1,735 matches
-
nord de cartierul Dacia. O altă vatră părăsită se află la 1 km distanță de cartierului Bălții Noi, la confluneța a două pâraie, fiind datată cu sfârșitul mileniului IV î.e.n . Pe locul fostei așezări se disting urme de case din nuiele cu lut. Au fost colectate fragmente de oale cu ornamente și picturi, topoare de piatră, vârfuri de săgeți făcute din silex etc. Ambele sate au fost incediate de cetele de normazi veniți după pradă, dovadă servind grămezile de lut ars
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
a mutat ca paroh la Biserica de lemn din Frătăuții Noi, unde a slujit între anii 1884-1896. La Frătăuții Noi, preotul Iraclie a fost și învățător; el a organizat la școala din sat cursuri de industrie casnică, de împletituri (din nuiele, papură, paie ori pănuși) și de apicultură. El a criticat politica antiromânească a episcopului Eugenie Hacman care îi învinuia pe unii preoți de iredentism românesc pentru a-i discredita în ochii guvernului austriac. În 1893 a fost numit exarh arhiepiscopal
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
comunal Vețel, se află o bisericuță scundă, închinată „Cuvioasei Paraschiva”, de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală, cu trei laturi, supraînălțată printr-un turn-clopotniță zvelt, cu foișor deschis și coif piramidal. Este singurul lăcaș hunedorean construit din „grădele” (împletitură de nuiele, pe un schelet din pari, îmbrăcați în spoială de argilă, cu amestec de pleavă și tocătură de paie). Edificiul a fost consolidat în anul 1979, prin ridicarea tălpoaiei sale solide pe un postament din piatră. Învelitoarea de șiță a fost
Biserica de lemn din Vețel-Vulcez () [Corola-website/Science/317000_a_318329]
-
la sud de un lac, pe versantul ușor înclinat al unui bot de deal, la confluența a două pâraie, s-a descoperit o vatră datată cu sfârșitul mileniului IV î.e.n . Pe locul fostei așezări se disting urme de case din nuiele cu lut. Au fost colectate fragmente de oale cu ornamente și picturi, topoare de piatră, vârfuri de săgeți făcute din silex etc. Satul a fost incediat de cetele de normazi veniți după pradă, dovadă servind grămezile de lut ars. Pe
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
și 25 părăsite. Una din primele imagini ce înfățișează satul Chirpăr este o acuarela executată în tus de către preotul Daniel Josef Gottschling în jurul anului 1815. În această se poate observa că întreaga așezare era împrejmuita cu un gard împletit din nuiele și majoritatea caselor erau acoperite cu paie. La Chirpăr a existat o tradiție seculară în meșteșugul olăritului, fiind cunoscuți peste 26 de olari chirpăreni între secolele al XVII-lea și al XIX-lea, meseria moștenindu-se din tată-n fiu
Biserica fortificată din Chirpăr () [Corola-website/Science/324012_a_325341]
-
pentru a înjgheba câte-o mică gospodărie. Aceste câteva prăjini de pământ erau despărțite între ele prin <râci>, un fel de șanțuri care le despărțeau prin râcâire care mai pe urmă s-au numit hotare, răzoare despărțite prin garduri de nuiele. Din cauză că oamenii au început să se certe pe aceste hotare (râci), termenul a căpătat sensul de ceartă, pierzându-și sensul de bază. Localitatea era așezată la jumătatea drumului dintre Roșiorii-de-Vede care se numea <Drumul ăl Mare> și orașele muntene(ce
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
a fost extinsă în perioada interbelică. Se distinge îndeosebi prin structura de lemn bine păstrată, ridicată în tehnica în căței, una dintre puținele de acest fel rămase în Muntenia. Bolțile sunt formate din structuri ușoare de lemn și împletituri de nuiele, caracteristice epocii. Altarul semicircular este unic pentru arhitectura sacrală de lemn din zonă. Întreaga structură este îmbrăcată în nuiele și tencuită în scopul de a imita construcțiile de zid. Se remarcă și pictura în stil neoclasic semnată de zugravul Ilie
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
căței, una dintre puținele de acest fel rămase în Muntenia. Bolțile sunt formate din structuri ușoare de lemn și împletituri de nuiele, caracteristice epocii. Altarul semicircular este unic pentru arhitectura sacrală de lemn din zonă. Întreaga structură este îmbrăcată în nuiele și tencuită în scopul de a imita construcțiile de zid. Se remarcă și pictura în stil neoclasic semnată de zugravul Ilie Luculescu din Târgoviște, de la 1889, refăcută în 1899. Trăsăturile constructive și decorative indică un efort de modernizare al spațiului
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
