2,353 matches
-
vârstă bucuroasă de zăpadă/ cu frigul convertit ornamental,/ abur de aur, fastuos apel,/ netemător de unda nomadă." Poeta este încă departe de iubire, ca de Styx. Era vârsta primelor ninsori și treceau prin vreme culorile fără sentimente; era vremea dansului nepăsător, al jocului cu lumina, cu sentimentul plenitudinii, când "miezul de piersică este plin de sânge". Piese reprezentative: I. "Roman..." o posibilă "biografie a iubirii". Imaginea mării ca peisaj al iubirii, lupta cu sentimentele ca un înot adânc pe țărmurile erotice
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nivelurile,/ Dumnezeu este deznădăjduit,/ Mă uit în ochii lui goi și mă pierd în ei./ El alunecă vâjâind în prăpastiile morților mele" ("Prieteni"). În dosul acestor măști se află o lume tristă, pe care poetul o descoperă, dar se vrea nepăsător, precum în poemul "Norii": "Curge lumea pe deasupra mea?/ Așa privind în sus/ Am străbătut cea mai mare parte/ din ea.". "Tehnica scamatorului" care scoate obiecte imprevizibile în volumul "Tușiți" este înlocuită cu tonul reținut și crește relativ doza de ambiguitate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a Universului și înțelege necesitatea lucrurilor supunându-se rămâne indiferent față de tot ceea ce ar distruge armonia lumii. Indiferența în acest anume înțeles înseamnă înlăturarea afectelor, a pasiunilor haotice, nefolositoare și distructive în favoarea judecății raționale; aceasta este și trebuie să fie nepăsătoare, la cerințele lipsite ale temei: să dorești să fii nemuritor, să vrei ceea ce nu este necesar, și să crezi, de pildă, că faima, banii, averea și norocul durează etern dincolo de limitele obișnuite ale vieții individuale. Prin urmare, indiferența în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
binele public" (Cartea a XII-a, 20). Filosoful stoic roman nu ezita să spună răspicat că "tăria de a duce o viață fericită" își are temelia chiar în sufletul omului de caracter: "puterea aceasta [morală] are dreptul să se arate nepăsătoare numai față de lucruri într-adevăr indiferente (s.n.) (Cartea a XI-a, 16). Mai mult, parcă dorind să accentueze sensul esențialmente etic al detașării și indiferenței stoice, el afirmă: "Nu te dezgusta, nu lăsa să-ți scadă zelul și curajul, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Or, moralitatea elementară într-un spațiu public poate funcționa numai dacă cinismul și indiferența sunt dezactivate într-un mod aproape natural.Astfel, cine-i moral activ va fi lăudat, iar omul va fi cunoscut prin această lumină, iar cine-i nepăsător și rece, nesimțit, rafinat sau grobian, față de ceilalți va fi măcar mustrat și acest lucru se va cunoaște și el. În fapt, toxicitatea imoralității iradiante a cinismului și indiferenței vine din "falsa conștiință luminată" pe care aceasta o conține. Amicul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
l-am găsit. Era acolo și se uita la mine. Încă se mai uita la mine. Pe partea stângă a feței curgea sânge care se îmbiba în tricou. Ochii băiatului, în timp ce veneau și alți oameni, priveau larg deschiși spre cerul nepăsător și începură să se umplă cu apa de ploaie." Răzvan iese brusc din sală, în vreme ce Irina îl privește intrigată din spate și se pierde în flou. După o întâlnire în toaleta teatrului cu o femeie care tocmai a suferit un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca matrice existențială, în vreme ce timpul fragmentar (durata diegetică evocă anii 1906- 1909) definește condiția omului: Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu sar fi schimbat. Câțiva oameni sau stins, alții le au luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Subiectul urmărește trei fire epice, printro tehnică modernă a contrapunctului. Princi palul demers epic îl are în centru pe Ion Pop al Glanetașului, al cărui destin stă sub semnul trăirii pătimașe și al fatalității tragice. Traseul existențial
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin faptul că Jocul ielelor - „drama imperativului violent și categoric al Dreptății sociale“ - a fost scrisă ca ecou al revoltei tânărului scriitor de 22 de ani care a asistat la o „bătaie cu flori la Șosea“ în Bucureștiul anului 1916, nepăsător la tragedia Primului Război Mondial. Tema inadaptării omului superior la o lume în care totul este relativ și valorile sunt negociabile prilejuiește o amplă dezbatere de idei, despre dreptate absolută și dreptate socială, despre datorie și onoare, despre dragoste și trădare, despre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
matrice existen țială, în vreme ce timpul fragmentar (durata diegetică evocă anii 1906- 1909) definește con diția omului: Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu sar fi schimbat. Câțiva oameni sau stins, alții leau luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului narativ studiat se reflectă în construcția personajului ales În opinia mea, complexitatea acestei lumi este ilustrată mai ales prin Ion, protagonistul al cărui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
