu controlează efectiv întreg teritoriul țării și sunt concurate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
validă a subevaluării violenței de către copii ar putea fi aceea că deja are loc o desensibilizare a copiilor în fața violenței televizate conform teoriilor mai sus enunțate. În acest sens, dacă influența este deja resimțită, dacă violența televizuală a produs deja mutații la nivel perceptiv, atunci problema violenței televizuale devine o problemă culturală, cu influențe mai adânci, nu doar la nivel individual, ci și la nivel societal, o problemă a cărei cuprindere necesită o viziune sistemică, în care nu trebuie analizat doar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Spațiul politic al partidelor din România urbană poate fi caracterizat pe baza acelorași indicatori discutați anterior (notorietate, încredere, vot, partizanat), de această dată separat pentru fiecare partid. Cu siguranță, acest spațiu particularizat este unul mult mai fluctuant, fiind marcat de mutații importante de alegători de la o competiție electorală la alta. Cu privire la un partid putem vorbi de spații electorale concentrice ordonate, fiecare spațiu fiind definit de un indicator specific. Un astfel de spațiu poate fi definit după cum urmează: notorietate, încredere, încredere ridicată
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sumară, dar suficientă deliberare. El e însușirea de a discerne ce e esențial și determinant într-o acțiune, ce e esențial și definitoriu într-o situație sau profund caracteristic la o persoană; e, de asemenea, însușirea de a-și reprezenta mutațiile pe care acestea le implică virtual. Deci simțul practic înseamnă esențialmente imaginație. (Îmi permit să amintesc o afirmație a mea deseori repetată, că imaginația e în direct raport cu simțul realității; simțul practic nu e altceva decât simțul realității în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]