158,499 matches
-
să se impună vieții, cum ar putea viața să le dorească și să se miște către ele, dacă ele îi sunt cu-adevărat străine, dacă ele nu sunt în mod tainic ale sale? Cel care concepe etica drept o disciplină normativă și, astfel, drept o cunoaștere prealabilă acțiunii și dictându-i acesteia legile sale se va lovi întotdeauna de ironia lui Schopenhauer: "O etică care ar avea pretenția să modeleze și să corijeze voința [= viața]este imposibilă. Doctrinele, într-adevăr, nu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
asupra cunoașterii, dar aceasta nu determină niciodată voința însăși, caracterul fundamental al lui a vrea". În realitate, dacă există finalități și norme ce trebuie dictate vieții finalități și norme ce alcătuiesc împreună ceea ce am putea numi o etică teoretică sau normativă -, nu poate fi vorba decât de finalități, norme sau valori provenind din viața însăși, cu ajutorul cărora ea încearcă să-și reprezinte ceea ce dorește. Totuși o astfel de reprezentare nu este decât ocazională, marcând o pauză sau o ezitare în acțiune
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cu mișcarea însăși a vieții în efortul său continuat de a persevera în ființa sa și de a se spori. O astfel de mișcare constituie teleologia imanentă a vieții în care se înrădăcinează orice etică posibilă. Nu etica teoretică sau normativă care își reprezintă finalități sau valori, ci etica originară, sau, mai curând, etosul însuși, adică ansamblul proceselor reîncepute la nesfârșit în care viața își înfăptuiește esența. Această mișcare trebuie aprofundată pentru a înțelege mai bine, în același timp cu adevărata
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
egalității de șanse. Societatea modernă a avut limitele contractualismului între capi de familie, fapt pentru care negocierea legilor, a regulilor și a alcătuirii instituțiilor s-a desfășurat preponderent (cel mai adesea exclusiv) între bărbați, femeile fiind, din punct de vedere normativ, anexe ale capilor de familie. Când ele însele devin astfel de capi, societatea intră în derivă și nu știe unde să le așeze: în rând cu toată lumea sau deviant față de ea. O astfel de tratare determină autoarea să nu se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nu te afli și este puțin probabil să ajungi este de regulă scăzută. Legislația românească actuală nu este nici ea neglijată (chiar dacă este tratată mult mai puțin analitic decât ar fi fost necesar). România este, la ora actuală, țara importurilor normative de tip room-service (sau de tipul „îngrășării” forțate și nereflective, în virtutea unui aquis comunitar). Reglementările moderne nu au venit ca o cerere internă public exprimată (în cele mai multe cazuri). În consecință, ele reflectă experiența unor țări cu lungă tradiție de corecție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
etc.), fiind aduse, prin mecanisme economice, sociale, culturale și politice nu numai într-o situație de inferioritate în raport cu bărbații, dar și într-o stare de pierdere a identității. Diferențele dintre indivizi sunt temeiuri ale stabilirii unor ierarhii ca ierarhii valorice, normative, comportamentale. Logica de fundament este una disjunctivă: sau-sau. O astfel de logică este una ce favorizează dihotomii de tipul: cultură/natură, creație/procreație, minte/corp, intelect/sensibilitate, inteligibil/sensibil, autonom/dependent, puternic/slab, public/privat. Primul termen este determinant
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
apar probleme legate de formularea opțiunilor și de valorile pe care acestea le implică. Problema căsătoriilor între parteneri de același sex nu poate fi lăsată doar pe seama părților implicate, ci aparține domeniului decizional comunitar, în baza tradițiilor și a teoriilor normative asupra binelui sau a altor sisteme colective de judecată. Teoriile comunitariene articulează valorile comune, dar păcătuiesc limitând libertățile individuale și pluralismul social. Într-o astfel de abordare, familia monoparentală va primi un sprijin puternic din partea familiei extinse, a vecinilor, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
acestora trebuie gândite astfel încât să se țină cont de inegalitățile și dependențele existente în rândul membrilor familiei. Drepturi specifice relațiilor de familie (dreptul la divorț, drepturile maternale și paternale, drepturile la custodie, vizite și întreținerea oferită copiilor) se circumscriu dimensiunilor normative ale relațiilor familiale. Căsătoria produce mai multe efecte patrimoniale asupra persoanei decât orice altă relație familială (C.M. Crăciunescu, 2000, p. 3)13. Există două poziții mai importante privind drepturile: prima concepe familia ca pe o entitate unitară, îndreptățită la a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
