2,833 matches
-
suie mireasa, în momentul cînd ea pune piciorul în trăsură, trebuie să miște trăsura din loc, ca mireasa, pe urmă, să facă lesne copii. La nuntă, cînd vine mireasa la soacră, ea are prevederea să-și astupe gura cuptorului, căci nora, știind cum de-obicei sînt soacrele, temîndu se deci de un trai rău cu bărbatul din pricina ei, se poate uita în cuptor, și astfel soacra moare. Cînd nuntașii de la două nunți se întîlnesc, se iau la bătaie, și care învinge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
București, în al cărui restaurant ne simțeam minunat (o să precizez că avea acces la salonul generalilor, deși susținea că e numai colonel). De multe ori, eram în echipă și cu fiul său (Ionuț, un mare flautist al Europei) și cu nora lui Sebi din Anglia, contessină autentică. Plăcute momente! A, să nu uit: Sebi era și un om cu lipici la bani. Nu știi de unde, cum, scotea mereu, calm, bani de consumație. Fiind din Cîmpina, de lîngă Ploiești, pesemne a moștenit
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și cămeșa, Prostia omenească, Păcală, Acul și barosul, Ursul păcălit de vulpe, Moș Nichifor Coțcariul (1877); Povestea unui om leneș (1878); Popa Duhu (1881); Cinci pâini (1883), Ioan Roată și Vodă Cuza (1883); Moș Ion Roată (1885), Soacra cu trei nurori (1875); Capra cu trei iezi (1875); Punguța cu doi bani (1876); Dănilă Prepeleac (1876); Povestea porcului (1876); Povestea lui Stan Pățitul (1877); Povestea lui Harap-Alb (1877); Fata babei și fata moșneagului (1877); Ivan Turbincă (1878); Amintiri din copilărie (I, II, III
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
demisiona, suspectat că și-ar fi ucis mătușa, ca să intre în posesia moștenirii. În discuție cu mătușa lui, află că tatăl său nu a murit într-un accident de vânătoare, ci s-a sinucis în urma unei delapidări. Era îndrăgostit de Nora Ionescu, "actrița aceea vulgară și fără talent", dar care era cândva frumoasă și-n plină glorie. Ea comandase niște rochii pe care el nu avea bani să le plătească. Spera să câștige la jocul de cărți, dar pierde cei douăzeci
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
preotul l-au iertat au rămas împăciut“, iată cum stinge mitropolitul Dositei un conflict izbucnit în iarna lui 1799 între Hrisant, brutarul din Răzvad, și preotul Hrisant din mahalaua Hanul lui Șerban Vodă, acuzat că întreține o relație amoroasă cu nora primului. Dintrecei 200 de preoți, care apar în documente, mai mult de jumătate au fost iertați și repuși în funcție la câteva luni după caterisire, deși acuzațiile aduse unora dintre ei sunt destul de grave. La rândul ei, populația știe să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rumoare, apoi în păruială în uliță și chiar în bătăi în toată regula. Problemele economice nasc deseori conflicte între părinți și copii, frați și surori, iar ele depășesc cadrul restrâns al familiei. Disputele între socri și gineri, între soacre și nurori se adaugă conflictelor economice. Recuperarea zestrei duce la izbucnirea altor scandaluri oferite spre mediere justiției. Reclamarea dreptății îi împinge pe acești actori să facă apel la justiție. Astfel, un fapt cotidian care ar fi murit cu trecerea vremii capătă importanță
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Fe sul ui tat de amant și săpunul dăruit se transformă în probe importante în procesul intentat de Cristea soției sale. Sem ne le au fost găsite de soacră într-o nopate de toamnă când și-a dat seama că nora se afla în pat cu altul, în timp ce soțul era plecat la deal să culeagă viile. După ce a ridicat întreaga casă cu strigăte le ei, soacra a dat buzna peste no ră-sa, doar-doar o va găsi în așternut cu amantul, dar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fi interesate să impună pedepse drastice. Dar nici atunci când este vorba de propria ogradă, Biserica nu se grăbește să aplice pedepsele prevăzute de Pravilă, lăsându-i în fapt pe împricinați la mila judecătorului. In cestul, împreunarea cu soacra sau cu nora, căsătoriile între veri primari sau între doi frați și două surori apar ca legături obscure și rușinoase bine ascunse de către familie, ele nu sunt date în vileag decât de ochii curioși ai vecinilor sau de vreo întâmplare nefericită. Iat-o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sărac merge până într-acolo încât decide prin testament, de comun acord cu cei doi fii ai săi, să îm par tă puțina moșie avută întrei părți egale. Pentru a da autoritate actului, tatăl, cei doi fii și cele două nurori își pun numele și degetele în semn de acord și în prezența martorilor. Aceste situații devindestul de numeroase: pentru a-și căsă tori fiice le sau surorile ta ții și frații transformă zestrea tradițională în pământ, singurul bun disponibil într
