3,942 matches
-
fie membre în momentul dizolvării cooperativei. În plus, principiul constituirii unui fond de rezervă indivizibil elimină orice încercare a membrilor actuali de a lichida societatea atunci când ating o anumită putere economică și de a distribui surplusul acumulat între ei. 7. Neutralitatea politică Acesta a fost considerat multă vreme unul dintre principiile cooperatiste clasice. Argumentul principal în favoarea acestuia este faptul că societățile cooperatiste sunt organizații care operează pe tărâmul economic și, în consecință, trebuie să se concentreze asupra atingerii obiectivelor sale economice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ar conduce la distrugerea acesteia. Pentru structura internă a cooperativei acest principiu înseamnă că nu trebuie să existe nici un fel de discriminare politică, rasială sau religioasă atunci se admit ca membri noi asociați. Pentru relațiile externe ale societăților cooperatiste, principiul neutralității politice și religioase înseamnă că ele trebuie să se păstreze echidistante față de partidele politice și să-și păstreze caracterul de organizații voluntare și independente constituite pentru promovarea intereselor economice ale membrilor. În opoziție cu cele prevăzute de acest principiu, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
înfăptuirea programului politic al partidului care a câștigat alegerile. În țările în care cooperativele sunt înființate și sprijinite ca parte a unui program politic nu este normal să se impună acestora, ca și mișcării cooperatiste privită ca întreg, respectarea principiului neutralității politice și religioase. Din aceste motive la cel de-al 23-lea congres ICA s-a hotărât ca "neutralitatea politică și religioasă " să nu mai fie considerat un principiu al cooperației și s-a recunoscut nevoia cooperativelor de a utiliza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
parte a unui program politic nu este normal să se impună acestora, ca și mișcării cooperatiste privită ca întreg, respectarea principiului neutralității politice și religioase. Din aceste motive la cel de-al 23-lea congres ICA s-a hotărât ca "neutralitatea politică și religioasă " să nu mai fie considerat un principiu al cooperației și s-a recunoscut nevoia cooperativelor de a utiliza puterea lor economică și politică atunci când interesele membrilor și ale mișcării ca întreg o impun. Experiența numeroșilor ani de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
considerat un principiu al cooperației și s-a recunoscut nevoia cooperativelor de a utiliza puterea lor economică și politică atunci când interesele membrilor și ale mișcării ca întreg o impun. Experiența numeroșilor ani de muncă în cooperative a demonstrat că ideea neutralității politice și religioase a societăților cooperatiste rămâne importantă, dacă se dorește menținerea unității membrilor acestora. Cooperativele nu trebuie să se transforme în platforme pentru campanii politice, ele trebuie să urmărească numai atingerea scopului pentru care au fost constituite: promovarea intereselor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
sprijine cu toată convingerea. La Congresul Internațional Socialist de la Copenhaga (1909) s-au confruntat două concepții opuse referitoare la cooperație. Pe de o parte, belgianul Ed. Anseele (conducătorul mișcării muncitorești , politice, sindicale , mutualiste și cooperatiste) considera necesară renunțarea cooperativelor la neutralitate și situarea acestora în mod deschis de partea partidului muncitoresc în condiții de grevă sau lupte politice. Despre cooperație el spunea că din punct de vedere financiar, industrial și comercial este o instituție capitalistă. Pe de altă parte germanul Von
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
mod deschis de partea partidului muncitoresc în condiții de grevă sau lupte politice. Despre cooperație el spunea că din punct de vedere financiar, industrial și comercial este o instituție capitalistă. Pe de altă parte germanul Von Elm care cerea o neutralitate politică totală a mișcării cooperatiste, susținând că mișcarea cooperatistă contribuie prin ea însăși la democratizarea și socializarea vieții economice. Referitor la concepția comunistă privind cooperația, profesorul Ch. Gide aprecia că, a face din mișcarea cooperatistă un monopol al proletariatului reprezintă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de colhozuri. Odată cu debutul reformei în Rusia, cunoscută sub numele de Perestroika, în 1988 s-au produs modificări importante în evoluția fostelor colhozuri. În 1988 a fost promulgată o nouă lege referitoare la cooperative, care cuprindea următoarele prevederi mai importante: neutralitatea cooperativelor față de stat ; toate mijloacele de producție trec în proprietatea deplină a cooperativei, care are dreptul să le vândă, să le arendeze sau să le transfere; nu este permisă intervenția statului pentru înființarea unei cooperative; cooperativele se pot înființa în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
