2,409 matches
-
să le cunosc. Mi se părea totul atât de nou încât îmi venea să cred că sunt în pragul unei aventuri. Și acum, în clasa a IV-a, sunt emoționată în prima zi de școală. Împletesc în gând clipele de neuitat ale vacanței cu vorbele calde, sfătoase ale doamnei învățătoare. În jurul meu, același râu de copii gălăgioși. Doar eu, cu ochi ceva mai maturi, încep să văd că mă îndepărtez de curiozitățile, poznele și spaimele anilor din urmă. Parcă înțeleg mai
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
și viitor consul, care de șapte ani își aștepta procesul; când văzu din nou lumina zilei, nici o rudă nu alergă să-l îmbrățișeze, pentru că nu-l recunoscură. Ieși blândul poet Phaedrus, închis pentru că, atunci când scrisese apologul destinat să rămână de neuitat pentru toți cei care, în secolele următoare, aveau să studieze latina: Inferior stabat agnus, superior stabat lupus - la izvorul de la care se adapă lupul și mielul -, în imaginea lupului (care căuta pretexte pentru a ucide) toți îl văzuseră pe Tiberius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
calmul lui față de mine, alături de agitația față de Edith mă exasperau. Nici nu știu ce să cred. Totuși, În mine exista credința că voi descoperi ceea ce Îi lipsește lui Eugen și, dacă merită, voi repara totul În favoarea mea. A fost o lecție de neuitat pe care mi-a dat-o o femeie deșteaptă și abilă. De-acum Încolo, voi Încerca să elimin aerul de superioritate pe care mi-l iau În orice fel de relații și voi Încerca să plec și eu de la obișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pivniță și l-a acoperit cu lemne și cărbuni ca să nu-l otrăvească cu stricnină madam Flory, care nu suportă puii de rinocer. Aceste vise o să le uiți imediat ce te vei trezi și nu le vei mai ști niciodată. De neuitat rămân cuvintele teoreticianului principal al cosmonauticii, care a declarat pe cosmodromul de la Baikonur, În cadrul unei conferințe de presă, după aterizarea navei cosmice Voshod 2: „Presupunerile oamenilor de știință În legătură cu ieșirea omului În Cosmos s-au adeverit”. La orele 14 și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
zice atunci despre mine acest model al portăreselor? Așadar... Eugenia Dominga, adică Domingo del Arco? Foarte bine, am să notez, nu cumva să uit. Nu există artă mnemotehnică mai sigură decât să ai în buzunar o agendă. Așa spunea și neuitatul meu don Leoncio: Nu-ți umple capul cu ce-ți încape-n buzunar! La care ar trebui adăugat: Nu-ți umple buzunarul cu ce-ți încape-n cap! Dar cum o fi chemând-o pe portăreasă?“ Se întoarse câțiva pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mi-o va fi sugerat, cristalizându-se din ceața sa, acel don - merită din plin apelativul don - Antolín Sánchez Paparrrigópulos, despre care se dă seama în capitolul XXIII, chiar dacă eu n-am izbutit să aplic în ea tehnica riguroasă a neuitatului și profundului cercetător. Ah, de-aș fi reușit, urmărindu-i intenția, să abordez istoria acelora care, având de gând să scrie, n-au ajuns s-o facă! Genului, castei acesteia le aparțin cei mai buni cititori ai noștri, colaboratorii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
supraîncălzit, mă înfășura într-o toropeală ciudată. Și atunci m-am revăzut într-o clipită, iar copilul de cinci ani, înlemnit în fața unei case din mahalaua Iașului, de niște țipete înfricoșătoare ce veneau prin ușa larg deschisă. Un spectacol de neuitat se desfășura înaintea ochilor mei căscați de groază: niște femei despletite și halucinate, înnebunite de durere, se luptau cu un cioclu pe o raclă de copil. Cu mâinile înfipte în șipci, trăgeau cu toții micul coșciug, care se legăna încolo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
dinspre nord, a atelierului, membrele albe, musculoase, ale tânărului, ca și masa grea și mândră a organelor genitale, mult mai mari decât ale sale sau decât orice altceva văzuse la statuile din galeriile de artă, Îi lăsară o impresie de neuitat. Își urmări o vreme fratele, minunându-se de siguranța și lipsa de emoție cu care reproducea În cărbune conturul vintrelor verișorului, știind că el Însuși n-ar fi putut face aceasta În veci. Imaginea lui Gus nud Îl bântuise zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