mu[l]tora, [s-au fåcut] în zilele Cuzii i mitropolit Nifon, la anu 1862 octo[m]vr[i]e 10.”" Biserica inițială avea la intrare un pridvor îngust pe patru stâlpi puternici, pe latura de vest. Îmbrăcarea pereților cu nuiele s-a făcut odată cu structura ușoară de lemn a bolților, în aceeași tehnică. Din aceeași perioadă datează și iconostasul, cu numeroasele sale icoane pictate în tempera pe lemn de stejar, însemnate aproape fiecare de către donatorii lor. La icoanele tâmplei se
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
dispărută în anul 2003, la biserica de lemn din Purcăreni, Argeș, dispărută în 2009, și se mai întâlnește la câteva biserici de lemn din câmpia Banatului și Crișanei. Structura aceasta de lemn, fiind greu de izolat, a fost cercuită cu nuiele de alun și apoi tencuită. Construcția are planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Se remarcă lărgimea deosebit de mare a bisericii și altarului, dimensionată pentru o comunitate numeroasă. Lungimea bisericii inițiale se
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
ridicat foarte probabil în aceeași tehnică a cățeilor, ca și pereții bisericii. Pridvorul vechi a fost înlocuit cu o structură ușoară de lemn, îmbrăcată cu scânduri, în prima jumătate a secolului 20. Bolțile navei și altarului sunt din împletitură de nuiele, prinse cu cuie de fier în arcuri dublouri, pe extrados. Împletitura este probabil cea originală, din 1862, când a fost tencuită și zugrăvită. Turnul bisericii se ridică înalt, pe opt stâlpi, așezați pe tălpi peste pereții tindei. Tălpile turnului au
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
spre apus în 1867, lărgind nava cu mai bine de un metru. Pridvorul este zidit din cărămidă la 1867. Peretele iconostasului și proscomidia din altar sunt și ele zidite în aceeași perioadă. Bolțile navei și altarului sunt din împletitură de nuiele, prinse cu cuie de fier în arcuri dublouri, pe extrados. Împletitura este secundară, din 1867, și a fost atunci tencuită și zugrăvită. Modificările planimetrice și structurale din 1867, precum și adausul turnului, au slăbit rezistența bisericii la forțele laterale, conducând în
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
din antichitate și a fost, de asemenea, utilizat că un colorant pentru viori, printre altele. Rășina în mod normal rezultă dintr-un lemn are o nuanță de piersic. În statul indian Assam plantă este de asemenea, folosit și că legume. Nuiele subțiri ale rattanului au fost utilizate pentru pedepsele corporale școală în Anglia și Țara Galilor, si sunt în continuare utilizate în acest scop în școlile din Singapore, Malaezia și mai multe țări din Africa. De asemenea bastoane similare sunt folosite pentru
Rattan () [Corola-website/Science/329949_a_331278]
-
lemn de stejar bătuți în pământ de care era atârnat un singur clopot, în mijlocul bisericii era o despărțitură de scânduri, cu scopul de a despărți pe bărbați de femei. Tot în interior pe părțile laterale erau strane din scânduri și nuiele, altarul fiind spre est. Când s-a dărâmat malul, a căzut numai partea bisericii cu altarul și clopotnița, iar cealaltă parte a rămas"”. Din această cauză biserica nu a mai putut fi folosită și de aceia, cărțile sfinte, odăjdiile și
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
Ioan } de către dascălul Romul Giurgiu , care luând bătaie în primele 3 zile de cursuri a abandonat repede școală {când era întrebat câtă școală are, acesta răspundea sincer că numai 3 zile .Fiind considerată " ruptă din rai " ,bătaia era administrată cu nuiaua de malin , la care se adaugă statul cu mîinile ridicate în colțul clasei și în genunchi pe boabe de porumb sau fasole . Conflagrația celor două războaie mondiale a diminuat numărul populație din sat cu cel puțin 71 bărbați {37 uciși
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
conduse de nobili. Confecționau veșminte și pânze. Egiptenii confecționau sandale făcute din piele și legate cu două curele. Pentru faraoni și nobili se confecționau sandale decorate. Egiptenii obțineau vopsele din plante sau din ocru pentru a-și decora hainele. Din nuiele împletite se confecționau coșuri și saci. Ornamentația era mai mult mai mult decât o chestiune de estetică. Prin alegerea unui anumit tip de bijuterii era scoasă în evidență averea, statutul social sau convingerile religioase. Diferențele de clase erau exprimate prin intermediul
Meșteșugurile în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/330595_a_331924]
-
primei personale, din 1985 (vezi definiția într-un vechi dicționar, copiată integral de autor pe o foaie de hârtie, cu toată bogația-i semantica), de la ansamblul „megalitic” de la Scânteia, ajungem la cupolele din elemente cioplite în lemn, la structurile împletite din nuiele, la proiectul ceaunului metalic plutitor (fotografie & intervenție pictată, refăcut mai tarziu pe calculator), ni se aduce aminte - vezi același vechi dicționar - că „găvanul” face trimitere și la sexualitatea feminină. O relație mai degrabă oximoronică, în spirit postmodern, conectează „menhirele” de
