10,006 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SATUL MEU, PURANI Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 766 din 04 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de tine, sat îndepărtat, Natalul meu Purani-sanctuar de pace , Te port în suflet cu tainic zvon de luncă, De cânt și vise pe netede cărări. Prin mintea mea, tablouri trec, crâmpeie, Pădurea cu florile-n tufișuri Și Glavaciocul murmurând printre desișuri De mure, de visătoare
SATUL MEU, PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Satul_meu_purani_floarea_carbune_1359994022.html [Corola-blog/BlogPost/351739_a_353068]
-
Nepotolite cete de copii. Se stinge-n zări slăvitul soare, Se încetează munca pe ogoare Și peste sat coboară înserarea, Peste ținutul meu din Sud-ul binecuvântat, Spre care dorul și iubirea mă poartă neîncetat, Mi-e dor de voi natale zări, Cu ochii minții vă privesc din depărtări... Revăd tot ce-am iubit În inocenta mea copilărie, Mă simt o acvilă în zbor Peste albastre zări Și când coboară noaptea, Iar Glavaciocul lin șoptește, Când curge pe sub rămuriș de sălcii
SATUL MEU, PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Satul_meu_purani_floarea_carbune_1359994022.html [Corola-blog/BlogPost/351739_a_353068]
-
optim între realitate și legendă”, a mai spus ambasadorul Adrian Vieriță. A urmat discursul fostului ambasador SUA la București (2009 -2012), domnul Mark Gitenstein, care a reiterat faptul că a fost "un adevărat privilegiu" să fie ambasador în România, țara natală a tatălui său. "Am văzut în fiecare român câte ceva din tatăl meu: inteligența, umorul, creativitatea, dragostea pentru America și faptul că împartășim aceleași valori”, a mărturisit diplomatul. De asemenea, Mark Gitenstein a spus că pentru a putea să lucrezi în
DESCIFRÂND MOŞTENIREA DACICĂ LA WASHINGTON D.C. de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Eveniment_special_descifrand_simona_botezan_1360696995.html [Corola-blog/BlogPost/359339_a_360668]
-
s-a născut la întâi de cuptor 1974, în Craiova. Deși a încolțit în pământ oltenesc, a înflorit în Banat, în orașul de pe Bega, Timișoara. După ce promovează cu succes examenul de admitere la Facultatea de Medicină Victor Babeș, din urbea natală, Lăură se simte atrasă, în primii ani de studenție, de obstretica. Pe parcurs însă, își descoperă pasiunea pentru cardiologie și decide să se specializeze în acest domeniu. Lăură Pop își ia licență în 1988, iar în 2005, părăsește România, pentru
O ROMÂNCĂ DIN TIMIŞOARA TRATEAZĂ INIMI ÎN FRANŢA. INTERVIU CU LAURA POP, MEDIC CARDIOLOG LA SPITALUL LAUTEUR –WISSEMBOURG de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_romnca_din_timisoara_trateaza_inimi_n_franta_interviu_cu_laura_pop_medic_cardiolog_la_spitalul_lauteur_wissembourg_.html [Corola-blog/BlogPost/355684_a_357013]
-
te piriga Souffle Souffle le vent du nord lorsque je dormais Hier soir elle est vraiment jolie dans mon rêve j'ai vu cette jolie fille mă petite plante s'est envolée dans le ciel au dessus de mă terre natale courent leș enfants au dessus au dessus de la terre ferme Ioan LILA (varianta) visăm, bătea vîntul sufla dinspre nord și eu te visăm erai un vis duios atît de frumoasă în visul meu - înger cum te pot uita iubita mea
JEAN GABILOU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fakateretere_jean_gabilou.html [Corola-blog/BlogPost/352120_a_353449]
-
mai binișor, Țara-n care-acum trăiesc, Cred ca este mama lor. Au uitat că prima geana De lumină li s-a dat, Pe pământul unde bunii Și străbunii, au luptat. Au uitat că cel ce-și pierde Dorul de pământ natal, Își va pierde și credința Și-i luat de-al lumii val ... . Nici o mamă adoptiva, Orișicât te-ar alinta, Nu-ți cunoaște ea durerea, Cum o știe mama ta! Cât America-i de mare Și puțini pot s-o întreacă
BATE VÂNTUL PESTE APE. . . de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Bate_vantul_peste_ape_ionel_davidiuc_1339448119.html [Corola-blog/BlogPost/341965_a_343294]
-