scrie. Era sigur că acesta era singurul drum care Îl ducea Înainte. Trebuie să produci! se Îndemna singur. Dar tărăgăna, ezitând să Înceapă. Se așeză la birou și așternu În carnet: „Apuc din nou vechiul condei, condeiul tuturor eforturilor de neuitat și al bătăliilor sacre. Mie Însumi... astăzi... nu mai am nevoie să-mi spun nimic. Viitorul se deschide Încă vast și plin și Înalt. Poate acum a venit vremea să scriu opera vieții mele. Și o voi scrie.“ Dar puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din sufragerie; astfel, într-o locuință de la parter dintr-o casă cu trei etaje, cu apartamente de închiriat, situată pe Langfuhrer Labesweg a fost declarat, în cuvinte dure, sfârșitul copilăriei mele. Până și ora exactă a ținut să rămână de neuitat. De atunci încolo, pe aeroportul orașului liber din apropierea fabricii de ciocolată Baltic, traficul a încetat să mai fie unul exclusiv civil. Văzut prin lucarnele din acoperișul casei, deasupra portului liber urca, aproape negru, fumul care era tot mereu ațâțat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care nu i-a închis, erau mai degrabă verzi decât gri la culoare. Mâinile ei mi se păreau mari, aspre de la muncile câmpului. Ele au știut cum să-mi fie de ajutor. Bineînțeles că fânul mirosea într-un fel de neuitat. Fiind prea lacom, căci flămânzisem prea mult, ea a trebuit să mă învețe să fiu mai lent, mai puțin repezit, tandru cu toate degetele, ca ea. Câte nu erau de descoperit! Ceea ce era umed și profund. Totul era aproape, putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
nou autobuzul în regiunea familiară mie a Ruhr-ului de jos. De însoțit, mă însoțea un frig statornic. Pentru toți aceia care au trăit-o, această iarnă ce s-a instalat atât de timpuriu, la sfârșit de noiembrie, a rămas de neuitat. Ea a durat, a adus cu sine munți de nămeți și un ger care nu se mai termina. Râurile înghețaseră, conductele de apă plesniseră. În orașe nu existau hale încălzite. Transportul de cărbune și cocs se poticnise. Înghețații făceau foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
era amestecată cu lapte praf, care era livrat de frații franciscani din Canada. În ciuda plângerilor repetate făcute în gura mare, supa de griș cu lapte avea întotdeauna gust de ars. Când ușor, când temeinic, un iz care voia să rămână neuitat. După noi, erau hrăniți, cu supa matinală, bătrânii. Prin ghilotina ferestruicii care dădea spre sala de mese, călugării bucătari o împărțeau cu polonicul. Și ei vorbeau cu bătrânii ca și când ar fi trebuit să le dea de mâncare unor copii. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
În locul ei se remarcă evreul, israelitul, pentru a denunța fenomenul În Întreaga sa cruzime repugnantă. Vajnica figură a „cumătrului mahalagiu“ acuză o analoagă capitis diminutio: vigurosul metis, care și-a impus pe vremuri lubricitatea „fumurilor și cuțitelor“ pe pista de neuitat de la Hansen, unde pumnalul se oprea numai În fața câte unui upper cut de-al nostru, se numește azi Tulio Savastano și-și risipește harurile deloc comune În cumetria cea mai lipsită de substanță. Din această enervantă delăsare abia de izbutește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nație dă om dân prezent; am trăit dân gros, da-mi place și să mă cugetez. Am băgat la bostan că am Întrecut d-acu iepoca materialistă; Împărtășaniile și buluceala inșilor la Congresu Euharistic ie pentru mandea dă sfântă și neuitată pomenire. Cum spuneați matale data cealantă și, pe zău meu, vorba nu v-a plutit oblic pă apa sâmbetei, tre să se facă soare În incognită. Iete-te, fachirii și yoghinii, cu șmotru lor de băgat și aruncat aer din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de grosolană, credeți-mă - l-a adus pe Pampa, unicul vlăstar al fericitei perechi. Din Înaltul scării, doamna Mariana a Întins brațele spre copil, iar acesta, purtând facón și chiripá, a dat fuga la sânul mângâierii materne. Această scenă de neuitat, care se repetă de altfel seară de seară, demonstrează că legăturile familiale dăinuie chiar În toiul mondenității și boemei. Fără să mai adaste, guvernanta l-a luat pe Pampa cu ea. Muñagori a explicat că Întreaga pedagogie este rezumată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
