2,081 matches
-
pentru că « te poti izola atât de bine acolo ». Revenind la jurnalele politice ale Marthei Bibescu, le-am putea plasa sub semnul următoarei butade a autoarei: « - Vă interesează politică, doamna ? » « - Nu, dar politică se interesează de mine. » Scrise într-o franceză nuanțata și precisă, cu pasaje intercalate în engleză și română, Jurnalele dau impresia unui excelent script al unui film de război, prin care defilează ambasadori ineficienți, politicieni veleitari, prinți abulici sau prim-miniștri opaci. La Berlin, gustul sigur al prințesei e
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
și ale grupurilor umane se regăsesc la intersecția dintre factorii obiectivi și subiectivi care ne influențează, considerăm că prezentarea unor date biografice ale celui care a creat și condus partidul care face obiectul acestui studiu, pot fi utile pentru înțelegerea nuanțată a motivațiilor și acțiunilor sale politice. Născut la 3 februarie 1898, la Ruginoasa, (astăzi) în județul Iași, Gheorghe I. Brătianu a fost fiul lui Ion I. C. Brătianu și al principesei Maria Moruzi-Cuza, văduva fiului fostului domnitor Al.I. Cuza40. Copilăria
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
C.C. Giurescu sublinia necesitatea ca aceasta să fie examinată la intervale scurte, deoarece o parte a soluțiilor propuse de diferitele partide sunt transformate prin activitatea corpurilor legiuitoare în texte de legi. Opinia georgiștilor asupra rolului partidelor politice, este reluată și nuanțată, într-un articol publicat în iunie 1936329. Autorul afirma că, pentru a câștiga adeziunea maselor, partidul trebuia să promoveze un program care să se apropie cât mai mult de năzuințele lor. Astfel, el devenea un "organ de execuție", care trebuia
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
scrie în The Facebook Effect că site-ul a fost creat cu scopul inițial de a oferi punți mai eficiente de comunicare între oameni care deja se cunosc în lumea reală: prieteni, cunoștințe, colegi. E o afirmație care poate fi nuanțată: Facebook nu era neapărat doar pentru oameni care se cunoșteau în viața de zi cu zi, ci pentru persoane care se învârteau în aceleași cercuri. Dacă deveneai, dintr-un motiv sau altul, interesat de o persoană pe care nu o
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
pe care le conține. Ideea aceasta apare permanent în studiile din Revista Cercului Literar, fie în eseul despre baladă al lui Radu Stanca („Exclusivitatea estetică nu duce la capodoperă“), fie în Perspectivă, articol program, în care I. Negoițescu explică mai nuanțat motivațiile ce au provocat apariția Manifestului... și respinge, pe bună dreptate, acuzația de estetism: „Manifestul pornise dintr-o necesitate lucidă a disociației... Opera de artă poate cuprinde și alte valori decât cea estetică. Dacă însă pe aceasta n-o cuprinde
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dezvoltare. Oare acest fapt provine din inedita asociere dintre oraș și democrație, în care dezvoltarea urbană, victimă a efectelor globalizării economiei, este din ce în ce mai mult confiscată de mecanismele financiare și tehnocratice? Răspunsul pe care îl dăm nu poate fi decât unul nuanțat. Actuala dezvoltare a comunicării, care suscită creșterea competiției între orașe și caracterul confuz al "guvernanței urbane", ar putea să constituie una dintre noile măști ale depolitizării. Cu toate acestea, în orașul victimă a logicilor separării și "fricii de săraci", apare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
decât alți factori. După schimbările de regim ce au avut loc în 1989, consolidarea democrației în Europa postcomunistă era considerată cu certitudine un fenomen asociat transformărilor economice și reformei instituționale. După un deceniu de tranziție, tabloul regiunii este mult mai nuanțat, o distincție apare foarte clar în performanța diverselor țări. Iar diferențele nu sunt doar în schimbarea economică, reforma instituțională, ci și în consolidarea democratică (Howard, 2002). Este suficient să comparăm indicatorii Freedom House, ce măsoară respectarea drepturilor politice și civile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pe Kurt Lewin, considerând că evoluția lor intelectuală are valoare simbolică pentru mutațiile semnificative pe care le înregistrează, în preajma celui de-al doilea război mondial și apoi, după încheierea sa, știința socială a comunicării. Paradigma efectelor limitate sau paradigma efectelor nuanțate? Figura emblematică pentru abordarea empirică, statistico-experimentală, axată pe identificarea efectelor comunicării, este Paul F. Lazarsfeld. Evreu austriac născut la Viena în 1901, Lazarsfeld susține doctoratul în matematică la Universitatea din Viena. La 24 de ani, predă psihologia și statistica la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
