1,904 matches
-
consecințe dezumanizante ale progresului tehnic. În scrierea sa, Sein und Zeit (Ființă și timp, 1927), M. HEIDEGGER susține că ființa umană nu există în mod efectiv, ci devine ceea ce nu este, dar trebuie să fie. Esența existenței umane constă în năzuința de a se înfăptui pe sine, în aspirația de a deveni ființa umană în adevăratul ei sens. A exista înseamnă a "transcende" către o posibilitate viitoare. Pentru filosoful german omului îi sînt proprii două modalități diferite de a exista: una
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
inautentice prin ea. Prin această criză se face trecerea la cea de-a doua modalitate de viață umană existența autentică, "existența care s-a regăsit pe sine însăși". Aceasta însă, precizează Heidegger, este mai mult posibilă decît reală, este o năzuință. Oricum, aflat aici, omul își regăsește propria ființă; frica de moarte provocată de cunoașterea limitelor sale biologice (finitudine) își pierde din intensitate și se transformă în acceptare resemnată a morții (20). Spre deosebire de "existența inautentică", "existența autentică" se caracterizează, așadar, printr-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
convins că omul, dacă nu azi, atunci mâine, va reuși să-și dobândească acea coroană pierdută. Eroii povestirilor sale, fie că sunt aplecați asupra propriei lor nefericiri, fie că se găsesc aruncați într o zbatere fără ieșire, sunt însemnați cu năzuința de mai bine și de a fi mai buni. E trăsătura esențială pe temeiul căreia scriitorul își imaginează silueta omului viitor. „Omul viitorului va fi o ființă modestă, un om bine educat, un om cumsecade” . Și dacă mai adăugăm o
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
unele caracteristici comune. De pildă, fiecare mișcare națională a fost însoțită de o renaștere culturală implicînd întemeierea unei limbi literare și reînnoirea interesului față de istoria pre-otomană a poporului respectiv. De asemenea, toți liderii naționali au organizat și au urmărit împlinirea năzuințelor lor prin insurecții armate, fie că acestea au reușit sau au eșuat, și aveau o viziune asemănătoare asupra țelurilor lor politice și economice viitoare. Drumul spre schimbarea politică avea să fie dificil. Ritmul lent al deșteptării și desprinderii treptate de sub
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
economice și sociale sub impactul noilor condiții. În ciuda preocupării lor față de problemele politice și diplomatice, liderii balcanici erau foarte conștienți de implicațiile slăbiciunii lor economice, mai ales în aspectele referitoare la interesele generale ale statului, cum era apărarea națională. O năzuință majoră a tuturor guvernelor naționale era deci modernizarea inclusiv dezvoltarea industriei, îmbunătățirea stării agriculturii, instituirea unui sistem de învățămînt avansat și achiziționarea facilităților și caracteristicilor societăților din Europa Occidentală. Tot în cadrul acestor eforturi s-a manifestat clar atitudinea ambivalentă față de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de extindere a autonomiei statului român, guvernul acestuia și-a continuat strădaniile în această direcție. Cel mai mare succes al lui a fost încheierea convențiilor comerciale cu Austro-Ungaria și Rusia fără intervenția Porții. În ciuda stagnării temporare în privința împlinirii unor alte năzuințe majore, se poate vedea că între 1856 și 1875 fuseseră făcuți pași importanți înainte în domeniul programului național al românilor, așa cum fusese el enunțat mai ales de Partidul Liberal. Moldova și Valahia erau unite, iar pe tron se afla un
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
prezinte lui Franz Joseph, care tocmai devenise împărat, o petiție, în care era revendicată instituirea unui principat românesc autonom. Constituția de la Olmütz emisă în martie 1849 recunoștea o Transilvanie și o Vojvodină separate, dar nu mergea mai departe în privința satisfacerii năzuințelor românilor. Toate negocierile ulterioare au trebuit să aștepte pînă la rezolvarea problemei maghiare. Ca răspuns la apelul curții imperiale habsburgice, armata rusă a intrat în iunie în Transilvania, iar pe la mijlocul lunii august forțele maghiare fuseseră învinse. După cum am menționat deja
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
italieni, români, polonezi și unguri considerau aceste două puteri drept principalii lor adversari. În schimb, toate cele patru grupuri erau mai prietenoase față de Imperiul Otoman. Exilați din propriile lor țări, mulți unguri și polonezi au intrat în slujba statului otoman. Năzuința acestor emigranți nu era împărțirea ținuturilor otomane, ci întemeierea statelor ungar și polonez în detrimentul Austriei și Rusiei. Conspirațiile organizate de grupurile acestea puteau fi destul de complicate. În 1859, guvernele francez și piemontez erau în legătură cu revoluționarii unguri, care, la rîndul lor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
