6,250 matches
-
da seama. Ce m-a mai marcat era moartea străbunicii mele și blițul unui aparat foto care m-a speriat în grădiniță germană. Cu toată ura împotriva clasei mele de dușmani ai poporului eu am crescut la două familii de nemți dintr-un cartier unde se vorbea un dialect nemțesc. Mergeam lunea și veneam sâmbăta luând bătaie împreună cu copilul lor de aceiași vârstă cu mine, el stătea în fața iar eu în spatele lui și când dădea în el nu știu cum se făcea că
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.11 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370978_a_372307]
-
sau ghinionul era că soția acelui maistru era colegă cu mama), și asa am ajuns să mă ia la el în echipă, omul mi-a vrut binele nu știa despre mine multe iar mai târziu l-au schimbat venind un neamț în vârstă a cărui ginere lucra acolo și care se uita la mine mai să mă bată tot timpul de nu știam ce are cu mine. Aici ajung să lucrez cu un alt neamț care a avut probleme, nu știu ce acuzații
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
târziu l-au schimbat venind un neamț în vârstă a cărui ginere lucra acolo și care se uita la mine mai să mă bată tot timpul de nu știam ce are cu mine. Aici ajung să lucrez cu un alt neamț care a avut probleme, nu știu ce acuzații penale sau nepenale iar tot ce lucram aveau tarife hilare fiind migăloase de trebuia să stăm de multe ori după program să terminăm pentru că de când cu problemele din liceu nu-mi mai mergea nimic
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
mea este și va rămâne marcată, până la sfârșitul vieții mele, de cultura acestor plaiuri“. În : George Guțu, Doina Sandu (Hrsg.): „Zur Geschichte der Germanistik in Rumänien (II). Der Bukarester Germanistiklehrstuhl“, Editura Universității din București; Recurs la romanitatea în opera unui neamț (Gedanken über die Rumänität in den Texten eines Deutschen; Essay), George Guțu, in: Transilvania, Sibiu/Hermannstadt 2004.- Auch in: Hans Bergel - Minderheitendasein, Schriftstellerexistenz und politische Systeme. Von Elisabeth Martschini, București/ Bukarest 2005; Foaie de suflet pentru un oraș transilvan (Gedenkblatt
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
le zic și romanii, măcar că știu prea bine că unii dintre greci îi numesc geți, fie pe drept, fie pe nedrept“ (I.H. Crișan, Spiritualitatea geto-dacilor, p. 39). Este cunoscut faptul că unele popoare poartă mai multe nume: germanii sunt numiți nemți de slavi și români, tedesco de italieni, german de englezi, allemand de francezi iar ei înșiși își zic Deutsch; la fel maghiarii mai sunt numiți unguri. Strămoșii băștinași care au populat teritoriul patriei în vechime se chemau daci. Probabil că
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
Să intrăm tiptil în atelier... -Uite damigeana răsturnată și oala de pe masă, goală. Au fost harnici „băieții”. Nea Ghiță... rupe tacticos ultimul covrig din șirag. Acum îl face anafură în restul de vin care i-a rămas în pahar. Și neamțul? Moțăie, clătinându-se cu evantaiul de cărți în mână. Dar violentul Arapu? Ei, Arapu plânge jalnic. De ce-o fi plângând? Și se ferește cu mâinile de ceva. -Nu, nuuu! Nu dați, că n-am să mai fac! Nea Ghiță
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
clătinându-se cu evantaiul de cărți în mână. Dar violentul Arapu? Ei, Arapu plânge jalnic. De ce-o fi plângând? Și se ferește cu mâinile de ceva. -Nu, nuuu! Nu dați, că n-am să mai fac! Nea Ghiță! Bă, neamțule! Opriți bă, cheile astea că mă lovesc peste dește! Au! Aoleu! Uite că se repede și barosul! Neamțule! Oprește-l, bă, că mă omoară! Ca stropit cu o găleată de apă, neamțul a sărit : -Ai înnebunit, Arapule? -Blestemul bietului Tudorel
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
n-am să mai fac! Nea Ghiță! Bă, neamțule! Opriți bă, cheile astea că mă lovesc peste dește! Au! Aoleu! Uite că se repede și barosul! Neamțule! Oprește-l, bă, că mă omoară! Ca stropit cu o găleată de apă, neamțul a sărit : -Ai înnebunit, Arapule? -Blestemul bietului Tudorel, a mormăit nea Ghiță, molfăind covrigul muiat în vin. -Nu mă lăsați, fraților! Uite cum vâjâie barosul! Mă omoară, mă omoară! țipa disperat Arapu, alergând spre ușă. Dar în acel moment a
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
