646,935 matches
-
Fănuș Neagu etc., care abia se nășteau cînd debutau mai vîrstnicii lor confrați. Cu o tendențiozitate oarecum suspectă, autorul singurului nostru Dicționar al presei literare, vorbește, în ediția din 1996, despre faptul că Gazeta literară promovează, și “încă din primul număr”, “ideologia comunistă”. Nu încape îndoială că, mai ales în primul deceniu de apariție, Gazeta literară este tributară acestei ideologii, ca și realismului-socialist. De pe la mijlocul deceniului 7 încoace, lucrurile se schimbă însă în bună măsură, chiar dacă (dar e vorba acum de
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
lucrurile se schimbă însă în bună măsură, chiar dacă (dar e vorba acum de România literară) publicistica literară va mai cunoaște și alte sincope, de pildă după 1971 sau în toată jumătatea a doua a deceniului 9. Trebuie spus totuși că numărul articolelor critice neinfestate ideologic sau al recuperărilor de istorie literară care nu recurg la criteriile strîmte ale “revalorificării moștenirii culturale” este destul de mare în paginile Gazetei. Literatura însăși care se publică începe să fie una adevărată. Dezbaterile (foarte la modă
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
de peste trei decenii, scriitorul - care continuă să “țină salon” la Berlin, cu “jour fixe” -, a fost înalt demnitar european la Strassbourg. Elogiul salonului și al dandysmului fac și ele parte din repertoriul scrierilor de sociologie a culturii, nu puține la număr, pe care Sombart le-a elaborat de-a lungul vieții, învelin- du-le (în cîteva cazuri) într-o picantă și suculentă pastă literară autobiografică. Acesta este cazul trilogiei compusă din volumele Tinerețe în Berlin (apărut în română în 1999 la
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
surpriza necunoscutului. Lectura lui Eminescu e, în mai mare măsură decît a oricărui alt autor român, una hipnotică. În dublul înțeles al cuvîntului. Dar poemele din volumul editat de Casa Radio sînt necunoscute la modul propriu. În 1991, în primul număr al revistei Manuscriptum, Petru Creția publica un ansamblu de cincizeci și două de poezii eminesciene, dintre care douăzeci și patru vedeau pentru prima dată lumina tiparului, aceasta la mai bine de o sută de ani de la moartea poetului pe care literatura română
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
poezii eminesciene, dintre care douăzeci și patru vedeau pentru prima dată lumina tiparului, aceasta la mai bine de o sută de ani de la moartea poetului pe care literatura română a ales să-l socotească centrul canonului. Alte șaisprezece poezii incluse în acel număr din Manuscriptum fuseseră publicate de asemenea ca inedite, în 1989 și 1990, în paginile diferitelor periodice culturale, unele în România literară. În fine, douăsprezece poezii erau, potrivit terminologiei propuse de Petru Creția, „reconstituiri și autonomizări“. Cele douăzeci și patru de poeme inedite
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
Prefața scrisă de Mircea Cărtărescu a fost reprodusă, cu două săptămîni în urmă, de Observatorul cultural. Nu știu ca apariția volumului să fi fost semnalată în alt fel în presa culturală. Publicarea acestuia ar putea stîrni însă polemica pentru care numărul din Manuscriptum ar fi fost un prilej încă și mai potrivit. Mă gîndesc la o polemică teoretică. O polemică din care noi, cititorii lui Eminescu, am ieși în cîștig. „Cît ar părea de ciudat - și mă întorc cu acest citat
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
urmărit și interogat ani de zile de Securitate, a primit din partea d-lui Pintilie un răspuns zăpăcitor: „N-aveți nici un dosar!” Or, o știm dintr-o declarație a aceluiași Mihai Pelin, Dan Petrescu avea un dosar de securitate uriaș, având numărul 10.566. La fel de inexplicabil e cum Gheorghe Ursu, cel ucis, formal, de Miliție, dar cu complicitatea directă a Securității, avea un dosar cu lungime variabilă, în funcție de insistența cu care era cerut. Descinderea lui Emil Hurezeanu și H.-R. Patapievici în
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
Barbu Cioculescu În ciuda unui număr impresionant de capete de schimb, hulpavii balauri ai basmelor copilăriei au dispărut până la unul, în termeni ai zilelor noastre ca prea mari consumatori și prea mici producători: înghițeau pe nerăsuflate un bou, dar scoteau pe nări flăcări scurte, de redusă
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