satul ca matrice existențială, în vreme ce timpul fragmentar (durata diegetică evocă anii 1906- 1909) definește condiția omului: Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu sar fi schimbat. Câțiva oameni sau stins, alții leau luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema operei epice studiate se reflectă în evoluția relației dintre cele două personaje În opinia mea, complexitatea acestei lumi este ilustrată mai ales prin cuplul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
am fost așa rămânem:/ Marea și cu râurile,/ Lumea cu pustiurile,/ Luna și cu soarele,/ Codrul cu izvoarele". Aflat într-o veșnică metamorfoză, codrul "cu râuri line" este surprins în timpul iernii viscolite, dar și în timpul verii, când regenerează și privește nepăsător, cum trece vremea. Acesta mereu întinerește, pe când stele "scânteie pe locuri" (relația cosmic și terestru), vântul "bate", frunza "sună" și prin conjuncția "iar" se sugerează statornicia codrului. Dacă în prima parte a poeziei, percepția timpului se face cu detașare și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
gelos devenind de-a dreptul paranoic și suspectând orice întâmplare care-i confirmă susceptibilitatea. În schimb, gelozia așa-zis „normală“ este considerată de mulți o dovadă de iubire. „Nu ești gelos, deci nu mă iubești“, spun multe fete prietenilor aparent nepăsători. Adevărul e că, între mecanismele geloziei, un loc important îl ocupă ceea ce ai face tu în locul celuilalt. Cu alte cuvinte, ești gelos pentru că tu însuți te-ai gândit măcar o dată la posibilitatea de a-ți înșela partenerul. Față de persoana pe
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
prea aveam unde. Și atunci, el m-a apucat cu amândouă mâinile de coapsa piciorului stâng, băgându-și degetele printre picioarele mele. În momentul acela m-am speriat, mi am înșfăcat geanta și-am fugit pe ușă, în timp ce el, aparent nepăsător, îmi spunea că o să ne mai întâlnim. M-am oprit o stație mai încolo, simțind că am în gât și inima, și stomacul...“ De la pederastie la pedofilie Aproape toți oamenii consideră că este oarecum normal ca tatăl să fie acela
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
pentru nou, este dornic de schimbare ο Flegmatic: calm, liniștit, se adaptează greu la situații noi, are ritm lent de lucru, este meticulos, perseverent, disciplinat, ordonat, are o reactivitate emoțională lentă, fără exteriorizări pronunțate, este realist, cu simțul măsurii, uneori nepăsător ο Melancolic: are rezistență scăzută la efort, este interiorizat, retras, nesigur, timid, uneori fricos; are o viață afectivă săracă, capacitate de comunicare redusă, este dominat de îndoială, teamă Caracter • atitudinea față de muncă: ο manifestă hărnicie, consecvență, perseverență, spirit critic, responsabilitate
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
de toamnă!...254. Tot aici eul narator va conștientiza kierkegaardian că nu-i este dat să fie decât ceea ce este, nimic altceva: Exisă, așadar, o categorie de lucruri în lume din care eram menit să nu fac niciodată parte, paiațe nepăsătoare și mecanice, băieți voinici pe care nu-i doare niciodată capul. În jurul meu, printre copaci, în lumina soarelui, curgea un curent vioi și amplu, plin de viață și de puritate. Eu eram menit să rămân veșnic în marginea lui, îmbâcsit
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
pentru nou, este dornic de schimbare ο Flegmatic: calm, liniștit, se adaptează greu la situații noi, are ritm lent de lucru, este meticulos, perseverent, disciplinat, ordonat, are o reactivitate emoțională lentă, fără exteriorizări pronunțate, este realist, cu simțul măsurii, uneori nepăsător ο Melancolic: are rezistență scăzută la efort, este interiorizat, retras, nesigur, timid, uneori fricos; are o viață afectivă săracă, capacitate de comunicare redusă, este dominat de îndoială, teamă Caracter • atitudinea față de muncă: ο manifestă hărnicie, consecvență, perseverență, spirit critic, responsabilitate
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
