2,627 matches
-
existentă atunci în bibliotecă. Dacă explicam unui coleg o anumită problemă mi se fixa perfect în memorie și nu mai era nevoie să insist prea mult asupra sa în sesiunea de examene. Învățam mult în timpul anului, îmi descifram și completam notițele, ceea ce era un câștig imens pentru sesiune. În ultimele decenii am văzut atâtea biblioteci goale nu numai în timpul anului, ci chiar și în sesiune, încât de fiecare dată mă întrebam, oarecum îngrijorat și încurcat, unde sunt studenții? Mă gândeam, în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
înzestrat cu un adevărat antitalent didactic. Apăruse atunci cursul de Morfologia plantelor al profesorului I. Ciobanu de la Cluj. Pentru examen am învățat de pe cursul lui Ciobanu. După ce am trecut prin toată materia am avut curiozitatea să citesc câte ceva și din notițele scrise la orele de curs. Am rămas foarte plăcut surprins. Nu-mi venea a crede; cursul său era mai bine structurat și mai clar decât al lui Ciobanu. Am făcut fixarea cunoștințelor după cursul său. Examenul se dădea scris și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de cerc pedagogic a profesorilor de biologie, domnul profesor a răspuns afirmativ. Îmi amintesc că odată ne-a prezentat „Logica viului” în gândirea lui Eminescu altădată „Antropogeneza”. Au fost prelegeri foarte apreciate de colegi, de fiecare dată ne-am luat notițe pe care eu leam mai revăzut în timp. Eu le am și acum, deși au trecut o grămadă de ani. Ieșirile în natură cu familiile noastre și a altor colegi au rămas memorabile. Discutând cu fiul meu, Cristi, despre domnul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
o tăcere se făcea, ușa se deschidea și profesorul intra. Era Haeckel, se suia pe catedră făcând un salut. Un moment ochii lui se îndreptau asupra numerosului auditor și lecția începea. El nu se servea niciodată de caiet sau de notițe, vorbea întotdeauna liber, îți făcea impresia că îți vorbește numai despre ceea ce a văzut și trăit, fără a fi orator, fascina auditoriul”.”. Leon cunoscuse deja mulți profesori, avea suficientă experiență, iar amintirile le-a publicat în 1922, deci le-a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cu Maria: care este hramul Sfântul Ioan Zlataust. Vlet 1683. Si s-au zidit în 30 zile.” Am intrat în altar, unde Spiritul domnesc îmi atrage atenția asupra unui Tetraevanghel pe care se găsește o inscripție slavonească. - Ce spune această notiță, mărite Spirit? - Ascultă: „Acest Tetraevanghel l-a scris cu mâna mult păcătosul popa Gavriil Melentiescul, în zilele Evseviosului și iubitorului de Hristos domnului nostru Ioan Petru Voevod (Rareș), cu mila lui Dumnezeu Domnitor țărei Moldovei, în anul 7053 (1545), luna
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
secerea sau alte scule cu care trebuia să muncească pământul, singura sursă de venit ce o aveau țăranii, după ce-și dădeau obligațiile boierești, dacă nu aveau pământ suficient. Apoi veneau și obligațiile față de statul român. Mihăiță citea și recitea notițele date de profesor. dar își aduce aminte și de pregătirea sa militară începând din 1936, în cadrul marinei regale. Cunoștea pe de rost toată istoria ei, începând cu data de 22 octombrie 1860 când a luat ființă corpul flotei, actul său
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Omniprezenta apă Extrovertit de felul meu, nu pot rezista ispitei de a vă face părtași la cât mai multe din gândurile mele, chiar și dintre acelea materializate efemer; o discuție liberă, dar radiodifuzată, pe care o reconstitui acum, urmărind niște notițe care acoperă un pachet de țigări. Celălalt fumător, de dincolo de microfon, redactorul Aurel Brumă, m’a Îndemnat la o gură de apă (!?). Dar nu din oricare, căci apa e atât de diversă pe cât e de universală. Universală, adică elementul de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fond, asta e opțiunea Naturii care Își Învață copiii cuminți - animalele - să-și sape vizuini. De nu, să le fure de la alții, mai conștiincioși, precum vulpea de la viezure. Dar mai e ceva, și mărturisesc că am tras cu ochiul prin notițele amicului meu biped: Îngropat În pământ, bordeiul devine un fel de beci. Adică păstrează o temperatură constantă tot anul - anul vostru, al trăitorilor Într’o zonă tempe rată. Adică, mereu 11 C prin Muntenia, 10 pe la Iași, vreo 9 pe la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
438. - 1873, total suflete 872, din care bărbați 444, femei 428, familii 171. - 1874, total suflete 886, din care bărbați 453, femei 433. Pentru anii 1875 - 1878 datele sunt ilizibile. - 1879, total suflete 1013, din care 518 bărbați, femei 491. Notița e semnată de preot într-o ortografie slavo-goticomaghiară: Bantsiu Gyorgy, dar estetică, și în general foarte clară. Mai aflăm câte ceva despre populația satului Oprea, abia în anii 1896/97 ocazionat de faptul că urmare creșterii impetuoase a copiilor de vârstă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
