1,829 matches
-
înlăturat posibilitatea unui război între Austria și Prusia, dar a deschis și calea unei colaborări a celor două puteri în problema orientala 34. Constituirea Triplei Alianțe de la Loo marca, totodată, si o radicală modificare a politicii orientale a Mării Britanii. Nevoită să menajeze Rusia, pentru a o avea, daca nu că aliata efectivă împo 32 Ibidem, p. 249. 33 Cf., si ibidem. 34 Cf., Marian Zgórniak, Die ÎI. und III. Teilung Polens und die Französische Revolution, în "Die Französische Revolution und
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
to renounce her position to every other expansion of Russia" (s. Ven.C.)39. Or, Ecaterina a II-a "was the very woman to take advantage of this freedom" (s. Ven.C.)40. După cum se știe, Rusia a fost, totuși, nevoită să încheie pacea cu Imperiul Otoman, la Iași, la 9 ianuarie 1792, deși situația de pe teatrul de război îi era net favorabilă. Or, această decizie evidenția, pe de o parte, discrepanta dintre amploarea politicii sale orientale și posibilitățile reale de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
la o feminitate orgiastică cu participarea unui ofițer neamț, în timpul războiului, între șinele dintr-o gară rurală. În dramaturgie N. s-a revelat prin piesele parabole Echipa de zgomote și Scoica de lemn. Prima, dezvăluind trista condiție a unei familii nevoite, spre a exista, să lucreze într-un studio cinematografic la producerea de zgomote, la imitarea, bunăoară, a tropotelor de cai, exprimă implicit nostalgia unei presupuse origini mitice. Strămoșul arhetipal, totemic, al capului familiei ar fi fost un bizon: forță a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
gândurile lor intime nu pot fi trași la răspundere. Dar aceștia, când se gândesc la răspundere, au În vedere pe altcineva din exterior, neglijând faptul că și propria conștiință poate fi o instanță acuzatoare; sunt astfel destui care se văd nevoiți să-și dezaprobe propriul eu, chiar dacă cei din jur se arată mulțumiți de comportamentul lor exterior. Când credem, așadar, că nimeni nu ne poate vedea sau auzi În intimitatea gândurilor și trăirilor noastre, mai există totuși cineva care veghează neobosit
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
intelectualilor, soldate cu ani mulți de închisoare, cu o dură campanie "antirevizionistă" și anticosmopolită. Cenzura, controlul de partid redevin drastice. I-a fost dat generației mele să-și înceapă drumul literar tocmai atunci, în climatul revenirii brutale la îngheț ideologic, nevoită să se supună, pentru a se putea manifesta, rigorilor acestuia"8. Fie că este considerată de către unii o falsă generație, ea "nefiind o generație biologică, ci, mai degrabă, o generație estetică"9, care a avut ocazia să se afirme la
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Când voi fi obligat să recunosc/ Dreptul la importanță/ Întregului univers./ Va veni o vreme,/ Dar acum lăsați-mă, pentru Dumnezeu/ Lăsați-mă numai cu mine". (Va veni o vreme). Negăsind un răspuns conciliant în ceilalți, Ana Blandiana se vede nevoită să-și transforme țipătul în tăcere, chiar dacă, astfel, singurătatea este resimțită mai profund: "Niciun nerv răsucit în trupul aproapelui meu/ Nu produce în mine sfâșietoare atingeri./ Fiți liniștiți, privegheați altruiști pe bolnavi/ Nu veți lua durerea lor, fiți fără teamă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ce fusese în Ungaria și pot de aceea să-și retragă trupele liniștiți. Ceea ce Hrușciov a și făcut în 1958. I-a fost dat generației mele să-și înceapă drumul literar tocmai atunci, în climatul revenirii brutale la îngheț ideologic, nevoită să se supună, pentru a se putea manifesta, rigorilor acestuia. Peste ani, rememorându-și începuturile poetice, Cezar Baltag va reflecta în termeni dramatici la cedările de atunci: "A fost prețul nemilos și pe care n-am încetat să-l regret
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
În loc, care decupează situl arheologic Într-o plasă știrbă de drumeaguri pulverulente; pe aceea de a-și Îmbăta privirea cu rusticele Împrejurimi. Turistului, oarecum obligat la conduită austeră de autoritatea monumentului, i se poate face totuși foame și se vede nevoit să-și asume gestul decojirii gălbuielor portocale de vară din rucsac, În chiar plin teatru de la Epidaur. Antichitatea, despre care a citit sau auzit, Îl dezamăgește prin ceea ce constată c-a mai rămas din ea: printre frînturi de coloane, arheologii
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
multe valori ale societății în care trăim, ori la sistemul axiologic în ansamblul său, are gradul ei de îndreptățire, putând indica problemele existente în acea societate și anticipa direcții de schimbare posibile. În aceste condiții, sacrificiul unei persoane (voit sau nevoit) pentru menținerea sau impunerea unuia sau altuia din sistemele sociale are în el, raportat la absolut, ceva efemer. * Dacă putem explica apariția culturii din perspectiva evoluționistă atunci suntem în vecinătatea explicației complete. Dar chiar și în acest caz ne rămâne