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se risipesc încet, încet cu ajutorul Ilincăi Bucșăneasca. Ea începe deja să folosească limbajul specific acestui tip de re la ție și într-o scrisoare din 23 aprilie 1799 îi dă lui Rusin titlul de cuscru, iar fetei pe cel de noră. În temein du-se pe toate aceste dovezi, fata se pregătește de nuntă și așteaptă sosirea dumnealor cu alaiul și călțunii. Dar „l-a tot prelungit pentru săvârșirea nunții 14 luni“ și atunci s-a pomenit cu foaia de zestre
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vodă Suțu întoarce și el pe toate părțile argumentele celor doi și ajunge la concluzia că logodna a fost bine făcută, ar gu men tul su prem constituindu-l chiar scrisoarea nu mi tei cucoane conținând termenii cus cru și noră. Or, „dreptate a avut Ru sin a se re ză ma întru aceste temeiuri și a face cheltuieli ce au fost următoare și trebuincioase în pricina aceasta“. Și cu toate acestea sentința lui Vodă este mai blândă, obligând pe cucoană
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Practica darurilor apare ca o înlănțuire de schimburi complexe care antrenează o întreagă rețea de sociabilitate și solidaritate. Jocul darurilor are menirea, într-o primă fază, să-i apropie pe viitorii soți, apoi pe cele două familii prin in tegrarea nurorii în noua familie, în noua rețea de rudenie. Se poate spune, concomitent, că aceste da ruri „dau autoritate noi relații, o transformă într-o relație completă“. Schim bul de daruri este prezent în toate straturile societății și se derulează după
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ama toa re de gâlceavă, cucoana se dovedește a fi contrariul. Nun ta devine o oca zie excelentă pentru întâlniri cu celelalte bo ie roai ce. În cer cul său de prieteni, cucoana își exprimă deseori nemulțumirea față de viitoa rea noră, față de fratele acesteia care nu prea se grăbește să dea ce a promis, față de pregătirile ce au în ce put, dar nu se mai termină. Mi ci le bârfe nu rămân însă în cercul prie te ni lor, ci zboa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tul mai sus-numitei cucoane, nu vrea însă să ză bo veas că prea mult asupra acestei probleme și trece la cer cei și alte ni mi curi, insistând pe alegerea unui bun meș ter bi ju tier. O supără că nora dorește să păstreze niște mărgăritare pe care ea, per so nal, nu le consideră prea frumoase, mai ales că „și eu am mărgăritar, la care nu-mi va fi ru șine să-l pună Zmă răn di ța la gât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
judiciară de ani și ani de zile. Ciuma din 1770 îi aduce diaconesei Stanca din Câmpulung nu numai moartea celor doi copii, ci și moartea soțului. Nemaiavând nici o legătură cu familia diaconului Pătrașco, socrul, protopopa Radu „au scos-o pe noră-sa din casă“. Trei ani a „umblat din ușă în ușă fără de nici un căpătâi“, cerându-i socrului să-i restituie lipsa de zestre și „parte dintr-ale bărbată-său, fiindcă au făcut amândoi copii“, dar acesta a alungat-o ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în al doilea rând tl. 40, al treilea tl. 30“. Protopopul este o figură în sine: minuțios până la avariție, a socotit fiecare lucru din foaia de zestre astfel încât socotitorii n-au mai avut decât să iscălească foița; și-a alungat nora, dar i-a restitut banii prin intermediul unui om de credință, protopopul Costandin (care prin autoritatea și prestigiul slujbei sale l-ar fi ajutat în cazul altui proces), a notat cu precizie ceea ce a luat ea când a plecat din casă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