502. V. Anexa. 2 Lee Smolin, Spațiu, timp, univers. Trei drumuri către gravitația cuantică, Traducere din engleză de Anca Vișinescu, București, Editura Humanitas, 2006, p. 65. 3 Ibidem, p. 66. 4 Ibidem, p. 35. 5 Mihail Eminescu, Poezii, Cu o notiță biografică de T. Maiorescu, București, Editura Librăriei Socec&Co, 1883, p. 14. 6 Ibidem, p. 15. 7 Patrick Süskind, Despre iubire și moarte, Traducere din germană de Ionuț Budașcu, București, Editura Humanitas, 2006, p. 11. 8 Ibidem, p. 12. I
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
n.n.] și acolo într-o seară maica Fevronia a făcut șezătoare de tors lâna și au venit la acea șezătoare mai multe călugărițe, și una dintre ele, anume Zenaida, a spus povestea lui Călin. Mihai a ascultat-o, a luat notițe și a versificat 32. Era și Harieta acolo, care spune același Matei stătea mai mult la Fevronia. Încă mai era vremea când le spuneau moșnegii povești 33. Nici nu se putea altfel, căci întemeierea schitului sta ea însăși sub semnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
26 din 20 august 1880, trimisă din Londra de N. Callimachi-Catargi lui V. Boerescu. 59 Ibidem, p. 9. Telegrama cifrată nr. 13.531 din 21 august 1880, trimisă din București de V. Boerescu lui N. Callimachi-Catargi. 60 Ibidem, p. 25. Notiță asupra regulamentelor de navigație, poliție fluvială și supraveghere a Dunării între Galați și Porțile de Fier (Memoriu înaintat de N. Callimachi-Catargi lordului Granville). 61 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 40/1880, fila 1. 62 Ibidem, f.
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
22 seara. S. B.: Da, după ce a fugit Ceaușescu. M. M.: Din câte știu, suntem singura unitate din România care a ieșit pe 22 seara. S. B.: Eu m-am uitat în toate datele din Raport și am văzut și notițele generalului Voinea, unde apar o sumedenie de unități care au ieșit în stradă, iar Regimentul 0106019, nu. M. M.: Regimentul 20 Tancuri, respectiv 01060 nu apare. De ce? Încă o dată: mă rog la Dumnezeu să-l odihnească în pace pe fostul
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
cafenea), Figura 3.1. Variabila vestimentară în experimentul proiectat de Sarah J. Sweat și Mary A. Zentner (1985) activitățile specifice (ore de curs, studiu, servirea mesei, evenimente sportive, oficiale și informale), minim cinci articole de îmbrăcăminte ale persoanelor observate, precum și notițe privind uzanța obișnuită sau bizară a ținutei în raport cu contextul. Pornind de la aceste descrieri au fost desenate planșe-stimuli înfățișând stiluri vestimentare. În cea de-a două etapă, 100 de studenți (65 de femei, 35 de bărbați), cu vârste între 18-32 de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
17, nr. 303, 1987, 5. [133] MOLAN, VASILE, Valorificarea valențelor formative ale învățămîntului primar pentru educarea materialist științifică a elevilor, în “învățământul liceal și tehnic profesional”, an 35, nr. 6, iunie, 1987, p. 5 6. [134] MORARU, DOINA, Caietul de notițe la limba și literatura română, în “Tribuna școlii”, an 17(38), nr. 296/1-382, 21 febr. 1987, p.4. [135] MORARU, DOINA, Exprimarea elevilor între automatism și manifestare individuală, Tribșc, 17, nr. 306,1987, 8. [136] MOSOIANU, FELICIA, Sugestii privind
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și foarte rareori să examineze sistematic cărțile apărute, să întreprindă analiza lor amănunțită. Niciunul n-a făcut cronică literară propriuzisă. Ibrăileanu își intitula astfel lungi studii sporadice despre câte o carte care-i plăcea. Densusianu se mulțumea cu niște scurte notițe de minimalizare a rivalilor poetului Ervin. Singur Mihail Dragomirescu a ținut o cronică regulată, dar ... dramatică”1. După întâiul război mondial, mai exact, după amintitul an 1920, critica românească devine precumpănitor profesionistă și foiletonistică, aplicată, la obiect. Cărțile sunt trecute
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
dosarului medical elaborarea unui plan al interviului Introducerea - prezentarea - precizarea scopului și duratei - precizarea modalității de desfășurare - precizarea modului în care vor fi folosite aceste date, în interesul pacientului, pentru realizarea procesului de îngrijire - precizarea confidențialității Desfășurarea interviului (+consemnarea de notițe succinte, în scris, insistând asupra corectitudinii datelor, eventual prin repetarea datelor sau reformularea întrebărilor) Există diferite “modele” pentru desfășurarea interviului, specifice atât fiecărei țări, cât și fiecărui serviciu medical, în funcție de tradițiile locale existente, de tipul serviciilor medicale oferite, de legislația