va iniția ceea ce literatura de specialitate va numi paradigma efectelor limitate ale mass-media. O analiză mai atentă a lucrărilor lui Paul Lazarsfeld sugerează că o denumire mai corectă - sau oricum mai puțin susceptibilă de a naște interpretări - este paradigma efectelor nuanțate, deoarece sociologul relevă multe arii unde influența mass-media este semnificativă, directă, chiar atotputernică. Paul Lazarsfeld evidențiază faptul că mass-media influențează - fie chiar numai la nivel de temă pentru conversație - liderii grupurilor; că mass-media reușesc să convertească atunci când acordă importanță problemelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
construcție impresionant de bogată și de adâncă”, mai mult, că „a modificat ireversibil harta intelectuală și politică a Marii Britanii”, ceea ce trebuie înțeles, neîndoielnic, și în contextul volumului omagial pe care l-a coordonat Eagleton. Însă asemenea aprecieri, chiar dacă mult mai nuanțate, nu sunt deloc singulare. De pildă, Turner spune despre Williams că a avut „o contribuție mult mai profundă decât a oricărui alt membru la modelarea viziunii culturale a acestei orientări„ (Turner, 2003, 42). Născut într-un sat din Țara Galilor, Raymond
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
precum comunicarea manipulativă și comunicarea participativă (Williams, 1983, 73). 1 Engl. Introduction to the Science of Sociology. 2 Speech Department. 3 National Society for the Study of Communication. 4 În același timp, ideea succesului instituțional al comunicării trebuie și ea nuanțată. Analiza noastră relevă faptul că, în perioada avută în vedere, a existat o confruntare între o perspectivă științifică asupra comunicării și una umanistă (comunicarea ca disciplină umanistă sau ca știință socială). Interesant este faptul că există și a treia perspectivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
dovezi empirice care atestă faptul că indivizii fac o distincție între o informație negativă utilă, prezentată într-o manieră adecvată și un anumit tip de negativitate gratuită, care implică acuze nefondate și insulte (Kahn și Kenny, 1999). O diferențiere mai nuanțată a conflictelor este, prin urmare, necesară pentru a le surprinde impactul diferit asupra încrederii politice sau, la antipod, asupra cinismului față de politică. Unul dintre principalele obiective ale cercetării de față este de a oferi o clarificare conceptuală a conflictelor din
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mai puțin important, datorită reglementărilor în vigoare, majoritatea atenției cercetătorilor s-a îndreptat către rolul știrilor. Și în acest caz, dovezile sunt însă mixte anumite studii indică un rol mobilizator al știrilor (e.g. Norris, 2000), în timp ce altele identifică rezultate mai nuanțate, un rol de mobilizare revenind, spre exemplu, doar telejurnalelor, nu și altor emisiuni de televiziune (Schuck et al., 2011). Astfel de studii vorbesc despre anumite caracteristici ale știrilor care au potențialul fie de a demobiliza, fie de a mobiliza privitorii
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
serioasă, de mai mică sau mai mare calitate, și presă tabloidă, care abuzează de formele cele mai degradante ale senzaționalului pentru a câștiga un public cât mai larg. De altfel, Sparks (2004) a relativizat această segmentare, considerând că ar trebui nuanțată distincția între "jurnalismul responsabil" și junk journalism, practicat mai ales de tabloidele care se hrănesc din nevoia de senzațional existentă în societățile contemporane. Una dintre cele mai pătrunzătoare teorii despre evoluția istorică a știrilor și a modului în care acestea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ce se întâmplă atunci când media nu se limitează la un discurs neutru, factual. De-a lungul anilor '80, cercetătorii din domeniul comunicării au început să descopere componenta evaluativă a relatărilor jurnalistice. În paralel, a fost surprinsă o influență mult mai nuanțată a știrilor care le indică cetățenilor nu doar la ce să se gândească, ci și cum să se gândească. Acest proces a fost surprins de două extensii ale teoriei inițiale, numite activare (priming) și încadrare (framing). Ambele sunt legate de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
un impact negativ mai mare asupra încrederii politice, cinismului și activismului decât cadrajele legate de subiecte neintruzive prezentate civilizat. 9.3.1. Variabile care moderează 15 efectele cadrajelor axate pe conflict În încercarea de a oferi o tipologie cât mai nuanțată a efectelor pe care le au cadrajele conflictuale din știri, este nevoie să mergem dincolo de conținutul propriu-zis al știrilor către variații care provin din caracteristicile personale ale indivizilor care le urmăresc. Din moment ce nu suntem omogeni din punctul de vedere al
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de barbarie și de sălbăticie". Autorii antici, Diodor din Sicilia și Strabon, nu fac decît să ne transmită o imagine stereotipă a Galiei, adesea reluată și agravată de istorici ai secolului al XIX-lea. Realitatea este mai complexă și mai nuanțată. Galia celtică, în ajunul cuceriri romane, este o țară prosperă, deschisă influențelor exterioare, dar avînd și propria sa originalitate. În absența surselor celtice scrise, acest dinamism al Galiei independente se percepe mai ales prin arheologie și mărturiile artistice. Ne-ar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