rămas însărcinată cu propriul tată”. Cronicarul nu vrea să minimalizeze o anchetă, dar dacă singura mărturie pe care se bizuie ea, aceea a fostului șef al serviciului de reanimare al Spitalului din Zalău, e o acuzație fără acoperire * În același număr al ziarului citat, sub titlul „Catedrala vrajbei”, Sorin Roșca Stănescu se întreabă ce ar fi costat dacă problema amplasării catedralei metropolitane din București ar fi făcut obiectul unui referendum sau cel puțin al unui sondaj de opinie. „O nimica toată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
ce le putea rezolva aspirațiile bolnave. A glosa prea mult pe ideea de „romantism”, de „idealism”, de „curățenie morală și spirituală” e o pierdere de vreme. E vorba de-o sectă descreierată, născută din anarhismul belicos care deja făcuse un număr enorm de victime și se pregătea să facă alte milioane. Oarecum — dar nu radical — diferită a fost situația generației a doua, generația anilor treizeci și a războiului. Ascensiunea și, apoi, dominația fascismului într-o covârșitoare parte a Europei a constituit
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
aflat că “mary stop” era de fapt Marie Stopes, o englezoaică ce a militat întreaga viață pentru planificarea concepției. Cam așa stau lucrurile și cu Teoria relativității a lui Einstein, invocată în incitantul articol “Capcanele și magia absolutului” apărut în numărul 50/2003 al României literare, semnat de Gina Sebastian Alcalay. În pofida numelui, această teorie nu are nici o legătură cu relativitatea cunoașterii umane, cu imposibilitatea cunoașterii adevărului. În plus, chiar dacă am trece peste aceste considerente, unanim acceptate astăzi și ne-am
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
poate părea ciudat. De altfel, relativismul este perceput adesea ca fiind asociat mediocrului, lipsei de profesionalism, așa după cum lesne se poate deduce chiar din titlul Relativism, superficialitate, neglijență, articol apărut în nr. 48/2003 al României literare (cu numai două numere înaintea publicării articolului doamnei Alcalay). Profesorul american mai insistă în cursul său și asupra cunoscutei inconsistențe a relativismului. Așadar, când cineva declamă “Trebuie să fim toleranți!” a pierdut deja această calitate fiindcă a început să dea legi morale, încălcând norma
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
dl Moraru! Așa ceva nu se întîmplă în America. Dar la noi, unde totul e posibil... * Cronicarul (nu al României literare, ci al ACADEMIEI CAȚAVENCU, pe care-l mai cheamă și După Ureche) face o sugestie spirituală în pagina 28 a numărului din 2-8 martie: “A fost furat seiful filialei din Constanța al S.C. Electrica. Bine că nu erau hoți de artă. Vă dați seama, fura tabloul de la S.C. Electrica și lăsau în beznă ditamai județul”. Umorul fiind al Cronicarului după Ureche
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
citi, lui Î.P. S. Daniel “nu i-ar fi rușine”. De trimis cartea, dl Stanca nu i-a trimis-o mitropolitului de la Iași. Nu s-ar putea spune că nu sînt actuale personajele din romanele d-lui Stanca. * În același număr al revistei de la Iași, dl Andrei Stavilă scrie despre Petre Țuțea articolul intitulat Un om incomod, o operă complexă. Ne stă pe limbă să replicăm: nici, nici... * NORD LITERAR din februarie continuă publicarea unor valoroase scrisori inedite ale lui N.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
continuă publicarea unor valoroase scrisori inedite ale lui N. Steinhardt, între anii 1965 și 1987, cu Eugen Jenney din SUA. Scrisorile au fost puse la dispoziția revistei bistrițene de către fratele lui Steinhardt, care trăiește în Belgia. * Ce vă spuneam? AXIOMA (numărul din februarie) vine cu o nouă aniversare: Cristopher Marlowe s-a născut exact acum 440 de ani, în februarie 1564, an care este (atenție!) și al nașterii lui Shakespeare. * Dl Constantin Trandafir publică tot în revista de la Ploiești un foarte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
februarie 1564, an care este (atenție!) și al nașterii lui Shakespeare. * Dl Constantin Trandafir publică tot în revista de la Ploiești un foarte bun comentariu (pornind de la Jurnalul de copilărie și adolescență) despre Geo Bogza. Ca ilustrație, e reprodusă coperta unui număr din 1928 din revista Urmuz, pe care puțini o mai știu astăzi. * În fine, Axioma găzduiește o nouă traducere a poeziilor lui Baudelaire, datorată d-lui Nicolae Ionescu-Pallas, sub titlul Flori de otravă, care nu e nepotrivit ca sens, și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
în fiecare dintre ele se află mai mult decît un grăunte de adevăr pe care editorialistul și-l asumă, chiar cu riscul de a deveni impopular. * Aflat în plină ofensivă de cucerire a audienței, JURNALUL NATIONAL și-a sporit considerabil numărul de pagini publicînd fie dosare ale unor subiecte controversate din trecutul recent sau realizînd adevărate numere tematice, în afară de paginile de știri și comentarii la zi. Unul dintre numerele care vor stîrni imaginația ziarului lui Marius Tucă este, cu siguranță, cel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