locuite de ei ar fi putut fi împărțite între alte state. Problema care trebuia rezolvată deocamdată era însă alegerea căii pentru atingerea acestui obiectiv. Ca și în alte părți, liderii naționali aveau două soluții de bază: ei puteau alege realizarea năzuințelor lor prin diplomație și prin negocieri cu Poarta și cu marile puteri. Metoda aceasta fusese adoptată de Principate după 1856 și de Miloš în Serbia. Alternativa era organizarea de revoluții pe linia revoltei din Grecia și a celei a lui
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Împărăteasa și moștenitorul tronului, viitorul Alexandru al III-lea, aveau să joace amîndoi un rol în această mișcare. Ignatiev, ambasadorul rus la Constantinopol, era panslavist, dar, după cum am văzut, el era interesat în primul rînd de folosirea slavilor în îndeplinirea năzuințelor Rusiei. Panslavismul era practic un capriciu; influența lui în politica externă a fost de scurtă durată. O perioadă de criză iminentă care s-a declanșat în Balcani le-a permis totuși susținătorilor lui să joace un rol de frunte în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din cea nemțească? Sau poate că și istoria se învață în limba străină ? Atunci [...] ne confundăm și mai adânc în întunericul neștiinței!” Trecutul istoric devenea în concepția Hurmuzăkeștilor o forță morală care stimula mândria națională a bucovinenilor și dădea conținut năzuințelor lor de unitate, dreptate și adevăr. Studiul istoriei îi aducea în mod firesc la concluzia că toți românii, oriunde ar fi, formează un singur popor. Gheorghe Hurmuzaki, în calitate de președinte al “Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina” s-a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
să auzim sunete pe care nu le-am mai auzit niciodată, trezind la viață În mintea noastră Împrejurimile care au marcat această ființă romantică prin frumusețea și cruditatea lor; el nu-și pierde tandrețea nici atunci cînd devine ferm În năzuințele sale revoluționare. Devine tot mai conștient de faptul că cei săraci nu au nevoie atît de cunoștințele sale științifice ca medic, ci de puterea și de statornicia sa În Încercarea de a face posibilă o schimbare socială care să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ceva desprins de mine - materializat...“ „Eu sunt o fire iremediabil optimistă: am credința că totul trebuie să sfârșească cu bine. Deci piesa mea va fi o comedie, o comedie tristă ca și viața... Tema? - Totul! Iar în centru - dragostea, sau năzuința spre mai bine. Totuna e!“ „Dacă vrei să zugrăvești mai multe personaje în așa fel încât să dai iluzia realității, alege, dintre toate, ora unică în care destinul lor se-ncrucișează, ora care le poate servi drept cheie fiecăruia - un
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
altceva n-am făcut. Ba 201 1. Singurătate... Singurătate dorită... Singurătate consimțită... Mă las în seama ta! (fr.) da: am luat raționalizatele, coadă lungă, ocupație pasivă, dar totuși o ocupație. Neliniște interioară, gânduri vinovate... Sau nici măcar gânduri, ci mai degrabă năzuințe sub formă de impulsuri. țelul nu mai e atât de limpede ca de-obicei. Tendința de a te bucura tru pește se strecoară înainte și ia proporții neliniștitoare, amenințătoare. Dorința unei tovărășii vesele... De am fi cel puțin doi pe
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Am o bună prietenă, o mare poetă, cu vajnice opțiuni politice, care înjură mereu în felul acesta. Îi spun: „Bine, dar tu n-ai organul ne cesar.“ „Nu-i nimic, îmi răspunde ea. Mă descarc.“ Să fie o chestiune freudiană? Năzuința subconștientului feminin spre masculinitate? R.P. O fi, nu știu. Freudianismul injuriei românești, adevărat sau nu, e o temă pe care se pot scrie disertații. Mai ales cu preaplinul de material bibliografic pe care ni-l ține la dispoziție România de
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
lumea; am cântat în mari săli de concerte pentru public de toate categoriile; pretutindeni, aplauzele erau însoțite de cuvintele «România-Ceaușescu»! Nimic mai firesc, pentru că președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, mare personalitate a vieții politice internaționale, este mesagerul gândurilor, năzuințelor, speranțelor, aspirațiilor de mai bine ale întregului nostru popor.“ („Pentru demnitatea poporului“, Scînteia, 28 martie 1984) CONSTANTINESCU-IAȘI P., acad. prof. Un profund erudit - Petru Groza (nota V. I.) „Om de o profundă erudiție, înzestrat cu o mare clarviziune politică, hotărât
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu glas tare, visează lucid, în cifre și date, propriul lor viitor și pe urmă, tot atât de lucid, trec la fapte și visul devine împlinire, cifrele și datele trec în viață cu forța cu care au fost proiectate în viitor, de năzuință și creează, la rândul lor, o platformă mai înaltă pentru alte vise și mai curajoase. Acest chip nou de a visa, necunoscut în istorie până la înfăptuirea Marii Revoluții se cheamă planificare, termen tot nou pentru fenomenul vast, concret, extraordinar, pe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