vâjâie barosul! Mă omoară, mă omoară! țipa disperat Arapu, alergând spre ușă. Dar în acel moment a intrat domnul Ionescu având biciușca în mână : -Ce-i, măi Antoane? Vă bateți? Ce-i cu balamucul acesta? Ce v-am spus eu, mă? Neamțul și nea Ghiță au sărit ca arși aruncând cărțile sub masă. -Țiganul a luat-o razna, domnule Ionescu! Are vedenii. -Iartă-mă, patroane! M-au ajuns blestemele băiatului cu nuiaua. -Ce blesteme, mă? Ce-i cu harababura asta, mă? Nu sunteți
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
jos și a mormăit : -A plecat...m-a forțat Anton...Era să mă omoare... Domnul Ionescu s-a repezit cu biciușca spre Arap, a ridicat-o, dar...nu l-a lovit. -Ar trebui să te omor eu, nenorocitule! A intervenit neamțul : și eu am zis să plece, domnule Ionescu! A plâns atâta. -Măcar i-ați dat nuiaua? Pe unde-a plecat? Precis peste deal, că e mai scurt. -Noi am insistat să meargă prin sate. Am ieșit după el afară și
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
Pe unde-a plecat? Precis peste deal, că e mai scurt. -Noi am insistat să meargă prin sate. Am ieșit după el afară și... -Mă, l-ai urmărit până la Vânători? Trebuia să-l urmărești până acolo! Văzând capul plecat al neamțului și pe ceilalți doi privindu-l ca hăbăucii, domnul Ionescu a dat din mână a lehamite : -Sunteți niște tâmpiți! Nu se poate baza omul pe voi. Hai! Imediat! Antoane, ia bățul acela și tu, neamțule, felinarul din cui! Aprinde-l
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
acolo! Văzând capul plecat al neamțului și pe ceilalți doi privindu-l ca hăbăucii, domnul Ionescu a dat din mână a lehamite : -Sunteți niște tâmpiți! Nu se poate baza omul pe voi. Hai! Imediat! Antoane, ia bățul acela și tu, neamțule, felinarul din cui! Aprinde-l, repede! Tu, nea Ghiță, faci ordine aici! Fără să le mai dea răgaz i-a urcat în sanie și a dat bice armăsarilor. A trecut mai întâi prin sat la Lică, pădurarul, vechiul său prieten
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
în spate lângă Anton. Acesta i-a explicat șoptit cum stă chestia. -Tragi cu pușca, Lică, numai dacă vezi că lupii vin spre noi. Atât i-a spus domnul Ionescu, fără să se întoarcă spre el. Apoi, tot scurt : tu, neamțule, ține felinarul acela mai sus și agită-l, dacă vezi lupii! El mâna armăsarii din răsputeri, în speranța să-l ajungă din urmă pe Tudorel, deși uitase să-i întrebe pe cei trei, de când plecase. Dar...nu se baza pe
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
cearșafuri albe plutind printre umbrele albastre. Uneori li se părea că în spatele fiecărui copac este ascuns fie un lup, fie un tâlhar, gata să se repeadă asupra lor. Deseori, domnul Ionescu striga : -Fii atent, Lică! Ochii mari, Antoane! Agită felinarul, neamțule! Toți executau comenzile date, cu ochii bulbucați, împrăștiați în peisajul misterios. Iar clopoțeii de la gâtul armăsarilor aruncau în atmosfera amenințătoare, sunete nervoase, sacadate, țipătoare ce pătrundeau în urechile celor din sanie ca niște vaiete sau țipete ale fioroaselor năluci albe
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
nuiaua sclipitoare ca un fulger. Simțind mirosul lupului din depărtare, armăsarii iar au început să sforăie, amplificând spaima celor din sanie, cărora inimile li se urcaseră în gâtleje. Lică și Arapu arătau cu degetul în față, gâjâind : îîî! Îîî! Îîî! Neamțul nu mai trebuia să agite felinarul. Îi tremura suficient mâna. Și domnului Ionescu îi tremurau hățurile în mâini, agitând fără voie caii. Cu fălcile încleștate reuși totuși să bâlbâie : -Trââ...trââ..gii...Li...li...căă! Idee total absurdă. Lică putea
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
armăsarii. Dar, cine mai gândea în clipele ălea?! Apoi, armăsarii au început să alerge și mai repede pentru că simțiseră mirosul băiatului care i-a hrănit și adăpat toată toamna. Bietul Lică, deși tremura, îndreptă pușca în direcția lupului, pe lângă urechea neamțului, ușor deasupra armăsarului din dreapta. Parcă știa ce face! Închise ochii și, cu mâna tremurândă...apăsă pe trăgaci... În acea fracțiune de secundă nimeni nu mai știa ce face. Nici măcar lupul, care făcuse deja saltul fatal în ceafa lui Tudorel și
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
alergară și văzură că la botul cailor zăcea Tudorel cu fața-n zăpadă. O clipă au crezut că este mort. L-au întors cu fața-n sus : -Tudorele, Tudorele, trezește-te, mă, că suntem noi! Domnul Ionescu se precipită : -Apropie neamțule felinarul să vedem dacă mai suflă! Mai sufla. Îi dădură palme pe obraji, îl frecară cu zăpadă. -Suntem noi, mă Tudorele! Hai, ridică-te! În fine, Tudorel deschise ochii și-ncepu să gâjâie : îîî! Îîî! Îîî! Domnul Ionescu a început
