2,130 matches
-
cu acest „lăsați“, prințe. Nu ne ascundem, spunem pe față; da, aici e doar o sută de ruble, nu două sute cincizeci, dar oare nu e totuna... N-nu, nu e totuna..., izbuti să strecoare Gavrila Ardalionovici, afișând un aer de nedumerire naivă. — Nu mă întrerupeți; nu suntem chiar atât de proști cum ne credeți, domnule avocat, exclamă cu ciudă nepotul lui Lebedev. Firește, o sută de ruble nu-s două sute cincizeci, însă e totuna, pentru că important e principiul; aici inițiativa e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mult să i-o arate. „Cum s-o fac mai repede? Stați puțin! Sau v-o trimit astăzi prin Kolea, dacă apare, sau v-o aduc eu mâine, când o să ies la plimbare cu prințul“ - puse ea, în sfârșit, capăt nedumeririlor, bucurându-se că a reușit să rezolve această problemă într-un mod atât de dibaci și comod pentru toți. La urmă, pe când își lua deja rămas-bun, prințul Ș. parcă își aminti brusc: Ah, da, întrebă el, nu știți măcar dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ani de boală trebuia negreșit să rămână ceva, așa că e imposibil ca oamenii să nu-și râdă de mine... uneori... nu-i așa? Părea să aștepte un răspuns și o hotărâre, uitându-se împrejur. Toți stăteau cuprinși de o adâncă nedumerire provocată de această ieșire neașteptată, bolnăvicioasă și, parcă, în orice caz, nemotivată. Dar ieșirea servi drept pretext unui episod ciudat. — De ce vorbești așa aici? strigă deodată Aglaia. De ce le vorbești lor? Lor! Lor! Părea înfuriată în ultimul hal: ochii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în clipa aceea intră Aglaia, liniștită și plină de importanță, îi făcu prințului o plecăciune ceremonioasă și își ocupă solemn locul cel mai la vedere de la masa rotundă. Îl privi întrebător pe prinț. Toți pricepură că venise momentul dezlegării tuturor nedumeririlor. — Ai primit ariciul meu? îl întrebă ea pe un ton ferm și aproape supărat. — L-am primit, îi răspunse prințul roșind și încremenind. — Atunci explică-mi iute ce crezi dumneata despre asta? Explicația e necesară pentru liniștea mamei și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că... într-un cuvânt... I se tăie răsuflarea și tăcu. — Da, n-ai spus prea multe, zise Aglaia după ce așteptă vreo cinci secunde. Bine, sunt de acord să lăsăm ariciul. Dar mă bucur că, în sfârșit, pot pune capăt tuturor nedumeririlor acumulate. Dă-mi voie, în sfârșit, să aflu chiar de la dumneata: mă pețești sau nu? Ah, Dumnezeule! făcu Lizaveta Prokofievna. Prințul tresări și făcu un pas îndărăt. Ivan Feodorovici se prefăcu într-o stană de piatră. Surorile se încruntară. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu nerăbdare spre Aglaia. Se așezară departe una de alta, Aglaia pe canapeaua dintr-un colț al camerei, Nastasia Filippovna într-un fotoliu de lângă fereastră. Prințul și Rogojin nu luară loc; de altfel nu fuseseră invitați să se așeze. Cu nedumerire și cu durere parcă, prințul îl privi pe Rogojin, însă acesta își flutura zâmbetul obișnuit. Tăcerea se mai prelungi câteva clipe. În sfârșit, pe chipul Nastasiei Filippovna trecu umbra unei senzații funeste; privirea îi devenea îndârjită, fermă și aproape ostilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
întrebare ciudată: e în stare să-și ardă pe loc, la flacăra lumânării, un deget, demonstrându-și astfel dragostea? Gavrila Ardalionovici, se zice, fusese stupefiat de această propunere, se pierduse într-atât cu firea, pe față i se întipărise atâta nedumerire, încât Aglaia, cuprinsă parcă de isterie, râsese și mai abitir, îl părăsise și fugise sus la Nina Alexandrovna, unde de altfel o și găsiseră părinții. Această anecdotă ajunsese la urechile prințului chiar a doua zi, prin intermediul lui Ippolit. Deoarece nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aceea că în tot acest timp, privindu-i, îi admirase și se bucurase de ei. Dar tot această părere pe care și-o formase despre starea sufletească și mintală a Nastasiei Filippovna îl scutea în parte și de multe alte nedumeriri. Acum ea era o femeie total schimbată, în comparație cu cea pe care o cunoscuse cu trei luni în urmă. Acum, de pildă, nu se mai întreba de ce fugise ea atunci de măritișul cu el, cu lacrimi, blesteme și reproșuri, iar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