biruințe ale partidului, fiecare om din țara noastră, a cărui viață s-a schimbat, s-a așezat pe alte temeiuri, are în fața lui, pentru el însuși și pentru copiii lui, alte perspective și posibilitatea fără capăt a împlinirii oricăror curajoase năzuințe. Fiecare om din țara noastră, care simte - și nu se poate să nu simtă - în ce măsură pentru el însuși și pentru noi toți laolaltă, marea masă a muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, a trăi înseamnă a te realiza din plin, își perindă prin
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
poporului și ale țării, secretarul general al PCR, președintele RSR, tovarășul N. Ceaușescu.“ („Cultura epocii Nicolae Ceaușescu, ctitorie pentru contemporani și pentru posteritate“, Radio București, 28 ianuarie 1988) FRUNZĂ Eugen „La înființarea Partidului Comunist Român, acum cinci decenii au prezidat năzuințele de libertate, independență și progres ale poporului. Dăruire nelimitată pentru înfăptuirea, pe baza legităților istorice și în perspectiva singurei concluzii valabile, a idealului național și social. Întreaga existență a partidului, aureolată cu atâtea jertfe și semne de foc, s-a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aur“, România literară, 23 ianuarie 1986) „Nicicând producția operelor de artă plastică nu a fost mai fecundă ca-n prezent. Epoca prezentă, care se identifică cu numele făuritorului ei, Nicolae Ceaușescu, va pecetlui momentul integrării artelor plastice românești, cu înaltele năzuințe de libertate și pace ale poporului nostru.“ („La mulți ani, iubite Conducător!“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 23 ianuarie 1988) IRIMIE Negoiță „[...] În trunchiul tău, în ramuri de arbore-lumină Crescut din glia noastră strămoșească Se înscrie vârsta mea ce-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe o nouă treaptă a conștiinței revoluționare lupta poporului nostru pentru independența națională și eliberarea sa socială, Partidul Comunist Român a devenit astăzi - după o jumătate de veac de luptă eroică - nu numai exponentul suprem, dar și chezășia realizării tuturor năzuințelor noastre de mai bine, a tot ce înseamnă progres material și spiritual la scara veacului pe care-l trăim, veac ce consacră dimensiunile - infinite - ale capacității și demnității umane. Ampla Expunere a tovarășului Nicolae Ceaușescu a cuprins tocmai această structurală
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ceaușescu, înconjurat, ovaționat de miile și miile de oameni veniți să-l întâmpine, să-l salute cu dragoste, cu respect și recunoștință; totodată, manifestând acea pe cât de nobilă, pe atât de caldă atmosferă de identificare cu un om, îmbrățișând propriile năzuințe, purtând însemnele propriului lor destin. Era - simțeam noi înșine aceasta prin imaginile televizate - Istoria trăită. Iar când Nicolae Ceaușescu - celui căruia unanimitatea românească îi urează mulți și buni ani - a îmbrățișat un pionier ce-i oferea buchetul lui de flori
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
adâncile dimensiuni prin care este exprimată în opera teoretică și practică a tovarășului Nicolae Ceaușescu, exact în acest drum concomitent cu drumul țării. Ca rezultat al gândirii dăruite cu flacăra înaltului patriotism; ca exprimare a conștiinței vii în numele unor mari năzuințe naționale; ca act profund conștient de datoriile față de viitor pe care le are un popor, reașezat în matca sa, după încercările prin care a trecut de-a lungul vremurilor.“ („Cu poporul, pentru popor“, Scînteia, 29 martie 1989) LIPATTI Valentin O
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
atât de vie și de tumultuoasă ne așteaptă, deschisă...“ („Glasul Partidului“, Gazeta literară, 10 aprilie 1958) „Astăzi, în noul stat socialist, în România socialistă, prosperă, liberă și independentă, Partidul Comunist se identifică în cel mai înalt grad cu interesele și năzuințele întregului popor, cu lupta pentru bunăstare și fericire, pentru înflorirea și demnitatea culturii. E un verdict al istoriei, câștigat în lungi și grele bătălii, cu prețul a nenumărate jertfe și sacrificii, întărit de idealul și aspirațiile sale de viitor, aceleași
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o anchetă asupra literaturii noi lansată de Viața românească: „Ce problemă de actualitate vă pasionează și considerați că ar fi bine să intre în preocupările literaturii noastre?“, în Viața românească din decembrie 1957) RPR devenită spectacol shakespearian (notă V. I.) „Năzuința legitimă a artistului, originalitatea, nu poate fi împlinită decât ascultând de porunca zilei noastre. Este incontestabil că în zona socialismului, și deci în țara noastră, au loc procese pe care istoria le cunoaște numai în momentele ei de «grație», în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]