KorAP: Find »[drukola/base=neuron & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...68 69 70 ...106 >

2,626 matches

Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132

aceasta se va adăuga neurosemnăturii genetice. Neurosemnătura reprezintă, În fapt, un flux continuu de la neuromatrix-ul propriu, proiectat În arii cerebrale conștiente, după modulare, determinând modificări continue ale conștienței. Mai departe, neurosemnătura poate activa un neuromatrix ce produce mișcări (prin activarea neuronilor spinali care determină acțiuni musculare complexe). În rezumat, noul sistem propus de Melzack funcționează pe patru paliere: 1. neuromatrix-ul propriu al corpului (body-self neuromatrix); 2. neurosemnătura - produsă prin procesare ciclică și sinteză; 3. zona neuronală conștientă care convertește (traduce) fluxul

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
Nociceptorul produce un semnal modificat față de cel normal, care poate fi interpretat drept agresiune de către sistemul nervos. Frecvența descărcărilor potențialelor de acțiune În nociceptor crește direct proporțional cu intensitatea stimulului noxic. Nociceptorul ar forma, deci, un avertisment precoce lezional. Primul neuron nociceptiv se găsește În ganglionul spinal dorsal, ale cărui terminații dendritice reprezintă nociceptorii, iar axonii merg prin cornul posterior medular, terminându-se Într-o sinapsă ce conține substanța P. Pragul de excitabilitate al nociceptorilor poate fi influențat de factorii din

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
4.5 Nociceptorii somatici Raportându-ne la localizare, nociceptorii somatici sunt: cutanați articulari musculari Nociceptorii cutanați pot răspunde la o multitudine de stimuli, au mărimi, structuri și stare de mielinizare diferite. Ei sunt constituiți din terminațiile libere ale dendritelor primului neuron senzitiv al căilor sensibilității somatice generale, situat În ganglionul spinal. Pentru facilitarea captării și transmiterii informației, aceste dendrite au o structură specială: În axoplasma lor conțin numeroase neurofibrile, iar Învelișurile sunt similare axonului, având teacă de mielină, a cărei grosime

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
receptori chimici, care reacționează la produșii eliberați În timpul inflamației. Rezultatul este că stimuli slabi, anterior non-noxici, acum pot activa nociceptorii. Nu este Însă singurul mecanism prin care apare sensibilizarea. Alte mecanisme posibile mai sunt: Apariția de colaterale nervoase; Creșterea activității neuronilor lezați; Iritarea și activitatea anormală a celulelor din ganglionul de pe rădăcina dorsală; Invadarea ganglionului de pe rădăcina dorsală de fibre simpatice postganglionare care formează o rețea conectată la acesta. Terminațiile dendritice C reprezintă forma cea mai simplificată morfologică a exteroceptorilor. Dispersia

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
regim constant de activitate, funcționînd ca un transductor fizic În care un stimul (mecanic, termic, dureros) generează serii de potențial de acțiune constante, eventuale variații ale afluxului aferențial erau considerate a se produce numai la nivele sinaptice, deci după primul neuron din parcursul căii senzitive. Ori, În prezent se reconsideră receptorul ca „antenă" dendritică specializată În capacitatea de a induce un potențial electric gradat, care, atunci când atinge o anumită intensitate, devine „trigger" pentru generarea potențialului de acțiune. Această constatare sugerează că

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
necorespunzător (heterotipic În raport cu sediul leziunii algogene) și fenomene asociate ei (redoare musculară și disfuncții vegetative). Este un fapt stabilit că localizarea durerii referite are un caracter relativ constant ceea ce presupune existența unor căi algoconductoare. Wolf și Hardy admit existența unor neuroni intercalari (neuroni interunciali) interpuși Între căile mediatoare ale impulsurilor de origine viscerală sau somatice profunde și cele cutanate. Rolul exact al acestor grupuri neuronale este Încă neclar, dar este posibil ca În astfel de structuri să aibă loc o "amestecare