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
Locuințele tradiționale turcești sunt clădiri cu două etaje din lemn, având dedesubt un soclu din piatră sau cărămidă, acoperișuri în pantă și un număr relativ mare de ferestre cu deschidere spre exterior. Erau construite din lemn (cherestea, nuiele) sau din chirpici și de aceea nu au rezistat intemperiilor, însă rămân un punct de referință pentru istoria arhitecturală turcă. Locuințe din zona Anatoliei care să aibă peste 150-200 de ani se găsesc greu. În pofida acestor impedimente s-au făcut
Locuințe tradiționale turcești () [Corola-website/Science/331923_a_333252]
-
de ani de cercetări sistematice. Cercetările arheologice întreprinse aici s-au axat pe cunoașterea civilizației geților și a perioadei mileniului I d. Chr. Săpăturile au scos la lumină locuințe de suprafață construite din bârne de lemn și pereți din împletituri de nuiele lipite cu lut. Pentru aceasta perioadă, caracteristice sunt ceramica lucrată cu mâna, la roată, dar și de import, în special amfore. Prezența amforelor și monedelor emise de orașele grecești de la Marea Neagră demonstrează existența unor importante legături comerciale. La mijlocul mileniului I d
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
un balmoș, caș proaspăt, berbec la proțap, vizitând o stână turistică. Sau vor putea auzi istorisiri mirobolante despre celebra vânătoare de albine, cunoscută în vechime sub numele de "bărcuit." Vizitând o stupină, vizitatorii vor afla cum arătau coșnițele vechi din nuiele de curpen frumos împletit, știubeiele din trunchiuri de arbori, cioplite cu barda sau rămase în forma în care prisăcarii din Codru le-or fi găsit. Acolo i se vor oferi călătorului grăbit faguri picurând pe frunze răcoroase de varză, sau
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
opoziție între mediul rural pur și mediul citadin imoral, sub influența ideilor sămănătoriste. Este edificator în acest sens un citat privind evoluția astronomiei: "„Astronomia, deci, pe care au început-o umilii păstori trăind sub cerul liber, departe de colivia de nuiele sau piatră a caselor fără aer și țăranii pornind cu noaptea la munca câmpului, având stelele drept calendar și ceasornic, astronomia, acaparată de orașe, populată cu legendă, mister și știință, se întoarce astăzi iarăși la țară și tot mai greu
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
Satana (denumit popular cu numele Scaraoschi), care este înfuriat de pierderea slujitorilor săi și-l pălmuiește pe soldat. Ivan îi poruncește agresorului să intre în turbincă, alături de ceilalți draci, apoi trezește toată curtea boierească și-i croiește pe draci cu nuiaua până le crapă pielea. Boierul bucuros îi oferă găzduire permanentă, dar Ivan pleacă spunând că se duce să-l slujească pe Dumnezeu, "„împăratul tuturor”". Prin invocarea ajutorului Sfântului Nicolae, Ivan se trezește în fața porții Raiului. El bate de mai multe
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
strașnică de la un oștean, Moartea pare o babă cârtitoare ce critică slăbiciunile lui Dumnezeu (pe care-l acuză că a dat în mintea copiilor), în timp ce dracii și Moartea au parte de suferințe fizice, ca și cum ar fi oameni, fiind bătuți cu nuiaua pe spate în văzul întregului sat precum elevii obraznici în școlile din vremea autorului. Personajele poveștii vorbesc și se comportă precum țăranii moldoveni din vremea lui Creangă. Filologul francez Jean Boutière afirma de altfel că Ivan Turbincă nu este decât
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
cultural din nouă localități din județul Olt, situate în zona Câmpiei Boianului. Inițiat de profesorul Traian Zorzoliu, satul neolitic este format din șase colibe ridicate în aer liber, pe un teren împrejmuit cu un șanț de apărare și gard din nuiele împletite. Intrarea în muzeu se face pe o punte din lemn, iar colibele sunt de mărime naturală. Una dintre colibe este reprezentativă pentru o locuință de pescar, alta pentru agricultor, alta pentru olar etc, au în interior obiecte neolitice sau
Muzeul Câmpiei Boianului () [Corola-website/Science/332833_a_334162]
-
răspândire și acum poate fi întâlnit din Franța până în Chină și Mongolia, deși este absent în Europa de Sud (Italia, Portugalia și Balcanii de Sud). Brebul, ca și rudă să nord-americană, construiește, de-a curmezișul scurgerii apelor, stăvilare din ramuri, nuiele, mușchi și alte elemente vegetale, ridicând astfel nivelul apei și favorizând creșterea plantelor hidrofile pe care le apreciază ; din aceleași materiale construiește cuiburi cu accese submerse în care se adăpostește și în care își crește descendentă. Vară se hrănește cu
Breb () [Corola-website/Science/333898_a_335227]