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
urmăresc desfășurarea activității de prevenire a violenței în familie; c) identifică soluții neviolente prin legătura cu persoanele în cauză; d) solicită sprijinul unor persoane fizice sau juridice pentru rezolvarea situațiilor care generează violența în familie; e) monitorizează respectarea drepturilor persoanelor nevoite să recurgă la serviciile adăposturilor. (2) În cazul în care constată acte de violență în familie împotriva minorilor, asistenții familiali sunt obligați să acorde de îndată asistența necesară și să sesizeze Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție, respectiv serviciul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
adăpostirea victimelor violenței în familie Art. 23. - (1) Centrele pentru adăpostirea victimelor violenței în familie, denumite în continuare adăposturi, sunt unități de asistență socială, de regulă fără personalitate juridică, care asigură protecție, găzduire, îngrijire și consiliere victimelor violenței în familie, nevoite să recurgă la acest serviciu de asistență socială. (2) Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgență sau cu aprobarea scrisă a asistentului familial, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecție. Persoanelor care
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
importanța acordată serviciului militar obligatoriu de cei care doresc să lege forțele armate de națiune. Cei care aparțin unei armate de profesioniști vor avea puține ocazii să se întâlnească neoficial cu alte grupuri din societate; așadar, ei vor fi rareori nevoiți să își apere ideologia sau să se supună părerilor altora. Izolarea lor este adesea accentuată de tendința de a transmite valorile specifice din generație în generație, prin intermediul căsătoriei și familiei. Dimpotrivă, potențialul de intervenție este redus acolo unde armata provine
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
schimbat și necunoscut”, fals, ironic. Victor Bălosu, voiajorul, are un glas „spălat”, Țugurlan - un glas „neprietenos și străin”, Guica - spioana satului - are unul înecat de curiozitate și plăcere. Cuvântul exprimă o relație, glasul marchează natura acestei relații. Boțoghină, țăranul bolnav, nevoit să-și vândă o parte din pământ, discută cu Tudor Bălosu și cu fiul acestuia, Victor, într-un chip care indică o înstrăinare totală: „Fiecare cuvânt scos de cei trei oameni scârțâia, nu se lipea de celălalt, nimerea alături, nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
vale, vedem același peisaj, prezentat prima oară, într-o zi de primăvară, iradiind acea iubire aflată la începuturi, pe care Felix o trăiește, iar a doua oară, pictat în culorile toamnei atunci cînd este "revăzut" de către cel care se vede nevoit să se despartă de femeia iubită: (11) Acea dragoste nemărginită care îmi umplea inima, pe care n-o hrănea nimic altceva decît o formă abia întrezărită, îmi părea exprimată de lunga panglică a apei care strălucește la soare între două
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
alta. În acest sens, cultura este generică, iar civilizația, generalizabilă; cultura se dezvoltă prin revenirea la surse și prin fidelitatea față de principiile sale unice, iar civilizația, acumulînd lucruri dobîndite, cu alte cuvinte, progresînd. În cazul de față, mă voi vedea nevoit să împletesc cele două concepții. Astfel, voi păstra distincția între cultura europeană, unică în textura sa iudeo-creștină-greco-latină, și civilizația europeană, cu umanismul său, cu știința și tehnica sa, care s-au revărsat dincolo de Europa, implantîndu-se în contexte culturale complet diferite
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
așeza pe verdictul irefutabil al experiențelor sale. Omul îl va căuta în propria-i rațiune (Sapiens) și în iscusința sa tehnică (Faber), iar Umanismul îl va găsi în Omul subiect aflat în centrul unui lumi de obiecte. Credința se vede nevoită să se fondeze doar pe ea însăși. În cursul aceluiași proces, Politicul se autonomizează în întregul său: Statul se întemeiază pe propriul interes (Rațiunea de Stat), Societatea, pe ea însăși (Leviathanul lui Hobbes are puterea de a crea și de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
tainic, mitologic și religios. Această contradicție va deveni din ce în ce mai puternică pe măsură ce progresele științelor vor micșora dimensiunea și locul omului în Univers, iar determinismul și obiectivitatea științifice, negînd orice libertate și orice subiect, vor submina fundamentele Umanismului. Umanismul se va vedea nevoit să joace un joc de-a v-ați ascunselea cu Știința, considerînd-o deopotrivă adevăr despre lume și instrument al Omului, ale cărui progrese dezvoltă tocmai sfera superioară în care Omul-subiect stă-pînește Lumea. În momentul în care se va impune teoria