tară, al exuberantei juvenile, al iubirii, al revoltei, al faptelor de vitejie” care „ne încântă și ne înnobilează sufletele” prin elogiul adus „eroului popular anonim pentru care apărarea patriei cu prețul vieții e un act firesc”. Aflată departe de satul natal, eseista vibrează sufletește la tot ce este rustic în poezia coșbuciană, la tradițiile și obiceiurile ancestrale surprinse că „momente esențiale din existența individuală trăită...în vechea structură comunitară a satului românesc”, autorul lor fiind „cântec și vrajă...chintesența poporului român
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1468402834.html [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]
-
acestei publicații new york-eze), acesta din urmă afirma că la tinerețe oamenii își doresc să plece în străinătate și să se afirme, în timp ce în a doua parte a vieții, deja realizați, aceiași oameni își doresc să se reîntoarcă pe meleagurile natale, că românii din țară doresc să-și lanseze cărțile în străinătate, pentru a obtine afirmarea și consacrarea operelor lor în afară (din acest punct de vedere cele două cenacluri ,,Nicapetrei’’ din Windsor, Ontario, Canada, precum și cenaclul literar ,,Mihai Eminescu’’ din
Din viața unui om oarecare – pagini de jurnal by http://uzp.org.ro/din-viata-unui-om-oarecare-pagini-de-jurnal/ [Corola-blog/BlogPost/93315_a_94607]
-
la 80 de ani, știu că România este țara sufletului meu. Să ne ajute și binecuvinteze Dumnezeu pe fiecare dintre noi și neamul nostru românesc.” Mariana Popa, poetă, „într-o biografie romanțată țesută din fapte reale” împletește dragostea față de locurile natale, față de natură, părinți, bunici, cu cea față de Dumnezeu și față de patrie, cu plăcerea de a călători și de a comunica gânduri, sentimente și impresii în limbaj poetic. În perioada 2005-2014 a publicat opt volume de poezii, poezia devenind seismograful vieții
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI, COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423046920.html [Corola-blog/BlogPost/376054_a_377383]
-
poezie. Este autorul a numeroase lucrări de pictură, xilogravură și de sculptură. Are expoziții în țară și în străinătate, în muzee, în mănâstiri și colecții particulare în Germania, SUA, Canada, Elveția, Anglia și în România. La Căminul Cultural din comuna natală, Vermeș, s-a inaugurat Muzeul „A. Gyuris”. A publicat până în prezent 12 cărți și este cuprins în peste 25 de antologii și dicționare românești și bilingve. Elena Trifan, profesor de limba română, în învățământul preuniversitar, doctor în filologie cu distincția
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI, COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423046920.html [Corola-blog/BlogPost/376054_a_377383]
-
Menuț Maximinian S-a născut la Timișoara la 10 iulie 1979. Copilăria și-a petrecut-o în satul natal al părinților, Dumbrăvița, comuna Spermezeu, județul Bistrița-Năsăud, unde a absolvit și Școala Generală. Absolvent al Colegiului Național “Liviu Rebreanu” din Bistrița, profil Matematică-fizică, al Școlii Postliceale de Informatică din cadrul Grupului Școlar de Informatică, al Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Litere, secția
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_menut_maximinian_al_florin_tene_1344745282.html [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
la câteva sute de kilometri ar trebui să devină și pentru români o variantă plauzibilă, cel puțin la nivelul testării pieței muncii și a considerării oportunității de a avea, măcar pentru o perioadă, un loc de muncă departe de zonă natală. Evident, relocarea vine cu plusuri și minusuri, dar părțile bune sunt mult mai importante. De ce să insisți să cauți locuri de muncă în contabilitate, de exemplu, în orașul tău unde sunt destul de puține oportunități și să nu mergi pentru un
Relocarea, o solutie de luat in seama pentru a gasi jobul ideal? by http://www.zilesinopti.ro/articole/6613/relocarea-o-solutie-de-luat-in-seama-pentru-a-gasi-jobul-ideal [Corola-blog/BlogPost/98788_a_100080]
-