În privința ideilor asociaționiste autorul mai sus amintit s-a dovedit un adept al lui Saint-Simon și al lui Fourier. Totuși, în lucrările sale el critică ideile lui Owen și Saint-Simon de a desființa proprietatea, dreptul de moștenire și religia. Principiul neutralității politice și religioase caracteristic întreprinderilor cooperatiste poate fi ilustrat prin următoarele cuvinte ale lu I. H.Rădulescu: "Patriotul cel bun nu este fanatic, el este iubitor de oameni și știe că natura nu cunoaște neamț, englez, francez, grec sau român
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și altele referitoare la funcționarea băncilor populare. Instituția centrală era o organizație de stat cu caracter autonom, condusă de un consiliu de administrație numit pe 7 ani, format din reprezentanți ai tuturor partidelor politice, căutându-se pe această cale asigurarea neutralității politice. Dintre atribuțiile acestei instituții amintim: atribuțiunile de finanțare și control; cele de îndrumare, control și organizare a mișcării, autorizarea și punerea în lichidare a cooperativelor, îndepărtarea din conducere a administratorilor etc. Unele dintre aceste atribuții au imprimat un caracter
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a agriculturii. Dacă înainte de încheierea războiului mișcarea cooperatistă s-a bucurat de o anumită autonomie, în perioada postbelică aceasta a devenit un instrument la îndemâna Partidului Comunist din România pentru înfăptuirea politicii sale. Cooperația și-a pierdut, în consecință, în totalitate neutralitatea politică. 3. 2. 4. Cooperația agricolă în perioada socialistă Venirea la putere a Partidului Comunist în România, a marcat trecerea de la mica proprietate privată la așa numita " mare producție socialistă", întemeiată pe proprietatea de stat. Procesul de colectivizare a agriculturii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de dispoziții : * unele referitoare la instituția centrală, era o organizație de stat cu caracter autonom, care avea drept atribuții : fructificarea depunerilor primite de la băncile populare, acordarea de împrumuturi pentru acestea și contractarea de credite de la BNR. Pentru a se asigura neutralitatea politică. Consiliul de administrație era format din reprezentanți ai tuturor partidelor politice. Neavând gestiune proprie această instituție îndeplinea rolul de îndrumare, control și organizare a mișcării. * alte dispoziții, se refereau la funcționarea băncilor populare. În legătură cu acestea legea prevedea posibilitatea înființării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Național Liberal. După instaurarea comunismului, este arestat în 1950. Moare în închisoarea de la Sighet 71 Denumire dată pe Frontul de Răsărit unităților românești de vânători de munte 72 Dată la care România a fost silită să renunțe la declarația de neutralitate din 7 septembrie 1939 și să semneze Olwaffen Pakt (pactul petrolului), în urma căruia se adâncea dependența economică față de Germania hitleristă 73 Grad al formațiunii SS corespunzând celui de căpitan 74 Imnul Partidului Nazist 75 Imnul mișcării revoluționare socialiste internaționale, folosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
specială de organizații internaționale). Blocuri politico-militare au existat dintotdeauna; configurația, obiectivele lor s-au modificat foarte mult, contribuind, mai ales în perioada postbelică, la edificarea unei noi arhitecturi a sistemului de securitate internațională. VI. 3. Securitatea Statului în raport cu conceptul de neutralitate VI. 3.1. Introducere Conceptul de neutralitate - specific perioadei războiului rece - se pare că a devenit, azi, caduc. Se pune problema dacă poziția de neutralitate poate asigura securitatea unui stat. Din punct de vedere al geopoliticii și geostrategiei sunt necesare
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
existat dintotdeauna; configurația, obiectivele lor s-au modificat foarte mult, contribuind, mai ales în perioada postbelică, la edificarea unei noi arhitecturi a sistemului de securitate internațională. VI. 3. Securitatea Statului în raport cu conceptul de neutralitate VI. 3.1. Introducere Conceptul de neutralitate - specific perioadei războiului rece - se pare că a devenit, azi, caduc. Se pune problema dacă poziția de neutralitate poate asigura securitatea unui stat. Din punct de vedere al geopoliticii și geostrategiei sunt necesare unele explicații. Și anume: ce dimensiuni are
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
unei noi arhitecturi a sistemului de securitate internațională. VI. 3. Securitatea Statului în raport cu conceptul de neutralitate VI. 3.1. Introducere Conceptul de neutralitate - specific perioadei războiului rece - se pare că a devenit, azi, caduc. Se pune problema dacă poziția de neutralitate poate asigura securitatea unui stat. Din punct de vedere al geopoliticii și geostrategiei sunt necesare unele explicații. Și anume: ce dimensiuni are statul respectiv; unde este situat geografic, cine-i sunt vecini, în ce zonă de influență se află, ce
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
are statul respectiv; unde este situat geografic, cine-i sunt vecini, în ce zonă de influență se află, ce nivel de dezvoltare a atins și de ce resurse dispune. Acești puțini factori sunt destul de importanți în analiza angajării statului pe calea neutralității. Situația diferă de la caz la caz și de la perioadă la perioadă. În „primul val”, folosind terminologia lui Toffler, cât și parțial în „al doilea val” conceptul de neutralitate era mult mai viabil decât în perioada actuală. Cronologic, discuțiile asupra viabilității
