2,009 matches
-
istoria Neamului nostru creștin. El a îndurat „pelerinajul” multor închisori, una mai crâncenă decât alta: Deva, Alba Iulia, Târgușor, Gherla, apoi închisoarea Aiud, temnița marilor pătimiri românești ca și temnița Pitești, decimarea studențimii legionare. La Aiud a fost decimată Căpetenia Oștirii Române, care a purtat drapelul gloriei românești peste depărtări de margine răsăriteană până la râul Volga, apoi în apus, până la Budapesta și Praga. De la temnița Aiud, Zarca, Gheorghe Mântulescu a fost coborât în adâncul pământului la mina de plumb Valea Nistrului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
al Balcanilor, alianță care atunci nu s-a realizat; în anii următori s-au menținut însă legături foarte strânse, inclusiv de ordin militar, între Vom vedea mai departe care era situația Europei în preziua războiului ruso-turc. Dar generalul Florescu pregătea oștirea, umplea depozitele cu efecte de echipament, cu căciuli, cizme, lopeți etc. etc. Fiindcă sferele guvernamentale știau ce se pregătește în apropiere și erau încredințate că partidul conservator va fi la cârmă în ziua cea mare.* La 25 iulie se pune
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și un post-scriptum: „Nu uitați Englitera și Italia“. În a doua scrisoare, lecțiunea penultimului alineat era deosebită: „Cu presa am început lucrările“ și nu: „În guvern am început lucrările“. armele invaziunii rusești. Dar ce putea face România cu mica ei oștire de 40 000 oameni? Pe de altă parte, Turcia, cunoscând pericolul, se adresează guvernului român întrebându-l care i va fi atitudinea în caz de război și dacă este hotărât să stea leal alături de puterea suzerană. Nicolae Ionescu, ministrul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care fuseseră vândute la licitație, iar la asediul Plevnei, lopețile române au făcut un mare serviciu mai ales că armata rusească nu le avea. Rușii, la început, n-au cerut concursul armatei române. Erau prea mândri ca să solicite ajutorul micii oștiri române, compusă doar din 40 000 de oameni 104. Tot ceea ce cereau României era să le lase libera trecere prin țară.105 Dacă armatele rusești ar fi fost victorioase de la început, cine știe ce s-ar fi ales de România. Putem judeca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
început, cine știe ce s-ar fi ales de România. Putem judeca după cele întâmplate. Bătute la Plevna și amenințate a fi aruncate în Dunăre, armatele rusești nu mai puteau învinge. Atunci țarul Alexandru al II-lea a făcut apel la ajutorul oștirilor României. Ei bine, dacă cu tot acest ajutor eficace și totuși Rusia ne-a luat Basarabia, ne putem închipui ce s-ar fi ales de noi dacă nici n-am fi luat parte la acțiune. Norocul României a fost întotdeauna
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
armata română a executat puternice bombardamente de artilerie asupra obiectivelor militare turcești de pe malul drept al fluviului și a acordat asistență genistică trupelor ruse. Nu a trecut 318 bucureștii de altădată mult, presa maghiară ne lua în zeflemea, ne batjocorea oștirea, zicând că două regimente de honvezi ar fi singure în stare să arunce în Dunăre toată armata română.108 În țară se ivește opoziția împotriva politicii rusofile a guvernului. Dumitru Brătianu scoate o broșură intitulată: O datorie de conștiință către
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
voastră, care nu pentru întâiași dată întâmpină cu bucurie oștile rusești. Vestindu-vă aceasta, vă declar că venim la voi ca vechi prieteni și voitori de bine; nădăjduiesc a găsi la voi aceeași sufletească primire care au arătat străbunii voștri oștirilor noastre în trecutele rezbele ce le-am avut cu turcii. Din partea mea, conformându-mă poruncilor împărăteștii sale măriri, preaînaltul meu frate, socot de a mea datorie a face cunoscut vouă, românilor, că trecerea oștirilor noastre prin țara aceasta, unde vor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
primire care au arătat străbunii voștri oștirilor noastre în trecutele rezbele ce le-am avut cu turcii. Din partea mea, conformându-mă poruncilor împărăteștii sale măriri, preaînaltul meu frate, socot de a mea datorie a face cunoscut vouă, românilor, că trecerea oștirilor noastre prin țara aceasta, unde vor sta numai vremelnicește, nu trebuie nicidecum să vă turbure, guvernul vostru fiind considerat de noi ca un guvern amic. Vă invit dar, prin aceasta, a urma în pace îndeletnicirile voastre și a ușura armatei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
măsurile pentru ca orice s-ar da armatei, să fie plătit fără întârziere și de întregul de către casieria militară. Vă este cunoscut că armata Maiestății-sale se vestește prin puternica sa disciplină; sunt încredințat că ea își va păzi cinstea în mijlocul vostru, oștirile noastre nu vă vor turbura liniștea, ci vor respecta legile, persoanele și averile pacinicilor cetățeni. anul 1877 341 36. La 24 aprilie/6 mai 1877 un corp de bașbuzuci a trecut Dunărea, incendiind vasele aflate pe Jiu în portul Bechet