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
În raport cu sediul leziunii algogene) și fenomene asociate ei (redoare musculară și disfuncții vegetative). Este un fapt stabilit că localizarea durerii referite are un caracter relativ constant ceea ce presupune existența unor căi algoconductoare. Wolf și Hardy admit existența unor neuroni intercalari (neuroni interunciali) interpuși Între căile mediatoare ale impulsurilor de origine viscerală sau somatice profunde și cele cutanate. Rolul exact al acestor grupuri neuronale este Încă neclar, dar este posibil ca În astfel de structuri să aibă loc o "amestecare" a senzațiilor

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
parcurgere intranevraxială a acestor impulsuri pe căile exterocepției până la proiecția corticală, unde, datorită localizării finale cutanate nu se poate accepta decât că au ca sursă fibre algomediatoare ale durerii superficiale Începând de la un anumit nivel. Totuși, În afară de dovezile privind existența neuronilor internunciali, mecanismul are nevoie de confirmări obiective pe care viitorul le va aduce sau nu. 1.5.4 Medierea și modularea extranevraxială a durerii Se pune Întrebarea dacă pe parcursul fibrelor algoconductoare sau la nivelul joncțiunii extra-endonevraxiale mesajul informațional suferă modulări

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
fibre nervoase (indiferent de grosime și viteză), deci implicit și pe cele algoconductoare și care ar putea modula trenurile de impulsuri nociceptive (inhibare ?). Există ipoteza că această activitate antidromică inhibitoare ar putea fi generată Într-o anumită măsură de către unii neuroni senzitivi polimodali medulari din straturile profunde ale cornului posterior. Cercetări recente sugerează că neuropeptidul CCK, prezent În interneuronii arcului reflex motor stimulat nociceptiv, poate modula activitatea acestuia, administrarea sa intratecală având efecte antagonist-morfinice, fibrele implicate fiind Aδ și C. Nociceptorii

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
gelatinoasă profundă, iar fibrele VIP finalizează În principal În lamina I. Un număr considerabil de alte neuropeptide au fost depistate În fibrele nemielinizate, ca de exemplu CGRP și neuropeptidul Y.Aferențele senzitive ajung la măduvă pe calea rădăcinii posterioare. Populația neuronilor din ganglionul rădăcinii dorsale sintetizează și eliberează două neuropeptide transmițătoare nociceptive: substanța P și CGRP (prima o potențează pe cea de a doua) cu acțiune excitatorie În cornul dorsal dar și În ramurile periferice ale neuronilor ganglionari (Holzer, 1988; Lundberg

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
calea rădăcinii posterioare. Populația neuronilor din ganglionul rădăcinii dorsale sintetizează și eliberează două neuropeptide transmițătoare nociceptive: substanța P și CGRP (prima o potențează pe cea de a doua) cu acțiune excitatorie În cornul dorsal dar și În ramurile periferice ale neuronilor ganglionari (Holzer, 1988; Lundberg, 1996). Se pare că substanța P și CGRP, transportate la periferie, au o semnificație funcțională mai mare decît cantitățile (mai mici) transportate În cornul dorsal (fig.1.4) Prima celulă neuronală (protoneuronul) se găsește În ganglionul

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
II al lui Rexed (substanța gelatinoasă a lui Rolando). fibre de diametru mic, puțin sau deloc mielinizate (Aδ și C) provenind din receptori sensibili la stimulări termice sau din terminații libere, care fac sinapsă În cornul posterior cu al doilea neuron, fie direct În stratul IV, fie cu interneuroni din substanța gelatinoasă. Există discuții privind posibilitatea și a unei abordări medulare, din partea fibrelor algoconductoare aferente, pe calea rădăcinii ventrale. Aceasta ar Însemna că, pe lângă fibrele mielinice cu diametru mare, eferente, cu