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Acești puțini factori sunt destul de importanți în analiza angajării statului pe calea neutralității. Situația diferă de la caz la caz și de la perioadă la perioadă. În „primul val”, folosind terminologia lui Toffler, cât și parțial în „al doilea val” conceptul de neutralitate era mult mai viabil decât în perioada actuală. Cronologic, discuțiile asupra viabilității acestui concept au început odată cu amplificarea progresului în domeniile științei și tehnicii. Apariția submarinelor, a avioanelor superrapide, a rachetelor teleghidate și a armamentului nuclear, care datorită puterii sale
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
odată cu amplificarea progresului în domeniile științei și tehnicii. Apariția submarinelor, a avioanelor superrapide, a rachetelor teleghidate și a armamentului nuclear, care datorită puterii sale de distrugere practic a anulat noțiunea de frontiere între state, a pus în discuție statutul de neutralitate al unei țări. Dacă în secolul al XIX-lea era nevoie de multe săptămâni la rând pentru ca o armată să poată ajunge dintr-o țară în alta, în secolul al XX-lea această dificultate a fost rezolvată de către rachetele intercontinentale
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
înțelege mai bine aceste lucruri ar trebui să apelăm la ajutorul unor exemple istorice, pentru ca pe baza lor să formulăm la sfârșit o concluzie generală și să dăm răspuns la o întrebare: este oare în stare să asigure statutul de neutralitate securitatea unui stat? VI.3.2. Neutralitatea Luxemburgului, Belgiei și Krakovului (cauze și consecințe) Luxemburgul - datorită dimensiunilor sale mici cât și existenței unor vecini agresivi - Germania și Franța - acest mic stat apelează la conceptul de neutralitate în scopul asigurării securității
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
să apelăm la ajutorul unor exemple istorice, pentru ca pe baza lor să formulăm la sfârșit o concluzie generală și să dăm răspuns la o întrebare: este oare în stare să asigure statutul de neutralitate securitatea unui stat? VI.3.2. Neutralitatea Luxemburgului, Belgiei și Krakovului (cauze și consecințe) Luxemburgul - datorită dimensiunilor sale mici cât și existenței unor vecini agresivi - Germania și Franța - acest mic stat apelează la conceptul de neutralitate în scopul asigurării securității sale. În anul 1867 Luxemburgul își declară
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
să asigure statutul de neutralitate securitatea unui stat? VI.3.2. Neutralitatea Luxemburgului, Belgiei și Krakovului (cauze și consecințe) Luxemburgul - datorită dimensiunilor sale mici cât și existenței unor vecini agresivi - Germania și Franța - acest mic stat apelează la conceptul de neutralitate în scopul asigurării securității sale. În anul 1867 Luxemburgul își declară neutralitatea. Însă după cum ne arată istoria, statutul acestui stat a durat foarte puțin, pentru ca ulterior să se renunțe la el definitiv. Pentru prima dată, neutralitatea Luxemburgului a fost încălcată
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Luxemburgului, Belgiei și Krakovului (cauze și consecințe) Luxemburgul - datorită dimensiunilor sale mici cât și existenței unor vecini agresivi - Germania și Franța - acest mic stat apelează la conceptul de neutralitate în scopul asigurării securității sale. În anul 1867 Luxemburgul își declară neutralitatea. Însă după cum ne arată istoria, statutul acestui stat a durat foarte puțin, pentru ca ulterior să se renunțe la el definitiv. Pentru prima dată, neutralitatea Luxemburgului a fost încălcată în timpul primului război mondial de către Germania. Chiar dacă în momentul declarării neutralității el
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
apelează la conceptul de neutralitate în scopul asigurării securității sale. În anul 1867 Luxemburgul își declară neutralitatea. Însă după cum ne arată istoria, statutul acestui stat a durat foarte puțin, pentru ca ulterior să se renunțe la el definitiv. Pentru prima dată, neutralitatea Luxemburgului a fost încălcată în timpul primului război mondial de către Germania. Chiar dacă în momentul declarării neutralității el a beneficiat de o garanție colectivă, ea nu a dat nici un rezultat pozitiv. Conform tratatelor încheiate, fiecare din statele garante era obligat să acorde
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
declară neutralitatea. Însă după cum ne arată istoria, statutul acestui stat a durat foarte puțin, pentru ca ulterior să se renunțe la el definitiv. Pentru prima dată, neutralitatea Luxemburgului a fost încălcată în timpul primului război mondial de către Germania. Chiar dacă în momentul declarării neutralității el a beneficiat de o garanție colectivă, ea nu a dat nici un rezultat pozitiv. Conform tratatelor încheiate, fiecare din statele garante era obligat să acorde ajutor acestei țări în cazul încălcării statutului de neutralitate al acesteia. Dar, acordarea ajutorului urma
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]