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și creștini pune în primejdie hotarele noastre. Pentru a le apăra, țara a făcut apel la voi. La glasul ei v-ați părăsit căminele cu avântul oamenilor cari au conștiință că de la devotamentul lor atârnă ființa statului român. Pe cât timp oștirile operau în depărtare și noi nu eram amenințați decât de năvălirile unor cete de jefuitori, ne puteam ține numai în apărarea țărmurilor. Acum însă rezbelul se apropie de hotarele noastre și, dacă turcii ar fi învingători, este învederat că ar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
domnesc, mare patriot român, acela care a fost cel dintâi decorat cu „Steaua României“ în gradul de Mare Cruce.168 anul 1877 393 a bătăliei în fruntea vitejilor săi ostași, venind din sectorul românesc al frontului. În felul acesta înaintarea oștirilor ruse peste Balcani - oprită în loc timp de cinci luni de rezistența eroică a lui Osman-pașa - a putut continua cu forțe sporite datorită și contribuției importante pe care tânăra armată română a adus-o la marea victorie de la Plevna, fapt recunoscut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fiecare armă, ofițeri, generalul Florescu urmat de aghiotantul său, căpitanul din roșiori Gherghe și alți ofițeri din stat-majorul său, luase muzică. Generalului Florescu îi mai plăcea și fastul, pe lângă dorința ce avea de a canaliza interesul public către acelea ale oștirii. Dar pasiunea opoziționistă birui. Nu e nici o asemănare între tonul ziarelor de astăzi și ziarele de atunci. Ziare erau puține, iar limbagiul lor era cu mult mai calm. De altfel nici nu s-ar fi putut să fie altfel, întrucât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tot.“26 (Id., ibid., an. XXXIV, nr. 11573, 25 decembrie 1921, pp. 1-2.) ** Războiul a dat repede o nouă viață Bucureștilor. Viața politică a încetat cu totul, iar toată preocuparea este îndreptată înspre marele eveniment istoric: intrarea în război a oștirilor române. addenda 417 român“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 iulie 1876“, MOF., nr. 189, 26 august/7 septembrie 1876, p. 4758). 26. Versurile, făcând parte din cupletul parodie Gândul meu la tine zboară sunt amintite, cu mici deosebiri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care putea rămâne un om bogat de pe urma unei neașteptate epoci de succes, a murit sărac și a fost îngropat cu talerul. Cele dintâi succese ale armatei române produc o mare însuflețire în București. De cum au trecut regimentele române Dunărea, fuga oștirilor rusești fu oprită. Baia în Dunăre le fu cruțată. Armata română în cap cu prințul Carol merg către Plevna și iau parte la asediul Plevnei, iar marele general turc Osman-pașa este încercuit și asediat! Ion Brătianu desfășoară o activitate febrilă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
astfel de moment de intimitate cu chiar comandantul ei suprem din țară. Acel grăunte de necuprins mi-a alimentat tot efortul de șlefuire de mai târziu, pentru a deveni ceea ce el a crezut că sunt, un ostaș credincios al bravei oștiri legionare. Cât am reușit voi afla tot „dincolo”. Din mărturiile despre Nicolae Petrașcu care se vor consemna, cea mai prestigioasă este a lui Ion Moța și cea mai plină de duioșie este aceea a fiului său, Horia, care deapănă câteva
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-le toate mutațiile din foaia matricolă la zi, completate cu aceea de: „Exclus dela serviciul militar, conform Decretului-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor”. La cei proveniți din activitate (ofițeri, subofițeri, maeștri, submaeștri și gagiști militari), indiferent dacă au părăsit cadrele oștirii înainte sau după promulgarea Decretului-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor, se va face aceeași mutație, adăugându-se: „Scutit de plata taxelor militare; scutit de munca de interes obștesc, în timp de pace, fiind provenit din activitate”. În acest scop, în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Moldova, starea de spirit a trupei este influențată de elementul evreiesc prin răspândirea zvonurilor tendențioase și defetiste. La unele unități s-a constatat chiar că, evreii rechiziționați pentru lucru iau masa împreună cu trupa. Pentru remedierea acestor stări de lucruri, dăunătoare oștirii se ordonă următoarele: - Să se aplice întocmai „Instrucțiunile pentru conducerea acțiunei de educație, propagandă și contrapropagandă în rândurile ostașilor” (Anexă la directiva pentru instrucția în Armată în anul 1943), punându-se o grijă deosebită în pregătirea sufletească a ostașilor și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mai implicat în relatare luând ca sursă mărturiile contemporanilor. Cu un suport real în derularea faptelor istorice e devansarea, numai în redacția polonă, a datei privitoare la descălecat; în plus, textul include două paragrafe cu referire la organizarea statului (dregătorii, oștire, judecăți și împărțirea în ținuturi a Moldovei, în secolul al XVI-lea). După un manuscris descoperit de istoricul K. W. Wójcicki și publicat în 1844, la Varșovia, în seria „Vechi scriitori poloni”, B. P. Hasdeu traduce cronica în românește (în