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
mă! Revino-ți, mă! Ai scăpat, mă! Ai avut noroc de căluți, mă! Că ei te iubesc, mă! Uite satul, e aproape, mă! După fiecare alintătură, Tudorel gâjâia : îîî! Îii! -Uite, mă, că și nuiaua este întreagă! îl încurajă și neamțul. Degeaba. Și ridicat în picioare, Tudorel tot mai gâjâia. -Ce-i facem, domnule Ionescu! întrebă îngrijorat Lică. Ăsta nu mai vorbește până nu-i descântă o babă de sperietură. -Liniștiți-vă și voi! sări domnul Ionescu. Hai cu toții în sanie și să
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
ca să ajungem mai repede. Pentru că Tudorel vrea să... vrea să...colinde cu...Cu ce vrei Tudorele să colinzi? -Cu bolindeții, a răspuns clar și voios Tudorel. Toți au început să râdă. Uite, domnule, care era descântecul de sperietură! a spus neamțul. -Bravo, mă! a sărit și Arapul. Eu credeam că ai să rămâi mut toată viața. -Să mă ierți, domnule Ștefănescu! a scâncit Tudorel. Că...n-am ascultat. Și tu să mă ierți nene neamțule, că...te-am mințit... -Lasă, mă
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
era descântecul de sperietură! a spus neamțul. -Bravo, mă! a sărit și Arapul. Eu credeam că ai să rămâi mut toată viața. -Să mă ierți, domnule Ștefănescu! a scâncit Tudorel. Că...n-am ascultat. Și tu să mă ierți nene neamțule, că...te-am mințit... -Lasă, mă! l-a bătut pe umeri neamțul. Ce nu face omul pentru o colindă după bolindeți. Vorba e că ne-ai speriat foarte tare. -Uite, acolo este casa noastră!...arătă cu degetul Tudorel. Domnul Ionescu
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
Arapul. Eu credeam că ai să rămâi mut toată viața. -Să mă ierți, domnule Ștefănescu! a scâncit Tudorel. Că...n-am ascultat. Și tu să mă ierți nene neamțule, că...te-am mințit... -Lasă, mă! l-a bătut pe umeri neamțul. Ce nu face omul pentru o colindă după bolindeți. Vorba e că ne-ai speriat foarte tare. -Uite, acolo este casa noastră!...arătă cu degetul Tudorel. Domnul Ionescu opri caii la poarta lui Iancu Stelaru și-i spuse băiatului : du
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
nouă bine, la anul. -Păi... astă seară e...Ajunul, bâigui Tudorel. -Și ce dacă? Urează-ne ceva, că nu ne mai vedem până la anul. -Păi, începu să mormăie Tudorel cu capul plecat. Să trăiți!... Să înfloriți!... -Așa, așa!îl încuraja neamțul. Zi-i așa, că-i zici bine! -Ca merii, ca perii...în mijlocul verii. Apoi Tudorel tăcu. -Și mai ce, mă, și mai ce? întrebă nerăbdător Lică pădurarul. -Să vă fie casa...casă! Să vă fie masa...masă!... -Așa, așa, strigă
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
Dâncu revine surâzător, rezerva de la Justiție trece cu brio prin furcile Comisiei. Mulți aplaudă modul în care Cioloș a rezolvat rapid momentele ilare. Parlamentul votează și la ora 7 p.m. se depune jurământul. Pentru cel puțin un an de zile, neamțul are guvernul lui. Poze... Cucuveaua a cerut azil politic! În câte zile a făcut Dumnezeu lumea ? Guvernul SMURD, la muncă! Arma principală - transparența! Să nu credeți că Sistemul Mafiot Român doarme! Pilula destresantă Tare mi-e că românul nu s-
TABLETA DE WEEKEND (131): GUVERNUL SMURD ÎN ACŢIUNE! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369921_a_371250]
-
privirile. Când am terminat, ne ridicăm și intrăm în librărie. Frumoasă, ordonată, bogată și cu două nemțoaice să le pupi, nu că erau frumoase, ci de amabile ce erau. Privim, atingem, răsfoim și comentăm și deodată Ioranna zice: „Dumitre, dar nemții, ăștia, au zeci de scriitori de-ai lor, băștinași, ce scriu de zeci de ani, cum de nu s-a găsit unul dintre ei, mai breaz ca Herta Muller, să i se dea premiul Nobel pentru Literatură?” Rămân perplex! Uite
UN NOBEL PENTRU CALUL MEU ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369938_a_371267]
-
mai fost bolnav de moarte toată viața sa. În jurul anului 1920, sora Părintelui Ilie Cleopa, Ecaterina, pleacă la Mânăstirea Agapia - Neamț pentru a se călugări. Spre sfârșitul anului 1927, fratele său mai mare, Gheorghe, a intrat în obștea Schitului Sihăstria - Neamț. A fost călugărit, primind numele de Gherasim. În iarna anului 1929, după sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, Constantin și fratele său Vasile s-au hotărât să plece la Schitul Sihăstria - Neamț pentru a sluji toată viața lui Iisus Hristos. După ce s-
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]