toate aceste motive, laolaltă cu multe altele; dar pentru el era cât se poate de clar ceea ce bănuia de mult, și anume faptul că bietul ei suflet bolnav nu mai rezistase. Toate acestea, deși, în felul lor, îl scuteau de nedumeriri, nu puteau să-i ofere nici calm, nici odihnă în tot acest timp. Uneori parcă se străduia să nu se gândească la nimic; căsătoria, se pare, o considera într-adevăr drept o formalitate lipsită de importanță; nu prea punea preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Și unde-s... cărțile? — Aici... zise Rogojin, după o tăcere și mai lungă. Uite-le... Scoase din buzunar un pachet de cărți de joc folosite, învelite în hârtie, și le întinse prințului. Acesta le luă, dar cu un fel de nedumerire. Inima îi era apăsată de un nou sentiment, de tristețe și dezolare; înțelese subit că în momentul acela, ca și în intervalul de mai înainte, nu spunea deloc ceea ce ar trebui să spună, nu făcea ceea ce ar trebui să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dar cuvintele pentru care s-a desființat - precum sperăm, deocamdată - institutul de la Pantelimon? Aceasta e întrebarea pe care trebuie să și-o pună tot omul serios și credem că ar fi timpul ca opinia publică să nu mai rămâie în nedumerire asupra acestei întrebări. [31 mai 1881] ["ASUPRA EXAMENELOR... Asupra examenelor de bacalaureat de estimp am primit denunțări atât de grave încît ne-am sfiit de-a le da publicității și am căutat mai întîi a ne informa de la oameni vrednici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Romani 5, 5). În comuniunea de iubire cu semenii, creștinul devine un instrument al haru‑ lui iubirii dumnezeiești. Sfaturile Sfinților Părinți În ceea ce privește suferința și Îngrijirea celor suferinzi constituie de fapt și o terapie spi‑ rituală, căci ei răspund multor Întrebări, nedumeriri și pro‑ bleme duhovnicești, pe care lecturându‑le, realizăm că dra gostea cuvioșilor era atât de mare, Încât aveau aplecare și Înțelegere pentru fiecare om, iar anduranța lor În suferință, Încercare sau necaz le era sprijinită și Întărită de Hristos
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vârful Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la boală 167 nasului, căci a o săruta pe față am considerat că este o necuviință. După aceea sfânta s‑a așezat pe scăunel, iar eu pe cufăr și mi‑a dezlegat nedumerirea pe care o aveam ( În legătură cu un subiect bisericesc). Apoi mi‑a povestit viața ei. Știam că există o Sfântă Eufimia, dar viața ei nu o cunoșteam. Când mi‑a povestit mucenicia ei, nu numai că o auzeam, dar parcă o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
național și conceptul de patrie. Autoarea parodiază dadaist titlul unei cărți postume a lui Emil Cioran, zicând propriului op Tzara mea. 203 Tamara Carauș etalează un număr important de lecturi postmoderniste și arată suficientă inteligență spre a surprinde, cu oarecare nedumerire, câteva dintre paradoxurile postmodernismului autohton. "Tzara" (nu Tristan!) este deopotrivă România și Republica Moldova, tânăra simțindu-se a fi produsul "paideic" atât al școlii sovietice moldovenești, cât și al universității românești postdecembriste. Cu Ernest Gellner într-o mână și cu Leon
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ironiei caragialiene). În fond, V. însuși atrage atenția asupra acestui tertip atunci când, juxtapunând două portrete contradictorii ale lui Ibsen realizate de Georg Brandes, îl identifică alternativ pe dramaturg cu Brand și cu Peer Gynt, pentru a mima apoi, cu ingenuitate, nedumerirea: „E firesc să ne întrebăm care e adevăratul Ibsen, care e masca și care obrazul? Oricum, iată un foarte interesant caz de răsfrângere a personajelor în chipul autorului, care ne apare astfel confuz, ca într-o fotografie mișcată”. De altfel
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
În 1968, pe 25 iunie, are loc ședința Comitetului Executiv al CC al PCR în care se discută și problema cinematografiei, după probleme privind asigurarea cu combustibil a populației. În legătură cu necesitatea unei legi a cinematografiei, tov. Petre Lupu își manifestă nedumerirea : La sfîrșitul materialului se arată că Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă va trece la elaborarea unei legi a cinematografiei. Nu am înțeles bine. De ce trebuie să se facă o asemenea lege, nu-mi este clar acest lucru. Nu știu ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
educație prin și pentru muncă. Virtuțile educative ale muncii sunt puse în valoare numai prin participarea directă a copiilor, adolescenților și tinerilor la înfăptuirea ei. Oferiți copiilor o bună educație prin muncă și le veți da cea mai prețioasă avere! Nedumeririle Mălinei Când ochii copiilor se deschid tot mai larg spre lume, spre viață, în mintea lor încă puțină se nasc întrebări în cascade cărora noi, adulții, și mai ales cei încărcați de ani și de experiență, trebuie să le facem
