10,710 matches
-
modul expozitiv-introductiv, de a da cuvântul personajelor (Vidra, Bâtlanul, Corbul, Brebul, Vulpea, Struțocămila)și apoi de a comenta, ca pentru cititori, conținutul discursurilor și efectul asupra auditorilor din adunare. Noutatea tehnicii narative se impune de la sine. Acesta e și primul nucleu narativ al romanului constituit în jurul subiectului Struțocămila, propusă ca pretendent la tron împotriva Vidrei, întrucât toate discursurile arată cine e și cât e de hibrid și grotesc acest animal. Cel mai prost și mai ridicol dintre toți se dovedește însă
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
legătură cu vastul supertext dostoievskian. De pildă, nu credem că se susține în vreun fel afirmația că Însemnările sînt o dezicere publică, deși nu pe față, a lui Dostoievski de propriul trecut, mai ales că Șestov își permite să inventeze „nucleul“, niciodată rostit, de la care ar fi purces scriitorul la această dezicere: „«Nu pot, nu mă mai pot preface, nu mai pot trăi în minciuna acestei idei, iar alt adevăr nu mai am; fie ce-o fi» - iată ce ne spun
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mică haită omogenă. În prezent, era acolo un grup de „proletari”. Cei mai numeroși, aceștia proveneau în cea mai mare parte din familii muncitorești care furnizau mână de lucru pentru atelierele din enormul port fluvial. Mai era, în plus, un nucleu de tari la matematică, viitori „tehnocrați” care, amestecați altădată cu proletarii și dominați de ei, se detașau acum din ce în ce mai mult, ocupând prim-planul vieții școlare. În sfârșit, cea mai închisă și mai elitistă și mai restrânsă, coteria în care recunoșteai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
numără elementele de tip , respectiv . Dacă notăm cu I , mulțimea indicilor pentru predicatele i CSp , și cu J mulțimea indicilor pentru predicatele , așadar, , respectiv , atunci condiția va fi: . 1.9. Stabilirea condițiilor suficiente Vom dezvolta demersul nostru în direcția unui nucleu dur de asigurare a sustenabilității politicii guvernamentale (în nucleul dur incluzânduse și obiective de acțiune anticriză). Această orientare este necesară în scopul de a identifica caracteristicile cele mai generale, din perspectiva suficienței, așa încât, prin particularizarea dorită, să se obțină condițiile
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
mulțimea indicilor pentru predicatele i CSp , și cu J mulțimea indicilor pentru predicatele , așadar, , respectiv , atunci condiția va fi: . 1.9. Stabilirea condițiilor suficiente Vom dezvolta demersul nostru în direcția unui nucleu dur de asigurare a sustenabilității politicii guvernamentale (în nucleul dur incluzânduse și obiective de acțiune anticriză). Această orientare este necesară în scopul de a identifica caracteristicile cele mai generale, din perspectiva suficienței, așa încât, prin particularizarea dorită, să se obțină condițiile suficiente de sustenabilitate pentru o politică guvernamentală dată. Pe
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
de bunuri primare ar reuși să se dezvolte. Prin industrializare, țările sărace ar înceta să producă „lucruri greșite” și ar începe să producă bunuri cu valoare de schimb mai ridicată. Faptul că industrializarea era cheia pentru dezvoltare era foarte clar. Nucleul majorității modelelor de creștere din anii ’50 a fost calea ce trebuie urmată în direcția industrializării. Apărea evident atunci că industrializarea nu se va petrece spontan. Erau necesare eforturi deliberate pentru a fi depășite obstacolele în calea industrializării. Aceasta reclama
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
S-ar părea ca evoluțiile recente în tehnologie, afaceri internaționale și relațiile sociale nu au nici un corespondent în teoria economică și, mai ales în cercetarea asupra dezvoltării”. Nimic mai puțin adevărat. Cu peste două decenii în urmă David Landes scria: „Nucleul întregului proces de industrializare și dezvoltare economică este intelectual: el constă în achiziția și aplicarea unui corpus de cunoștințe privind tehnica, adică modalitățile de a face lucrurile”. De fapt, reputatul istoric economist nu făcea decât să accentueze modul în care
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de replicare a ADN. Reproducerea sexuată a organismelor presupune formarea zigotului (celulă-ou) prin fuziunea gameților, celulele reproducătoare specializate, ce rezultă prin meioză și au jumătate din numărul de cromozomi (haploide). 2. Organitele celulare Celula este alcătuită din membrană, citoplasmă și nucleu. Componenta principală a membranei celulare este plasmalema, un bistrat fosfolipidic în care se găsesc proteine periferice și integrale, la care se adaugă la exterior glicokalixul (cu compoziție predominant glicoproteică), iar la interior specializări citoplasmatice submembranre (citoscheletul submembranar, reticulul endoplasmic superficial