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ca reacție, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, filozofiile existențiale, de la cea a lui Kierkegaard la cele ale lui Max Scheler și Heidegger. În sfîrșit, după ce a vrut să-l "zdrobească pe mișel", Rațiunea s-a văzut nevoită să accepte Credința așa cum Credința se văzuse nevoită să accepte autonomia rațiunii. Credința i-a devenit chiar o parteneră-cheie, care a înglobat în sine multă raționalitate critică pentru a contesta ceea ce o contestă. În acest fel, în vreme ce a făcut din
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
al XX-lea, filozofiile existențiale, de la cea a lui Kierkegaard la cele ale lui Max Scheler și Heidegger. În sfîrșit, după ce a vrut să-l "zdrobească pe mișel", Rațiunea s-a văzut nevoită să accepte Credința așa cum Credința se văzuse nevoită să accepte autonomia rațiunii. Credința i-a devenit chiar o parteneră-cheie, care a înglobat în sine multă raționalitate critică pentru a contesta ceea ce o contestă. În acest fel, în vreme ce a făcut din rațiune unul dintre produsele / producătorii săi cei mai
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
XV-lea pînă în secolul al XX-lea. Antagonismul sălășluiește el însuși în interiorul fiecăruia dintre termenii dialogicii. Astfel, Rațiunea cunoaște antagonismele sale interne între tendința sa critică și tendința sa sistematică, între raționalitatea deschisă și raționalizarea închisă, fiind fără încetare nevoită, și riscînd să se autodistrugă în caz contrar, să-și producă autocritica. La fel, și în mod corelativ, umanismul european suferă și produce un antagonism profund între credința în universalitatea sa, care maschează un eurocentrism dominator, și potențialitatea sa veritabil
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
imposibil de prevăzut la ora actuală. Totalitarismul va fi poate depășit chiar acolo unde părea să domnească pentru veșnicie. Însă spectrul său va rămîne, așa cum va rămîne spectrul neantului chiar și după eventuala distrugere a bombei. În final, ne vedem nevoiți să ne asumăm mai mult decît riscul morții, și anume riscul Neantului; mai mult decît riscul înfrîngerii, și anume riscul înrobirii. Nici unul dintre aceste dezastre nu este cert. Însă riscul lor este imposibil de înlăturat; trebuie așadar să fim în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu. Sînt un vînzător - cu asta mă ocup. Asta îmi place să fac. Cîștig bine din salariu și din comisioane, iar cînd mă duc seara acasă pot să nu mă mai gîndesc deloc la muncă. Managerii de aici sînt adesea nevoiți să lucreze și acasă. Trebuie să facă angajări și concedieri, să participe la ședințe, să fixeze termene limită - mie îmi convine foarte mult ceea ce am eu de făcut”. Există mulți oameni asemănători lui Jack, care se simt foarte bine la
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
model real pe tatăl scriitorului, Tudor Călărașu. Protagonistul romanului Moromeții este un personaj realist, tipologic, reprezentând autentica bo găție spirituală a țăranului român, purtător și apărător al valorilor consfințite prin tra diție. Statutul său social este cel de țăran mijlocaș, nevoit să vândă din pământ pentru a rezolva situația de criză din familie. În sânul comunității țărănești din SilișteaGumești, Moromete este prețuit pentru inteligența sa nativă și pentru calitatea de bun vorbitor, adesea ironic, este recunoscut drept liderul care animă întrunirile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
constituie ca știință, fizica a debutat deci fără să-și dea seama prin proiectarea intenționalității psihice în lumea exterioară, așa cum făcea la modul primitiv și animismul. Pentru a îngloba legi, lumea și viața în cercetarea ei, va fi oare știința nevoită să descrie același cerc evolutiv care a dus cultura mitică de la animarea lumii înconjurătoare la observarea introspectivă a intenției psihice și care a avut drept rezultat o formulare preconștientă a legilor vieții? Mîndră de metoda ei experimentală, știința respinge visul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
unde a prezentat acțiunile inițiate de medicină românească împotriva morții infantile și un studiu asupra creșelor din România. A fost mobilizată în timpul Primului Război Mondial, la Institutul și Internatul Evanghelic. După încheierea acestuia, din motive de sănătate, Maria Cuțarida Crățunescu se vede nevoită să se retragă din activitatea medicosocială. 9. Cecilia Cuțescu-Storck (n. 14 martie 1879, com. Câineni, Vâlcea - d. 1969, București). Artist plastic, prima femeie profesor universitar în învățământul de artă din Europa. Fiica unui funcționar de poștă, a urmat cursurile liceale
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]