liceul Carol din Craiova, la gimnaziul Radu Greceanu din Slatina și la gimnaziul Al. Lahovari din Rm. Vâlcea; student „întârziat” la Drept, în București, ziarist în Cluj și în capitală, alături de bunul său prieten Cezar Petrescu, apoi avocat în urbea natală, timp de 6 ani, între 1924-1930 și, în sfârsit, stabilirea la Bucureși, cu familia intre 1930-1935. 1935 - anul fatidic al morții premature a lui Gib.I.Mihăescu a fost anul când a fost suprimat brusc acest fascinant urcuș pe scara
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de EMIL ISTOCESCU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_istocescu_1464135632.html [Corola-blog/BlogPost/378982_a_380311]
-
iubit cât și al țării reprezentată de steagul tricolor atașat steagului roșu al clasei muncitoare. Apoi pionierul și în final membrul și membrana educați politic, politic, politic ... Un nou tip de educație în care nu exista mamă, tată, rude, sat natal. Organizația de bază era originea tuturor. Prin ea ne formam, prin ea trăiam, în interiorul ei creșteam treptele ierarhiei sociale ca rezultat al întrecerii socialiste. Societatea era formată din tovarăși de muncă cu care împărțeai experiența, bucuriile și tristețile tale. Astăzi
EDUCAŢIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emil_wagner_1492247209.html [Corola-blog/BlogPost/354223_a_355552]
-
Mie“ (Matei 19, 21). Urmând îndemnului evanghelic, tânărul Antonie și-a împărțit averea săracilor, și-a lăsat sora mai mică în grija unor credincioase cunoscute și s-a retras în singurătate. Inițial a trăit într-o colibă la marginea satului natal, așa cum obișnuiau în acea vreme cei care doreau să aibă o viață ascetică. A avut ca îndrumător spiritual un bătrân ascet din apropiere, devenind ucenicul acestuia. Căutat de mulți ucenici După câțiva ani de ucenicie, la 35 de ani a
PĂRINTELE SPIRITUAL AL MONAHILOR CREŞTINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1421217862.html [Corola-blog/BlogPost/382060_a_383389]
-
venit în America avea doar un an și șapte luni și de atunci nu a mai fost în România, Priscila vorbește bine limba română și își dorește ca în viitorul nu prea îndepărtat să aibă oportunitatea să-și viziteze țara natală. Atât pentru ea, cât și pentru mulți alții care au venit aici, poate de mici copii, România reprezintă nu doar “patria mamă” dar și o țară unică și surprinzător de frumoasă. Roxana Curpaș Surprise, Arizona iulie 2007 Referință Bibliografică: Despre
DESPRE TINERI ROMANI-AMERICANI ŞI PREOCUPARILE LOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_tineri_romani_americani_si_preocuparile_lor.html [Corola-blog/BlogPost/348162_a_349491]
-
să părăsească definitiv România. „Căruță din inima mea”, apărută în volumul [bilingv] Rund um meine Eltern eine Burg Gedichte. / Construiam o cetate în jurul părinților mei (Wien, Ed. Exil, 2009), este o poezie a propriului destin de nomad, înstrăinat de pământul natal (plaiurile Gherlei), dar și de miraculosul tărâm indian - pe care nu l-a cunoscut niciodată cu adevarat („eram nevăzut și străin că o apă”) și pe care incearca, imaginar, să-l recupereze - cand ludic („decupam pentru mine o bucată de
CĂRUȚA DIN INIMA MEA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1485369934.html [Corola-blog/BlogPost/372901_a_374230]
-
avut ocazia să citesc câteva din poeziile sale. Majoritatea au fost scrise încă din anii de liceu și adunate într-un volum intitulat „Genuni”, tipărit în anul 1939, în 500 de exemplare. Toate poartă-n ele amprenta dragostei de locurile natale și de oamenii lor, constituind parcă un preambul al cărții exilului de mai târziu. Însuși titlul îmi inspiră acest lucru: „Genuni”! - odată ce-ai pășit pe drumul exilului, nu poți să știi niciodată spre ce prăpăstii te îndrepți sau pe
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7.html [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
vremurilor în care trăim, au etaj, balcoane, terase, apă curentă și baie în interior. Dar petice de umbră ne mai întunecă viața când întâlnim câte o anume categorie de oameni. Mi s-a întâmplat să mă confrunt astă-vară în Țigăneștiul natal, dar nu numai, cu oameni care și-au ridicat nivelul stării materiale la înălțimi de nevisat până nu cu mulți ani în urmă, dar nu au putut să-și ridice și orizontul gândirii sau al culturii, să capete puțin ștaif
SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_sperante_pentr_elena_buica_1386057083.html [Corola-blog/BlogPost/363069_a_364398]
-
măreț se înalță piscul. Dacă până acum nu a apărut marele romancier, poet sau dramaturg al zilelor noastre, el totuși se va naște atunci când i se va împlini sorocul. Pe acest tărâm al scrierilor, dar și al primenirilor, Teleormanul meu natal mi-a pus largi aripi împlinirii speranțelor înalte. Dar oriunde ai intoarce privirile prin tara, observi cu bucurie că românii redescoperă valori autohtone pe care le-au cam uitat în anii de după 1989, orbiți de noutatea luciului din Occident. Acum
SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_sperante_pentr_elena_buica_1386057083.html [Corola-blog/BlogPost/363069_a_364398]
-
nr. 1358 din 19 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Adjutantul aviator Traian Dârjan, eroul aviator al clujenilor, s-a născut la 18 noiembrie 1920, în localitatea Someșeni, județul Cluj, într-o familie de agricultori. A urmat cursurile Școlii din localitatea natală, ca bursier al statului, absolvind 4 clase comerciale în Cluj. În paralel cu acestea, dând curs unei tainice chemări, a învățat pilotajul avioanelor pe terenul aeroportului actual, unde în anul 1939 a fost brevetat pilot Gr. II. Apoi, din anul
MISIUNE ÎNDEPLINITĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1411113221.html [Corola-blog/BlogPost/366166_a_367495]
-
mereu cu atenție ce a scris și am avut ocazia, (pentru care îi mulțumesc pe această cale), sä pätrund cu sfiala și pioșenie într-o viață de om; în viață acestui scriitor inimos, simplu și binecuvântat, Mihai Leonte. Descrierile locurilor natale, a minei în care a muncit în condițiile vitrege de pe acele timpuri, dialogurile avute cu...Dumnezeu, povestirile învelite cu dibäcie într-o notä hazlie, atunci când pomenea despre "Șatra din valea Ciofului", sunt numai câteva aspecte care reflectă caracterul minunat al
TRECĂTOR PRIN LUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 by http://confluente.ro/_trecator_prin_lume_doina_theiss_1363740124.html [Corola-blog/BlogPost/345323_a_346652]
-
consemnat a fost un Vasile al Preotesii. Omul, scump, de neprețuit și drag mie, unul dintre autorii Renașterii acestei localități care va împlini peste doi ani 700 de ani de la atestare, este mândru că i se mai spune în localitatea natală și astăzi Vasile al Priotesi, ceea ce îl face, uneori, să semneze astfel diverse texte, precum prefața la un volum monografic intitulat „Boholț, sat ardelean al tradiției, statorniciei și speranței”, volumul învățătorului său Aurel Drăguș, adevărat părinte spiritual, dascăl renumit și
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442491702.html [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
aprilie 1958 în zi de mare sărbătoare, când este pomenit Sfântul, slăvitul mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, în satul Câmpeni, județul Buzău, fiind al cincilea între cei doisprezece copii ai familiei Gogu și Veronica Milea. A copilărit în satul natal, la marginea Bărăganului, învățând de mic ocinașul și rugăciunile pe care sătenii le adresează lui Dumnezeu în fiecare zi, cu speranță, sacramental, pentru ploaie, pentru sănătate, pentru binecuvântarea familiilor, a lanurilor și necuvântătoarelor, totdeauna cu privirea la icoane, spre biserică
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437031519.html [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]
-
de mărțișor Iar aripile dragostei m-au ocrotit, Am fost copilul răsfățat, prea mult iubit: Un fulg curat de nea sau puf de mâțișor. M-am depărtat de toate, de părinți și frați, De prieteni, rude și de satul meu natal; Trecutul mi se pare-o floare de santal Ce ne-oglindește și ne face mai curați. Referință Bibliografică: Șuvoaie de-amintiri / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1786, Anul V, 21 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
ŞUVOAIE DE-AMINTIRI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/curelciuc_bombonica_1448099509.html [Corola-blog/BlogPost/369848_a_371177]