băgat geana pă lăturile lui nelipăite. Limardo să zgâia la ea de parcă pân-atunci n-ar mai fi dat ochi c-o creștină; ie beton: șpionu să da căpos să-i tragă În pozna dân lumina ochilor ficsonomia iei dă neuitat. Vrăjala, puhoi dă omenească, da jmecheră dă simplă ce iera, s-a rupt când Juana i-a zis lu bunghitoru că, după ce soilise atâtea zile unic În pat, nu-i cădea strâmb să tragă niște aer dă câmpie. Limardo n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ca gentleman, cât și ca stăpân al stabilimentului din Avellaneda; după știrea noastră, la acea multitudinară formă de manifestare a orașului Buenos Aires, unde nimeni nu cunoaște pe nimeni, César Paladión nu și-a făcut nicicând simțită prezența. Ce lucru de neuitat ar fi fost să Îl auzim tăifăsuind mână-n mână cu maestrul! O dată sau de două ori, Loomis ne-a dat de știre iminenta publicare a unei lucrări proprii În ospitalierele pagini ale publicației Noi; Îmi amintesc neliniștea cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
blocate Într-o serioasă concurență, care se rezolvă prin administrarea de cianură În doze masive, o scenă cutremurătoare, pe care Herrera a lucrat-o cu o răbdare de furnică și pe care, desigur, a omis-o. O altă tușă de neuitat ne-o aduce momentul În care otrăvitoarea descoperă - prea târziu, s-a dus baba cu colaci! - că a exterminat-o În zadar pe ailaltă, căci Ruperto nu era Îndrăgostit de victimă, ci de supraviețuitoare. Herrera a plănuit o astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
model ceresc Și-un babilon de așteptări pe zeistră. Vor fi pocaluri glăsuite-n nopți În care omul a uitat de iahturi Și în țigara de sudori Și-a mai aprins o lacrimă de’nalturi. Vor fi și nopți de neuitat Ce-au logodit un filozof nocturn În prea prelinse stele de înalt Cu tâmplele robite-n ani de scrum. El va rămâne-un muritor Din ochii lui minuni de vise I-ar scutura țărâna lui de domn Eterne clipe de
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
învăța foarte bine limba engleză, mi-am spus atunci, din nevoia de a putea comunica mai ușor cu ei. Îmi amintesc și acum, după atâția ani, cu câtă bucurie și cu câtă emoție mi-am povestit și eu vacanța de neuitat. Vă doresc, dragi copii, să vă bucurați de vacanțe frumoase, ca atunci când veți ajunge la maturitate să vă puteți întoarce cu drag la acești ani ai copilăriei, așa cum fac eu în multe din zilele în care mi-aș dori să
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
așadar de la ideea că Romeo și Julieta este inspirată din realitate - la Hollywood totu-i inspirat de-acolo. Adică Shakespeare Își găsește-n 1594 marea iubire pe care În existența lui medievală o găsea mult mai tîrziu, trăiește clipe de neuitat, scena balconului, crunta despărțire, și le copiază-n piesă. Reprezentația are succes. Cum pe-atunci nu se dădeau Oscaruri, se poate spune că s-a făcut dreptate abia acum. Regizorului John Madden i-a mai venit o idee: să intercaleze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
n-a aflat că sculele nu pot fi sinistre, deoarece aparțin Întregului popor, care se slujește de ele zi și noapte. În imaculata sa rezervă de spital, Liv Ullman vede la televizor un preot budist În flăcări, o imagine de neuitat pe care-am fost lăsați și noi s-o privim pe vremuri de neuitat, ce-ar explica/motiva tăcerea (după ce ni s-a spus că actrița Începuse să tacă În timpul unei reprezentații cu Electra): superficialitatea artei În comparație cu grozăviile din realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
se slujește de ele zi și noapte. În imaculata sa rezervă de spital, Liv Ullman vede la televizor un preot budist În flăcări, o imagine de neuitat pe care-am fost lăsați și noi s-o privim pe vremuri de neuitat, ce-ar explica/motiva tăcerea (după ce ni s-a spus că actrița Începuse să tacă În timpul unei reprezentații cu Electra): superficialitatea artei În comparație cu grozăviile din realitate. „Dis-de-dimineață, Într-o zi de noiembrie, un văduv În vîrstă de șaizeci și patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
oameni competenți unele dintre cele mai violente momente ale României moderne, atît În sensul uzual ce Începe ori se termină cu moartea, cît și În cel juridic, unde violență Înseamnă Încălcarea legii. Fiind nu doar cumsecade, ci și biblic, de neuitat acel allegretto În care-și făcea cruci la debutul anilor ’90, au rămas prin biserici pînă azi prin aer, și le suflă unii spre ceilalți sfinții din icoane, să nu-i atingă. Nu e literatură. Literatura fiind și ea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]