CRONICA MOLDO-POLONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286526_a_287855]
-
adjunct), almanahul literar-cultural „Frăția”, inițiază seria nouă a revistei „Vrerea” (redactor-șef) și editează volumul colectiv Primul lup de mare (1996), consacrat centenarului Victor Vlad Delamarina. Debutează în 1968, în „Orizont”. A colaborat la revistele „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Flacăra”, „Almanahul oștirii”, „Altarul Banatului”, la ziare românești și sârbești. Volumul de debut, Apa de duminică, apărut în 1982, cuprinde proze scurte, având ca obiect de investigație sudul montan al Banatului din perioada postbelică, descris în impactul cu civilizația modernă. Tehnica narativă se
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
de-acasă: „Mai plânge codru-n freamăt lin? / Și șlepuri trec și-acum pe Rin / Din zori până-n amurg?” Lirica sa celebrează natura, tinerețea, vinul, cântecul, fiind expresia unui eu împăcat, senin, seninătate care este răsplata unei lupte, purtată „Cu oștiri întregi de demoni / Cu puteri, vai, și-ale lumii / Și-ale sufletului meu”. Poeta ar fi dorit să fie văzută de contemporani în primul rând ca ființă omenească, nu ca regină. În Regina dă o replică celor care nu percepeau
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
superioară celorlalți locuitori. La începutul organizării politice ca stat, autoritatea Domnului era absolută. Șeful statului era însuflețitorul întregii vieți sociale. Domnul, chiar de la Bogdan începând, era un suveran în mâinile căruia erau concentrate toate puterile suveranității sale. El era conducătorul oștirii dar și judecătorul suprem al țării. El se îngrijea de finanțele și administrația țării, iar în afară de Dumnezeu nu era cunoscut un altul în țară, după cum consemnează și Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei". Bunul plac al Domnului era mai presus de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al lor era și fuga care, „deși rușinoasă însă-i sănătoasă". „Când erau dușmani creștini în țară, care trebuiau scoși, mergea Domnul împotriva lor cu ajutor tătărăsc. Și cu acest prilej tătarii prădau țara chiar sub ochii Domnului și a oștirii lui, fără ca ei să îndrăznească a se opune. Când, la 1717, Mihaiu Racoviță merse cu tătarii să scoată pe catane din Cașin, acei barbari prădară ținutul Bacăului în chip îngrozitor. Un cronicar ne spune că au luat cu acest prilej
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vodă, ca să meargă la Nistru să ridice pușcele, ce le îngropase muscalii, să le ia să le ducă la Tighina... și au încărcat 500 de carre de glonțuri și de ciumbărale" • • •/ - bile, ghile sau grinzi mari; se cereau tot pentru oștire, pentru cetăți și nevoile marinei turcești. Serveau la făcutul podurilor peste ape și pe unde trebuiau să treacă oștile, iar locuitorii, unii tăiau lemnele, alții le scoteau din munte, le cărau le destinație... „la Cartalu pe Dunăre, să facă podu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era săracă, supusă mereu trecerii „în sus și în jos" a oștilor străine, lasă în folosul ei și zeciuiala din vin și din pâne și din tot venitul satului Broscenii, cuvenite domniei. Acoperirea nevoilor de sărăcie a eparhiei din cauza prădăciunilor oștirilor străine nu era deloc întâmplătoare. Nevoile și prăzile din eparhie se întâmplaseră și din cauza răscoalelor și tulburărilor din țară începute din a doua domnie a lui Duca Vodă, din anul 1672: revoluția de la Orhei și Lăpușna, sub comanda Hănceștilor, împotriva
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
provocând alte stricăciuni, în dauna sătenilor. În primăvara anului următor, 1673, aceleași oști, sub Husein Pașa, trecând spre Hotin, tot pe lângă Huși, au făcut alte prădăciuni și alte nevoi s-au abătut asupra locuitorilor din localitățile apropiate, aflate în calea oștirilor. Însăși înscăunarea ca domn a lui Dumitrașcu Cantacuzino, în anul 1673, împotriva lui Petriceicu Vodă, fugit la polonezi, s-a făcut cu oaste turcească, la care s-a adăugat și vreo douăzeci mii de tătari, toți având în cale localitatea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]