desemnează procesul prin care un om sau un grup de oameni dobândesc sau determină prin ei înșiși propriile reguli de conduită. Capacitatea de autonomie rezultă din interiorizarea regulilor și a valorilor, consecutivă unui proces de negociere personală cu diferite sisteme normative de interdependență și de constrângere socială (R. Doron, F. Parot, 1999, p. 100). Autonomia este circumscrisă, prin opoziție, cu eteronomia, situație când acțiunile sunt determinate de influența preponderentă a factorilor exteriori (după J. Piaget, copilul trece de la o morală eteronomă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de consimțămintele implicite, cele neprevăzute, la care se aderă în necunoștință de cauză. Față de consimțămintele implicite, un mare aport îl are comunitatea din care fac parte respectivele persoane. Prin intermediul normelor tacite, al comportamentelor statornicite în matrice specifice comunității, prin teoriile normative asupra binelui la care se raportează, o comunitate le impune indivizilor din cadrul său diferite constrângeri. În anumite cazuri, acestea nu sunt vizibile decât după ce faptul de viață s-a consumat. De exemplu, o familie monoparentală, în conformitate cu abordarea contractualistă, poate avea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și familiile incomplete (în care povara îngrijirii și educării copiilor este dusă de un singur părinte), între persoanele ce sunt părinți și cele care nu sunt. Vladimir Pasti (2003, p. 92) observă însă că există o dublă realitate, una: ...declarativă, normativă - și la ea fac referire rapoartele oficiale care analizează situația femeilor din România (sau de oriunde), apreciind achizițiile formale (legi, instituții, angajamente politice, prezențe cantitative ale femeilor în diferite sectoare etc.) -, și o „realitate din spatele realității”, în care diferențele se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
înzestrată cu rolul de decident social. Statul este presupus a încerca să realizeze interesul general, ce nu se confundă cu suma intereselor particulare. Aparatul instituțional al Statului este considerat un centru de decizie autonom. Cele două concepții descrise constituie viziuni normative și idealiste ale Statului, ele indicînd mai mult modul cum acesta ar trebui să se comporte decît cum o face de fapt. Kenneth Arrow a arătat că nu se poate desprinde o scară de preferințe sociale dintr-un ansamblu de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ale determinismului, liberului arbitru etc., iar pe de altă parte, problema contingentă: optimul social poate fi realizat de catre un ipotetic dictator binevoitor?"8. Cînd vorbim de valori individuale și ale-gere socială, ordine socială de preferințe și justiție socială, criterii și normative sociale, de legitimitatea acestora, ne situam deja într-un cadru în care relativitatea este legea supremă. Se vorbește despre maximizarea "sumei unităților individuale" și nu-i atribuim un sens definitiv acestei expresii. Poziția aceasta nu trimite la un liberalism utilitarist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
proprii, preponderent fiscale, care sunt în progresie constantă. De asemenea, ele primesc dotații bugetare de la nivel central. Relațiile dintre administrațiile locale și cea centrală sunt însă mai numeroase și tot mai mult bazate pe contracte. Prefecții veghează asupra legalității actelor normative emise de administrațiile locale și coordonează reprezentanțele teritoriale ale ministerelor. Deci, descentralizarea nu reduce semnificativ puterea Statului, ci mai curînd în eliberează de unele sarcini cu care se descurcă tot mai greu. Dar ea conferă reprezentanților locali posibilitatea de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
-și întărească politicile lor economice. Astfel s-au dezvoltat zone special amenajate pentru a găzdui întreprinderi, pepiniere de întreprinderi, ajutoare pentru crearea de întreprinderi de către tineri ș.a. 1.6. Principiul subsidiarității Analiza economică glisează frecvent între metoda pozitivă și cea normativă. Așa se întîmplă, de pildă, cînd ea împrumută de la știința politică principiul subsidiarității. Ceea ce este subsidiar nu e, cum se consideră frecvent, ceva inutil sau secundar, ci ceea ce complementar și vine să întărească o construcție sau o demonstrație. Noțiunea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a asigura o utilizare eficientă a resurselor și, în particular, o distribuție adecvată între bunuri publice și bunuri private; 3) Repartiția, cu scopul de a asigura o împărțire echitabilă a veniturilor între diferiți subiecți economici. Este o viziune formală și normativă, pedagogică dacă vreți, dar mai puțin realistă, pentru că în practică există necesarmente multiple interdependențe între elementele trilogiei lui Musgrave. Statul contemporan constă, cum am mai spus, într-o rețea de organizații și instituții diverse, ce intervin în grade diferite, la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pe criterii cantitative. Dar, la nivel macroeconomic, evaluarea este mai puțin clară, existînd totuși cîteva obiective sau criterii cantitative pentru măsurarea performanței, bazate pe judecăți de valoare și teorii de raționalitate economică. 2.1.2.1. Economia pozitivă și economia normativă Două genuri de analiză economică sunt importante în identificarea unui criteriu de evaluare a rolului guvernului în sistemele econo-mice: economia pozitivă și cea normativă. Economia pozitivă are în vedere "lumea reală", pe cînd cea normativă examinează "lumea ideală". Așa cum arăta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