și-l asumă, chiar cu riscul de a deveni impopular. * Aflat în plină ofensivă de cucerire a audienței, JURNALUL NATIONAL și-a sporit considerabil numărul de pagini publicînd fie dosare ale unor subiecte controversate din trecutul recent sau realizînd adevărate numere tematice, în afară de paginile de știri și comentarii la zi. Unul dintre numerele care vor stîrni imaginația ziarului lui Marius Tucă este, cu siguranță, cel consacrat Comorilor românilor, purtînd un supratitlu ademenitor: „Averi fabuloase care își așteaptă descoperitorii”. Pe lîngă această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
plină ofensivă de cucerire a audienței, JURNALUL NATIONAL și-a sporit considerabil numărul de pagini publicînd fie dosare ale unor subiecte controversate din trecutul recent sau realizînd adevărate numere tematice, în afară de paginile de știri și comentarii la zi. Unul dintre numerele care vor stîrni imaginația ziarului lui Marius Tucă este, cu siguranță, cel consacrat Comorilor românilor, purtînd un supratitlu ademenitor: „Averi fabuloase care își așteaptă descoperitorii”. Pe lîngă această ofertă, paginile cu dezvăluiri despre Ultimele zile ale cuplului Ceaușescu aproape că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
vacanță, a se citi o vilă, costisitoare pe numele soacrei sale: „O tură pe Valea Prahovei ne arată în ce fel a evoluat social-democrația, mai ales în materie de consecințe în viața privată a politicienilor noștri. În numai trei ani, numărul de proprietăți ale acestora a crescut mai tare decît acela al economatelor. Un scurt popas în Predeal, pe strada Muncii (mă rog, soarta e ironică și în acest caz) ne scoate în față un adevărat «transatlantic» în care, potrivit unui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
Wells, fie în literatura secolului XX sau, mai exact, în revistele pulp americane sau în activitatea editorială a lui Hugo Gernsback, editorul primei reviste SF specializate din lume, Amazing Stories, și cel care a impus circulației largi termenul, într-un număr din 1929 din revista Science Wonder Stories. Interesant este că, în Europa, termenul s-a impus abia după 1950, dar studiile de piață arată că, totuși, astăzi două din cinci cărți publicate și vândute aparțin literaturii SF. Teoria pe care
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
omului corporativ și anonim al Evului Mediu, omului furnică, tipului de umanitate standard și colectiv îi succede omul ce-și redobândește supremația față de divinitate! (Și pentru că numai de poezie e vorba, e anume momentul când italienii inventează sonetul!) (continuare în numărul viitor)
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
greu au înțeles ceva din ele!) din toată presa culturală. Cu mult mai mici decît publicații lunare, de pildă, cu cheltuieli incomparabil mai mici. Tot restul e zvon sau, vorba d-lui Tupan, virgulă între subiect și predicat. * Într-un număr anterior al Luceafărului, dl. Tupan explicase bizara situație într-o scrisoare către APLER. Se pare că nu se făcuse auzit. * Poate de data asta! * CONTEMPORANUL din februarie este dedicat lui Nicolae Breban, la 70 de ani. Adevărat, deși de necrezut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
CONTEMPORANUL din februarie este dedicat lui Nicolae Breban, la 70 de ani. Adevărat, deși de necrezut: autorul Bunevestiri și al Animalelor bolnave a atins vîrsta patriarhilor. România literară îi urează “La mulți ani!”. Directorul revistei este, de altfel, prezent în numărul omagial cu o amintire. Iar “noua lectură” a d-lui Alex Ștefănescu din ultimele două numere (7 și 8) ale României literare îl are, ca “subiect”, deloc întîmplător, pe septuagenarul romancier. * Două viguroase articole polemice, în revista 22, ultimul număr
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
autorul Bunevestiri și al Animalelor bolnave a atins vîrsta patriarhilor. România literară îi urează “La mulți ani!”. Directorul revistei este, de altfel, prezent în numărul omagial cu o amintire. Iar “noua lectură” a d-lui Alex Ștefănescu din ultimele două numere (7 și 8) ale României literare îl are, ca “subiect”, deloc întîmplător, pe septuagenarul romancier. * Două viguroase articole polemice, în revista 22, ultimul număr (729) din februarie: unul al d-lui Traian Ungureanu, comentînd solidarizarea președintelui C.D.R., Ion Țiriac, cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]