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ADP inhibă lanțul respirator datorită gradientului protonic excesiv creat prin scăderea activității ATP-sintazei; în mod normal aceasta permite limitarea permanentă a creșterii gradientului protonic prin calea oferită pentru difuzia retrogradă (utilizată ca sursă de energie pentru sinteza ATP). 2.3. Nucleul, ribozomii, sinteza proteică, diviziunea celulară<footenoteid="4">Detalii privind ciclul celular sunt prezentate separat (cap. 6).</footenote> Toate organismele folosesc acizii nucleici ca suport al informației genetice<footenoteid="5">Organismele unicelulare sunt eucariote sau procariote, după cum materialul genetic, reprezentat de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
cap. 6).</footenote> Toate organismele folosesc acizii nucleici ca suport al informației genetice<footenoteid="5">Organismele unicelulare sunt eucariote sau procariote, după cum materialul genetic, reprezentat de acidul dezoxiribonucleic (ADN), este sau nu delimitat de o membrană, adică celula prezintă un nucleu tipic sau doar un nucleoid. </footenote>. Cu excepția hematiilor și plachetelor sanguine, anucleate, toate celulele corpului uman prezintă unul sau mai mulți nuclei. Nucleul este delimitat de o dublă membrană de tip bistrat fosfolipidic, cu pori de ~100 nm, ce asigură
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
materialul genetic, reprezentat de acidul dezoxiribonucleic (ADN), este sau nu delimitat de o membrană, adică celula prezintă un nucleu tipic sau doar un nucleoid. </footenote>. Cu excepția hematiilor și plachetelor sanguine, anucleate, toate celulele corpului uman prezintă unul sau mai mulți nuclei. Nucleul este delimitat de o dublă membrană de tip bistrat fosfolipidic, cu pori de ~100 nm, ce asigură selecția dimensională a moleculelor permeante. Conținutul nuclear (nucleoplasma) cuprinde cromatina, formată din ADN și proteine asociate. In cursul mitozei cromatina se organizează
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
genetic, reprezentat de acidul dezoxiribonucleic (ADN), este sau nu delimitat de o membrană, adică celula prezintă un nucleu tipic sau doar un nucleoid. </footenote>. Cu excepția hematiilor și plachetelor sanguine, anucleate, toate celulele corpului uman prezintă unul sau mai mulți nuclei. Nucleul este delimitat de o dublă membrană de tip bistrat fosfolipidic, cu pori de ~100 nm, ce asigură selecția dimensională a moleculelor permeante. Conținutul nuclear (nucleoplasma) cuprinde cromatina, formată din ADN și proteine asociate. In cursul mitozei cromatina se organizează în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ADN este utilizat strict pentru transcripție în ARN, în vederea sintezei proteice. Diviziunea propriuzisă cuprinde patru faze: profaza (individualizarea cromozomilor și disoluția membranei nucleare), metafaza (atașarea cromozomilor la filamentele fusului de diviziune), anafaza (migrarea cromozomilor spre polii celulei), telofaza (formarea noilor nuclei și separarea celulelor fiice; citokineză). ARNm este produs prin transcripția ADN sub acțiunea unei ARN polimeraze ADN-dependente. Aceasta determină separarea locală a catenelor ADN după legare la nivelul unei regiuni promotoare și catalizează legarea nucleotidelor, rezultând transcrierea primară. Acest ARN
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
se divide la rândul ei. Durata acestui ciclu variază de la 2-3 ore la organismele unicelulare, precum bacterii sau fungi, până la aproximativ 24 ore la celulele mamifere în cultură<footenoteid="6">Există diferențe semnificative între ciclul celular al celulelor procariote (fără nucleu organizat) și cel al eucariote (cu nucleu individualizat). Omul aparținând celei din urmă categorii, referințele din acest text vor fi făcute exclusiv la ciclul celular al eucariotelor. </footenote>. Cu cât gradul de diferențiere al celulei devine mai semnificativ, cu atât
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ciclu variază de la 2-3 ore la organismele unicelulare, precum bacterii sau fungi, până la aproximativ 24 ore la celulele mamifere în cultură<footenoteid="6">Există diferențe semnificative între ciclul celular al celulelor procariote (fără nucleu organizat) și cel al eucariote (cu nucleu individualizat). Omul aparținând celei din urmă categorii, referințele din acest text vor fi făcute exclusiv la ciclul celular al eucariotelor. </footenote>. Cu cât gradul de diferențiere al celulei devine mai semnificativ, cu atât ciclul său vital este mai diferit. Organismele
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
organismului uman (adult) sunt în G0 și nu se vor divide niciodată. Unele dintre ele pot să revină în starea de celule proliferante dacă și numai dacă sunt supuse unor factori numiți „mitogeni”, care să le stimuleze proliferarea. In interfază nucleul celulelor animale are o membrană dublă, cea exterioară fiind practic o extensie a reticulului endoplasmic și făcând corp comun cu acesta. Cromatina nu este individualizată, ci este un filament continuu de eucromatină și heterocromatină. Factorii mitogeni sunt substanțe circulante eliberate
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
graduale, biologia celulară modernă consideră faza G2 ca fiind perioada de la sfârșitul fazei S până la mijlocul profazei, când se petrece evenimentul esențial al intrării în mitoză, și anume activarea complexului CDK1-ciclina B1. Asamblarea acestui complex duce la transportul său în afara nucleului, unde va activa sinteza microtubulilor fusului de diviziune. Pe măsură ce se avansează către profază, complexul CDK1/cB1 se acumulează pe fața externă a nucleului și declanșează liza anvelopei nucleare (a membranei nucleare externe) și intrarea în mitoză. Procesul este mult mai