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
de oboseală, de diferențele diurn-nocturn și, adesea, de ostilitatea forțelor de ordine care vedeau gestul de a lua note într-un carnet de teren, dublat de fotografiere, ca pe unul profund subversiv. Am fost întrebat și de pelerini de ce iau notițe în timp ce mă aflu în rând. De fiecare dată, am fost nevoit să bricolez un răspuns de moment, cel mai adesea centrat în jurul ne-uitării, afirmând că este vorba de simple amintiri și relatări pentru cei care nu au putut participa
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
foarte pertinentă, verificată ulterior la multe dintre pelerinajele la care am participat : „La Cernica este un teren ușor. Eu pot filma în voie, iar tu poți scrie fără să trezești bănuiala nimănui. Toată lumea scrie acatiste și bilete, iar atunci când iei notițe într-un carnet nimeni nu pare îngrijorat”. De mine se apropie o femeie de circa 60 de ani, îmbrăcată simplu, cu basma pe cap, sigur provine din mediul rural. Mă întreabă timid, dar fără teamă sau reținere în glas dacă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
octombrie 2010. Ora 20.00. După o scurtă pauză de refacere, îmbrăcat bine, cu bateriile aparatului foto schimbate, acumulatorul video încărcat, rezerve de apă, un sendviș, haine groase în rucsac, bocanci în picioare, mănuși fără degete pentru a putea lua notițe în carnetul de teren, sunt gata la rândul meu să înfrunt noaptea în care sărbătoarea atinge apogeul. În fața Mitropoliei, mașinile superechipate cu antene parabolice ale televiziunilor încearcă să intre în curtea acesteia, dar nu prea reușesc din cauza mulțimii care a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ziar, să vadă lumea ce se întâmplă aici cu adevărat la pelerinaj. Asta-i România !”. Ploaia și echipamentul necorespunzător cresc gradul de entropie al rândului Mă deplasez iarăși, încercând să găsesc un alt loc mai discret, pentru a putea lua notițe liniștit și fără a mai fi confundat cu un ziarist justițiar, așa cum mi s-a mai întâmplat de altfel pe teren de-a lungul timpului. Numai că nu scap nici de data aceasta. Un bărbat gras, cam la 40 de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
el, băiatul, îi spune iubitei sale cu o voce încărcată de uimire și de mulțumire, concomitent : „Ia uite, Isaura, câtă lume-i adunată aicea ! Asta-i Parascheva de București, gata !”. Merg, de-a lungul rândului, la „vânătoare” cu carnetul de notițe și aparatul foto în buzunar. În fața unei curți de pe fosta stradă 11 Iunie, un agent de pază al unei firme private conversează cu un jandarm. Este un tânăr slăbuț de la țară, cu o uniformă ponosită și veche, încălțat cu pantofi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gură-cască sau din cei care nu au putut sau nu au avut curajul să atace întregul rând de la poalele Dealului. Vreau să schițez intersecția celor trei fluxuri pelerine și cum nu este prea multă lumină în zonă, ridic carnetul de notițe mai sus decât de obicei, cam la înălțimea bărbiei. Gestul este interpretat ca unul subversiv, îngrijorător și, așa cum mi s-a mai întâmplat până acum, un jandarm se îndreaptă în pas alert către mine să mă întrebe ce fac. Eu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
influențați în peregrinările lor de hinduși, musulmani, creștini, plus elemente păgâne, cum ar fi credința în vampiri, în Balcani”, EvansPritchard afirmă că metode criticabile în alte circumstanțe sunt justificabile în acest caz, exact „acolo unde mozaicul de date disparate și notițe etnologice te obligă la inventivitate, ca cercetător” (Evans- Pritchard, 1973 : 11). Am ales așadar să urmărim două piste pentru elucidarea acestui veritabil „mister” al pelerinajului. Prima este legată de religiozitatea rromă și de modul în care unul dintre conceptele de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
declarațiile sale făcute la Cluj, el dă credit moral și politic regimurilor reacționare din trecut (Constantiniu: 2001, 159; vezi și Scurtu: 1996a, 277). Făcându-și autocritica, Pătrășcanu admite că a greșit, afirmând că a ținut respectivul discurs în baza unor notițe, "fără un text revizuit de Secretariat", ceea ce i-a conferit un caracter improvizat. Apoi recunoaște că îi este imputabilă și acuza de "individualism", deoarece a făcut unele afirmații în nume personal și nu în numele partidului, așa cum ar trebui să procedeze
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]