judecăți de valoare și teorii de raționalitate economică. 2.1.2.1. Economia pozitivă și economia normativă Două genuri de analiză economică sunt importante în identificarea unui criteriu de evaluare a rolului guvernului în sistemele econo-mice: economia pozitivă și cea normativă. Economia pozitivă are în vedere "lumea reală", pe cînd cea normativă examinează "lumea ideală". Așa cum arăta R. Holcombe, "Economia pozitivă examinează lumea reală, pentru a descoperi cum este și cum funcționează ea. În cadrul economiei pozitive, nu există conceptul de interes
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
1. Economia pozitivă și economia normativă Două genuri de analiză economică sunt importante în identificarea unui criteriu de evaluare a rolului guvernului în sistemele econo-mice: economia pozitivă și cea normativă. Economia pozitivă are în vedere "lumea reală", pe cînd cea normativă examinează "lumea ideală". Așa cum arăta R. Holcombe, "Economia pozitivă examinează lumea reală, pentru a descoperi cum este și cum funcționează ea. În cadrul economiei pozitive, nu există conceptul de interes public și nici acela referitor la modul cum ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
R. Holcombe, "Economia pozitivă examinează lumea reală, pentru a descoperi cum este și cum funcționează ea. În cadrul economiei pozitive, nu există conceptul de interes public și nici acela referitor la modul cum ar trebui să fie o lume ideală. Economia normativă emite judecăți de valoare cu privire la modul cum ar trebui să fie lumea, în mod concret. Analiza normativă atestă caracterul dezirabil al faptelor determinate prin intermediul economiei pozitive"15. A trece de la analiza pozitivă la cea normativă înseamnă a trece de la fapte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
economiei pozitive, nu există conceptul de interes public și nici acela referitor la modul cum ar trebui să fie o lume ideală. Economia normativă emite judecăți de valoare cu privire la modul cum ar trebui să fie lumea, în mod concret. Analiza normativă atestă caracterul dezirabil al faptelor determinate prin intermediul economiei pozitive"15. A trece de la analiza pozitivă la cea normativă înseamnă a trece de la fapte la valori. Prima privește situații verificabile prin rezultate cuantificabile, faptele fiind supremul judecător, în timp ce a doua emite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fie o lume ideală. Economia normativă emite judecăți de valoare cu privire la modul cum ar trebui să fie lumea, în mod concret. Analiza normativă atestă caracterul dezirabil al faptelor determinate prin intermediul economiei pozitive"15. A trece de la analiza pozitivă la cea normativă înseamnă a trece de la fapte la valori. Prima privește situații verificabile prin rezultate cuantificabile, faptele fiind supremul judecător, în timp ce a doua emite judecăți de valoare, în termeni bine/rău, asupra rezultatelor. Distincția între pozitiv și normativ este importantă pentru sectoarele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
analiza pozitivă la cea normativă înseamnă a trece de la fapte la valori. Prima privește situații verificabile prin rezultate cuantificabile, faptele fiind supremul judecător, în timp ce a doua emite judecăți de valoare, în termeni bine/rău, asupra rezultatelor. Distincția între pozitiv și normativ este importantă pentru sectoarele economiei publice. Analiza lumii reale, prin intermediul metodei pozitive, duce la decizii politice bazate pe evaluări normative ale sistemului politic și economic. 2.1.2.2. Criterii efective 1) Criteriul fundamental de evaluare a economiei de piață
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fiind supremul judecător, în timp ce a doua emite judecăți de valoare, în termeni bine/rău, asupra rezultatelor. Distincția între pozitiv și normativ este importantă pentru sectoarele economiei publice. Analiza lumii reale, prin intermediul metodei pozitive, duce la decizii politice bazate pe evaluări normative ale sistemului politic și economic. 2.1.2.2. Criterii efective 1) Criteriul fundamental de evaluare a economiei de piață este reprezentat de eficienta alocare a resurselor. Dacă în realitate, piața ar realiza această alocare, nu ar mai fi nevoie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
aceea, s-a încercat dezvoltarea unei teorii economice a alegerilor colective (sau alegerilor publice). Dar analiza economică are destule dificultăți în a servi ca ghid acestor decizii publice. Într-adevăr, criteriul lui Pareto, pe care economia neoclasică își fondează propunerile normative nu este decît unul de eficacitate. El permite eliminarea soluțiilor neeficace, dar nu ne spune nimic în privința alegerilor între mai multe soluții eficace, ce se disting printr-o repartiție diferită a bunăstării între indivizi. Or, analiza economică este incapabilă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]