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
transmisie și modulare a durerii 1.6.1 Releul spinal 1.6.1.1 Substanța gri medulară Fibrele algoconductoare periferice din grupul A delta și din grupul C fac sinapsă, așa cum s-a mai menționat, cu cel de al doilea neuron mediator al sensibilității dureroase, la nivelul substanței gelatinoase Rolando, unul din straturile neuronale ale cornului dorsal. Aceste straturi În număr de zece au fost descrise de Rexed, dintre care șase se află În cornul posterior (fig. 1.7. ): Stratul 1

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
cornul posterior (fig. 1.7. ): Stratul 1 : subțire, Înconjoară extremitatea posterioară a cornului dorsal corespunzînd zonei Waldeyer (celule marginale și pericornuale) Straturile 2 și 3 : au o mare densitate celulară și sunt sediul sinapselor dintre fibrele senzitive aferente și micilor neuroni intercalari. Aceste straturi corespund substanței gelatinoase Rolando. Tracturi spinotalamice Straturile 4, 5, 6 : conțin corpurile celulare (vechiul nucleu propriu) al deutoneuronilor În conexiune cu neuronii intercalari ai straturilor 2 și 3. Aceste celule neuronale (sunt cunoscute și sub numele de

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
au o mare densitate celulară și sunt sediul sinapselor dintre fibrele senzitive aferente și micilor neuroni intercalari. Aceste straturi corespund substanței gelatinoase Rolando. Tracturi spinotalamice Straturile 4, 5, 6 : conțin corpurile celulare (vechiul nucleu propriu) al deutoneuronilor În conexiune cu neuronii intercalari ai straturilor 2 și 3. Aceste celule neuronale (sunt cunoscute și sub numele de celule de transmisie, celule "trigger"sau celule T) primesc aferențe senzitive groase și subțiri. Aceste straturi sunt locul de convergență grupând toți neuronii ai căror

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
conexiune cu neuronii intercalari ai straturilor 2 și 3. Aceste celule neuronale (sunt cunoscute și sub numele de celule de transmisie, celule "trigger"sau celule T) primesc aferențe senzitive groase și subțiri. Aceste straturi sunt locul de convergență grupând toți neuronii ai căror axoni formează fascicolul spinotalamic. Straturile 5, 6, În lumina cercetărilor electrofiziologice recente, joacă un rol esențial În integrarea și transmisia influxurilor dureroase. Straturile 4,5,6 conțin o densitate mare de fibre descendente provenind de la structuri nervoase superioare

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
În integrarea și transmisia influxurilor dureroase. Straturile 4,5,6 conțin o densitate mare de fibre descendente provenind de la structuri nervoase superioare (Îndeosebi substanța reticulată) care exercită un control asupra aferentelor senzitive ale cornului posterior. Mai mult de jumătate din neuronii stratului l și 2 sunt activați exclusiv de către stimuli termici și mecanici intenși (nociceptivi) prin intermediul fibrelor subțiri A delta și C cu origine În câmpuri cutanate receptoare mici. Neuronii din stratul 5 sunt activați atît de stimuli nociceptivi cît și

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
asupra aferentelor senzitive ale cornului posterior. Mai mult de jumătate din neuronii stratului l și 2 sunt activați exclusiv de către stimuli termici și mecanici intenși (nociceptivi) prin intermediul fibrelor subțiri A delta și C cu origine În câmpuri cutanate receptoare mici. Neuronii din stratul 5 sunt activați atît de stimuli nociceptivi cît și tactili, dar de intensitate mică, prin intermediul fibrelor subțiri A delta și C respectiv A alfa cu origine la nivelul unor cîmpuri receptoare mai intense, În afară de informațiile dureroase superficiale, În

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
din stratul 5 sunt activați atît de stimuli nociceptivi cît și tactili, dar de intensitate mică, prin intermediul fibrelor subțiri A delta și C respectiv A alfa cu origine la nivelul unor cîmpuri receptoare mai intense, În afară de informațiile dureroase superficiale, În neuronii acestui strat sosesc și stimulii nociceptivi viscerali producînduse aici fenomenul de convergență a acestor două tipuri de excitații ce stau la baza durerii referite. 1.6.1.2 Substanța reticulară medulară Majoritatea axonilor ascendenți prezenți În quadrantul antero-lateral al substanței