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
intrării în mitoză, și anume activarea complexului CDK1-ciclina B1. Asamblarea acestui complex duce la transportul său în afara nucleului, unde va activa sinteza microtubulilor fusului de diviziune. Pe măsură ce se avansează către profază, complexul CDK1/cB1 se acumulează pe fața externă a nucleului și declanșează liza anvelopei nucleare (a membranei nucleare externe) și intrarea în mitoză. Procesul este mult mai complicat, implicând un sistem foarte elaborat de proteine activatoare și inhibitoare. Rațiunile unui astfel de complex ce reglează tranziția G2/M par a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
în urmă, mecanismul biochimic nu este încă elucidat. Se produce și migrarea centrosomilor, ce se mișcă în direcția polilor opuși ai celulei. Există sute de proteine ce se fosforilează în cascadă: histone, complexe pentamerice numite condensine, kinaza Aurora-B. La exteriorul nucleului asterii se transformă în polii fusului mitotic. Microtubulii fusului mitotic cresc prin adiția de unități de tubulină. Aparatul Golgi și reticulul endoplasmic se fragmentează și se veziculează în timpul profazei. Toate celelalte fenomene membranare, precum endocitoza și exocitoza, sortarea intracelulară de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
devin cromosomi-frați, în așa fel încât sunt adunați în jurul centrosomului. Telofaza Este revenirea la normal a mai multor evenimente: cromosomii se decondensează, fusul se dezasamblează, membrana nucleară reapare, se reasamblează și aparatul Golgi și reticulul endoplasmic iar nucleolul reapare. Fiecare nucleu conține o copie completă a genomului patern și una a genomului matern (diploidie). Citokineza Este procesul ce divide celula în 2 celule fiică. Acest fenomen necesită apariția unui „șanț de clivare”, o bandă îngustă de proteine contractile (actină/miozină), care
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
canale inelare. La mamifere acest fenomen este întâlnit la testicul, unde canalele inelare conectează mai multe sute de celule spermatice înrudite. Endomitoza este o variantă de mitoză fără citokineză și fără separare nucleară, ceea ce duce la apariția de celule cu nucleu unic, foarte mare, ce conține mai multe garnituri complete de cromosomi. Fenomenul este întâlnit la organismele umane în măduva osoasă hematogenă, la celulele numite megakariocite, precursoare ale plachetelor sanguine. Consecințe ale erorilor mitozei: non-disjuncția este situația când cromosomii nu se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și nu cromatidele surori, formând 2 seturi haploide. Centriolii continuă mișcarea către polii opuși trăgând cromosomii după ei. TELOFAZA I. Fiecare celulă-fiică are un set înjumătățit de cromosomi, dar fiecare dintre cromosomi este alcătuit din 2 cromatide. Fusul meiotic dispare, nucleul se reorganizează sau nu, apare șanțul de clivaj și celulele se separă. Celulele pot intra într-o fază de repaus numită de interkineză sau interfaza II. Aici nu se produce sinteză de ADN. Meioza II este similară cu mitoza, dar
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
intra într-o fază de repaus numită de interkineză sau interfaza II. Aici nu se produce sinteză de ADN. Meioza II este similară cu mitoza, dar cu un număr de cromosomi redus la jumătate. PROFAZA II. Cromatina condensează din nou, nucleii își pierd din nou anvelopa și apar din nou cromosomii în set haploid. Centriolii se îndreaptă către regiunile polare și aranjează fibrele fusale pentru cea de a doua diviziune. METAFAZA II. Apare noua placă ecuatorială, aranjată perpendicular față de prima placă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sau benzi β multiple. Proteinele intrinseci prezintă unul sau mai multe domenii transmembranare. Acestea sunt domenii extracelulare, care pot fi de la câteva reziduuri până la mai multe sute de aminoacizi, ce se extind în mediul extracelular. Proteinele extrinseci nu interacționează cu nucleul hidrofob al bistratului lipidic, ci sunt de obicei cuplate indirect, prin intermediul unor proteine integrale sau prin interacțiuni cu capetele polare. Proteinele periferice sunt proteine ancorate în bistratul lipidic, fie pe fața externă, fie pe fața internă. Se cunosc 6 modalități
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
JAK (just another kinase). Cuplarea ligandului activează receptorii citokinici prin alipirea a două kinaze JAK, care se activează reciproc, prin trans fosforilare. Forma activată circulă în citoplasma, unde fosforilează factori de transcripție din familia STAT, care consecutiv activării migraează în nucleu, pentru a regla expresia genică. 5.9.4. Receptori serin-treonin kinazici Sunt reprezentați de două tipuri de subunități (receptori de tip I și receptori de tip II). Fiecare secvență-receptor extracelulară este legată de un domeniu serin-treonin kinazic la interiorul celulei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]