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
săi, venit să-l vadă, mergând în patru labe și având în spate pe nepoțica lui de 2-3 ani care, fericită, îi adresa îndemnul: di, cal, di! Fără să se simtă jenat de postura inedită în care se afla, la nedumerirea afișată și exprimată de vizitator, ilustrul profesor i-a spus: - Dragul meu, este adevărat că pe copiii mei nu i-am alintat și nu m-am jucat cu ei, dar să știi de la mine că dragostea față de nepoți este incomparabil
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
vieții. Înțelegem poate mai clar și mai tulburător totodată cum cei fără această „temă” în viața lor unii lunecă mai ușor, pot cădea în apatie, disperare, în prăpăstioase vicii (a se vedea în această carte textele Ancuța, Ora de dirigenție, Nedumeririle Mălinei, Mălina a devenit școlăriță). În această carte apelul la memorie, la memoria afectivă, răzbate cu o nostalgie uneori frisonată, strepezită, care se crede, care se vede greu de înțeles de ceilalți (în texte precum Idei și fapte, Amintiri la
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
pentru evoluția artei în viitor, a canaliza interesul pentru a scrie despre unele naturi moarte sau portrete pictate în maniera ce amintește de concepțiile pictorilor olandezi din secolul al XVII-lea, sau epoca lui Chardin, poate, de asemenea, provoca unele nedumeriri, mai ales dacă autorul textelor este el însuși pictor. Opțiunea care m-a împins spre Stahi și care m-a determinat să poposesc asupra creației sale se datorează tocmai înțelegerii artei, în gene- ral, după o îndelungată experiență personală și
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Imperiul Habsburgic: N-auzi cum strigă Basarabii/ Blestemul zilelor ce vin,/ Cum sună-n bucium pîrcălabii/ De la Soroca și Hotin?/ Eu simt cum matca mea tresare/ De-al amintirilor șuvoi,/ Arcașii lui Ștefan cel Mare/ Îmi cer azi moaștele napoi/.../ Nedumerirea mă supune/ CÎnd rostul patimii v-ascult,/ Căci inima nu-mi poate spune/ Pe care să vă plîng mai mult. Un moment important pentru anul 1917 este participarea lui Octavian Goga la misiunea de atragere ca voluntari pe front a
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
să se treacă de la predominarea rolului profesorului la o participare sporită a elevilor la activitate, ca subiecți activi ai propriei lor formări. Pe parcursul activității, elevilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a pune întrebări, ei manifestându-și, astfel curiozitatea, nedumerirea, interesul, urmând să fie conduși, în măsura posibilităților, să descopere singuri răspunsurile. Profesorul trebuie să înțeleagă ce semnificație are pentru fiecare elev învățarea conținuturilor vehiculate, ce dificultăți trebuie învinse pentru ca un concept să fie bine însușit, ce sarcini de activitate
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
crezi?" Ioana nu mai putu suporta orbitele grele, pământii ale celui de-al doilea orb, care, ciudat o aspirau și, desprinzându-se de ele ca de niște legături îndărătnice, dureroase, porni spre geam urmărită de zâmbetul orbului strâmb, și de nedumerirea doctorului care parcă nu aștepta răspuns"11. Al doilea fragment ekphrastic este următorul: Închise plicul și, dorind să evite privirea întrebătoare a doctorului, descoperi iarăși coloana de orbi. Căutând să-și învingă reținerea și spaima de altădată, le cercetă cu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
acesteia: Ioana nu mai putu suporta orbitele grele, pământii ale celui de-al doilea orb, care, ciudat o aspirau și, desprinzându-se de ele ca de niște legături îndărătnice, dureroase, porni spre geam urmărită de zâmbetul orbului strâmb, și de nedumerirea doctorului care parcă nu aștepta răspuns (vezi nota 11). Astfel, fragmentul exphrastic se construiește simetric: începutul, la fel ca și finalul, fotografiază reacția Ioanei. Privirea ei contemplativă parcurge distanța de la indiferență la interes: nu sesizează prezența tabloului în timpul primei vizite
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
va păzi cuvântul Meu și Tatăl Meu îl va iubi pe el, și vom veni la el și Ne vom face locaș în el (Ioan XIV, 21)". 4 Ibidem. 5 Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, Capete despre dragoste, Capete teologice, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, Tâlcuire la Tatăl Nostru, în Filocalia, vol. II, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Apologeticum, 2005, pp. 171: "Cel ce și-a luminat mintea cu înțelesurile dumnezeiești și și-a obișnuit rațiunea să-L laude
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]