cititor, martor și senzor al acelui univers, Sunne, din cele mai prospere timpuri, autobiografic vorbind, și până la dispariția sau îmbătrânirea fostelor repere. Ceea ce nu înseamnă sfârșitul, ci, dimpotrivă, radicalizarea conștiinței critice a referentului, pe măsura nefericirii în căsnicie (căsătorit cu nepăsătoarea Anita, este îndrăgostit fără speranță de Isabelle). În schimb, rămâne la fel de entuziast în fața unor oameni-autori-valori naționale, pentru care un cult bine temperat, de unde și dorința lui de autodepășire prin lecturi, citate, meditații și comentarii varii, bune conducătoare de stil elevat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Poezii noi, dar s-au concretizat pe deplin în deceniile cincizeci și șaizeci cu poezia de călătorie și de implicare socială. Dacă este permisă comparația, așa cum Leopardi spre finalul vieții a cântat principiul solidarității oamenilor în fața suferinței provocate de natură nepăsătoare (Ginestra) Quasimodo a început să scrie, după al doilea Război Mondial, sub influența ideologiei comuniste, pentru un public mai larg cu care împărtășea condiția durerii. În ciuda principiului incontestabil de continuitate între "primul" și "al doilea Quasimodo", remarcat, printre alții, de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
să-nghețe / Simțirea pe deplin, când nici surâsul / Colinelor, însingurat și-albastru, / Nici cântu-n zori de păsări vestitoare / A primăverii și nici luna muta / Sclipind din cerul limpede pe maluri / Nu-mi vor atinge inima, când totul / mă va lăsa nepăsător, și arta/ Și vraja firii, cănd orice duioasa / Simțire îmi va fi în piept străină, / Atunci, lipsit de singura-alinare / Ce mi-a rămas, în studii mai aride / Îmi voi petrece rest-acestei sterpe / Și crude vieți. (Contelui Carlo Pepoli, vv. 127-139
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
observației, gracilă și puternică, în același timp. Citind acest text, m-am gândit că nu e întâmplătoare această întâlnire, pe calea literelor, cu Ana Blandiana. Le unește un specific interior, o finețe a firii, peste care privitorul nu poate trece nepăsător. Tematica îi facilitează autoarei accesul în lumea atât de generoasă, atât de complicată, atât de fără margini, a poeziei. Vorbind despre Ana Blandiana, despre poetica acesteia, Alina-Iuliana Popescu se referă, de fapt, la limbajul poetic în integralitatea lui. Ne readuce
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
aceea, Al Andriescu era mai mult un scriitor, decât un universitar... Dumneavoastră ați terminat de fapt... E.S.: În 1956. Să știți că în perioada aceea era singur, era boem, avea o vestimentație cam neîngrijită. E.M.: Neîngrijită?!!! E.S.: Da, neîngrijită, era nepăsător cu înfățișarea, ca un veritabil boem. Îmi amintesc că purta niște pantofi cu tocurile scâlciate... Era tot timpul obosit, avea nopți pierdute în anturajul unor prieteni de la Iașul literar, în care se încadra el atunci. Când venea la seminar, îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
s-a sădit cu naivitate în suflet și în trup, în timp ce-i priveam pe acești indieni urcîndu-și muntele. Descoperind progresul, acești oameni își dau seama că au nevoi nesatisfăcute. Revelarea acestora ne arată cine suntem. Organizați pentru a nu munci, nepăsători și neprevăzători, mulțumiți de condițiile lor de viață (din punctul nostru de vedere, minime), neposedînd mai nimic, dar nedorind să-și îmbunătățească strarea materială, considerînd resursele drept ilimitate, avînd nevoi constante, Guayakii, boșimanii, aborigenii australieni contrazic întru totul ceea ce științele
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nuvelă terifiantă a sa, Sfântul Andrei, descoperim indicații auctoriale bine disimulate, prefigurând emoția puternică a eroului. Astfel, realizând că au depășit cu mult locul stabilit pentru odihnă, Constantin își avertizează stăpânul că nu este potrivit să se întoarcă din drum. Nepăsător la superstiții însă, cuconul nici nu vrea să audă. Noaptea, în întuneric, orice urmă de curaj îi dispare, mai ales în fața asaltului susținut al elementelor naturale dezlănțuite. (Temerile îi fuseseră alimentate, în prealabil, de istorisirea babei Axinia, care redă, în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
înălță pe treptele verandei, înfășurat în blana cenușie, de culoarea nopții însăși". Silueta are contururi fantomatice în mintea înclinată spre bizarerii a femeii (ea însăși descrisă, prin contrast, în tonuri albe, dar la fel de spectrale), care-l îndeamnă, înspăimântată, să plece. Nepăsător, Dinu o îmbrățișează, iar zeul tuturor neliniștilor, "frigul, care-o mângâia cu degete reci prin haina subțire, o privi râzător și sticlos prin miii lui de ochi". Episodul de amor se consumă sub amenințarea pericolului, ceea ce-l face cu atât
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Tot mai insistente sunt și revenirile la religiile proprii în cadrul eforturilor de regăsire a identităților culturale ale popoarelor ori ca reacții față de laicizările prea forțate față de relativismul moral tot mai pesimist ori față de tendințele accentuate ale oamenilor de a fi nepăsători cu ei și cu restul tot mai vidat de speranțe ale omului. Nu întâmplător, etica noului timp este dominată de preocuparea pentru valori și virtuți morale tonifiante, care să redeștepte reafirmarea omului într-o lume mai ordonată de legitățile activităților
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]