carevine, de fapt, să rupă din patrimoniu, care odată înstrăinat și „sterp“ (moartea copiilor rupe brutal orice legătură) nu con stituie un „aport“ benefic pentru neam. La aceeași epocă, are loc o altă dispută de astă dată între soacră și noră. Păuna a fost măritată cu Iane bărbierul din mahalaua Biserica Dintr-o Zi, București, doar un an și jumătate. Au împreună pe Mărgărita copila. După moartea lui Iane și după anul de doliu, Păuna se mărită și revendică din casa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lipsa de zestre, cât și „rămasurile de la soțul ei“. În fața clericilor de la Mitropolie, se citește foaia de zestre, „din cuvânt în cuvânt“; lipsa de zestre constatată baba Maria este bună de plată. Cum se vaită că n-are de nici unele, nora cere prăvălia pe care o avea, de altfel, în administrare de mai bine de zece ani. Deși locuiește cu noră-sa, cu cel de-al doilea soț al acesteia, deși îi dăduse în grijă prăvălia, Maria nu vrea să i-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în cuvânt“; lipsa de zestre constatată baba Maria este bună de plată. Cum se vaită că n-are de nici unele, nora cere prăvălia pe care o avea, de altfel, în administrare de mai bine de zece ani. Deși locuiește cu noră-sa, cu cel de-al doilea soț al acesteia, deși îi dăduse în grijă prăvălia, Maria nu vrea să i-o cedeze, susținând că a cumpărat-o cu banii din zestrea ei. Nu are însă dovezi. Disputa nu este atât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
deși îi dăduse în grijă prăvălia, Maria nu vrea să i-o cedeze, susținând că a cumpărat-o cu banii din zestrea ei. Nu are însă dovezi. Disputa nu este atât de aprigă ca în cazul protopopului Radu; soacră și noră conviețuiesc în aceeași casă și se ceartă probabil pe prăvălie zi de zi. Copila Mărgărita este cea care le ține împreună, moștenitoarea de drept a tatălui ei. Prăvălia nu aparține nici Mariei, nici Păunei, ci constituie zestrea Mărgăritei. Părinții clerici
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în sfera tolerabilului. Soacră, soacră... Amestecul familiei în viața cuplu lui semanifestă în permanență. Soacra este de departe prezența cea mai vizibilă și cea mai contestată, și de o parte, și de alta. Conviețuirea cu mama-soacră devine uneori im posibilă. Nora simte în fiecare mi nut al vieții pri vi ri le ațintite asupra sa, reproșurile ce i se aduc pentru fiecare gest, pentru fiecare acțiune. Soacra nu scapă nici un prilej să-și pârască nora, iar în absența fiului se eri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu mama-soacră devine uneori im posibilă. Nora simte în fiecare mi nut al vieții pri vi ri le ațintite asupra sa, reproșurile ce i se aduc pentru fiecare gest, pentru fiecare acțiune. Soacra nu scapă nici un prilej să-și pârască nora, iar în absența fiului se eri jea ză în apără toa rea reputațieiacestuia. certurile și păruie li le dintre cele două apar frecvent, iar fiul intervine, de fiecare dată, departeamamei sale. Anastasia Crețu les cu se plânge, la 1780, de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
les cu se plânge, la 1780, de soțul ei, Nicolae Fălcoianu, cu care este măritată de patru ani și cu care a tras „mult amar și ne caz“. Pricina neînțelegerilor dintre cei doi se dovedește a fi soacra, caracterizată de noră ca: „fă mee rău tă cioa să și cumpită“. Pus să alea gă între nevastă și mamă, Fălcoianu refuză să și părăsească mama, amenințând că „până la moarte nu se va deosebi de mumă-sa“. Drama Anastasiei este cu atât mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ușă să vadă ce se întâmplă înăuntru. Și „uitân du-mă pe o gaură ce era prin pe re te, lângă fe reas tră, unde l-am văzut pă numitul preot cu ochi miei pus dea su pra Saf tei, nora Hris tei bru tar, să vâr șind păcatul“, poves teș te cu de li ciu un chia șul. Pă trun de rea femeii în casă a fost foarte ușoară, întrucât pră vă lia are două intrări, pentru a evita pri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și întreaga avere. Prins în vâl toa rea eve ni men telor, marele ban nu a reușit să-și termine nici măcar biserica începută la Brezoaiele în 1715 și sfârșită abia de fiul său Ștefan în octombrie 1748. soția, fiicele și nurorile marelui ban au fost imediat în chi se de către domn, iar fiii au reușit cu greu să scape prin munți în Tran sil va nia. Ei vor reveni în țară abia în vremea domniei lui Ioan Mavrocordat. Cu toate că bătrânul Brezoianu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]