planurilor de cadastru ale nobililor și lasă, odată criza trecută, o populație înarmată și, la nevoie, gata de acțiune. De aceea, la Versailles, mișcarea este luată în seamă. Și, în noaptea de 4 august, se decide abolirea privilegiilor, o abolire nuanțată întrucît sînt suprimate doar drepturile feudale care au caracterul unei servituți personale, celelalte putînd fi doar răscumpărate dar totuși abolire. Societatea celor trei ordine nu mai există. În sfîrșit clerul, această forță morală și politică, pentru că are bunuri, iar statul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la revelațiile religiei/religiilor, la doctrinele spirituale, la tradițiile moștenite sau cunoscute cultural, Romanato, Biserica și statul laic, în volumul colectiv Religie și putere, Polirom, Iași, 2005 (ed. a II-a), pp. 61-76. Adam Michnik face o frumoasă și foarte nuanțată analiză a cazului polonez, unde întîlnirea dintre Biserică și Solidarnoïä a avut un relief atît de puternic. Unii membri ai intelighenției laice au ajuns să înțeleagă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ambele părți. Cearta caricaturilor este un episod al acestei reflectări reciproce. Pe de altă parte, An-Na'im face remarca importantă potrivit căreia tocmai atenția actuală a democrațiilor occidentale față de diversitate și specific cultural le angajează să conceapă/accepte teorii mai nuanțate ale secularizării decît cea a secularizării tari, în care politicul și sfera publică nu admit nici o referire la religie. în țările musulmane, unde reperele religioase impregnează cultural societatea, teoria separării fără comunicare între cele două sfere ar fi contraproductivă, respinsă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Obișnuit de acum cu structurile explicative și cu extraordinara tehnologie pe care ea i le pune la îndemînă, începe să se teamă de anumite pericole bine mediatizate (degradarea planetei, arme cu putere de distrugere uriașă, inginerie genetică) și privește mai nuanțat posibilitățile cognitive ale științei. El e, poate, mai dispus acum să ia în seamă poziția celor care studiază relația dintre religie și știință (epistemologi, istorici și filozofi ai religiei și ai științei), anume că religia și știința reprezintă variante diferite
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
context; - utilizarea relațiilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie în organizarea mesajului oral; - sesizarea valorii expresive a unităților lexicale în textele citite; - utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantic studiate și la mijloacele de îmbogățire a vocabularului, pentru exprimarea nuanțată; - integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii; - sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat; - utilizarea în mod nuanțat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral; - sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
textele citite; - utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantic studiate și la mijloacele de îmbogățire a vocabularului, pentru exprimarea nuanțată; - integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii; - sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat; - utilizarea în mod nuanțat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral; - sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantic studiate; incorecte; arhaisme și regionalisme; rolul lor în textele literare studiate; explicarea unor expresii și a unor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a propus (în 1962) o metodă de programare liniară și a introdus noțiunea de programare inversă, rezolvând în condiții destul de largi problemă astfel definită. Folosind o elegantă construcție algebrica datorată lui Alexandru Climescu, matematicieni români și străini au studiat măsurile nuanțate, obiecte matematice de interes actual în teoria limbajelor, teoria codurilor, teoria jocurilor. Cercetările sale matematice au găsit un profund ecou în rândurile unor valoroși cercetători din țară și străinătate, printre care menționam pe Tudora Luchian, Philip Holgate, E.P. Klement, J.L.
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
conduite inteligente: - răspunsuri complexe și nuanțate la lecții; - abilitate sporită de a vedea elemente semnificative și de a înțelege relația dintre cauzele multiple și efectele posibile; - abilități de înțelegere a relației exprimate prin simboluri (matematică, fizică, chimie); - utilizarea fină și nuanțată a limbajului; - capacitatea de analiză abstractă și de definire a fenomenelor aparent foarte dificile; - capacitatea de a sesiza ușor absurditatea; - capacitatea de a colecta informații; - capacitatea de a evalua șanse și de a organiza predicții plauzibile (U. Șchiopu, E. Verza
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]