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
fenomenelor nociceptive de către formația reticulată. Rezultatele au arătat că subnucleul dorsal reticular joacă un rol selectiv În procesarea aferențelor dureroase cutanate și viscerale. Timp de mulți ani, subnucleul reticular dorsal a fost considerat ca parte a nucleului caudalis trigeminal, deși neuronii acestei zone răspund exclusiv la activarea fibrelor C și A delta din orice zonă a suprafeței corporale (Villanueva și colab., 1988) convertind semnale cutanate și viscerale nociceptive (Roy și colab. 1992). Fibrele C nociceptive ale fascicolului prezintă fenomenul de "Întețire

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
analgesia). În contextul disputat al mecanismului durerii din fibromialgie se invocă fenomenul de hipersensibilizare centrală, ceea ce ar putea să ne conducă spre ipoteza Întețirii potențialelor de acțiune din cornul dorsal, urmată de persistența durerii. Căile spinale Încrucișate răspunzătoare de activitatea neuronilor „unității reticulare” au traseu ascendent (Bing, 1990) În partea laterală a quadrantului anterolateral, regiune știută ca fiind implicată În transmisia mesajelor dureroase, demonstrată clar dealtfel de efectele cordotomiei antero-laterale. Faptul că cele mai multe aferențe spinale ale subnucleului reticular dorsal Își au

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
ceea ce sugerează că unele aferențe spinale nu ajung direct la subnucleul dorso-lateral. O alternativă pentru o parte din fibrele ascendente care conduc informațiile poate fi În relație de conexiune cu nivelele cervicale care conțin atât majoritatea aferentelor spinoreticulare cât și neuronii cu câmp receptiv larg heterosegmental (Villanueva și colab, 2000). Întrucât și alte tracturi nociceptive au asemenea dispoziții și conexiuni devine explicabilă Întinderea mare a efectului de calmare a durerii (inclusiv durerea din segmentul caudal al corpului), ca urmare a mielotomiei

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
nociceptive au asemenea dispoziții și conexiuni devine explicabilă Întinderea mare a efectului de calmare a durerii (inclusiv durerea din segmentul caudal al corpului), ca urmare a mielotomiei comisurale a părții superioare a măduvei cervicale la om (Cook, 1984). Mai mulți neuronii spinali care proiectează la nucleul reticular dorsal primesc la rândul lor proiecții descendente din această arie (Almeida și colab., 2000). Astfel de proiecții reciproce arată că subnucleul dorso-lateral participă la bucla spino-reticulo-spinală declanșată de aferențe nociceptive. Controlul inhibitor difuz nociceptiv

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
bucla spino-reticulo-spinală declanșată de aferențe nociceptive. Controlul inhibitor difuz nociceptiv pare astfel mediat parțial prin această rețea (Bouhassira și colab., 1992). Subnucleul dorso-lateral trimite proiecții spre jumătatea laterală a talamusului ventromedial și mai departe spre stratul I al neocortexului dorso-lateral, neuronii căruia realizează contacte cu celulele piramidale. Se sugerează că talamusul ventro-medial poate constitui o importantă structură nociceptivă componentă a sistemului reticular activator ascendent. Modificări În activitatea grupului extins de neuroni talamo-corticali au fost recent asociate modificărilor stărilor de conștiință. Această

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
ventromedial și mai departe spre stratul I al neocortexului dorso-lateral, neuronii căruia realizează contacte cu celulele piramidale. Se sugerează că talamusul ventro-medial poate constitui o importantă structură nociceptivă componentă a sistemului reticular activator ascendent. Modificări În activitatea grupului extins de neuroni talamo-corticali au fost recent asociate modificărilor stărilor de conștiință. Această ipoteză este În concordanță cu faptul că stimuli dureroși pot amplifica o largă activare corticală În manieră direct proporțională. Se suspectează că sistemul subnucleul dorso lateral-talamo-cortical ajută, prin vehicularea informațiilor

CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]