9,947 matches
-
500 din 14 mai 2012. ASCULTĂ Ascultă, femeie, mirarea obrajilor pădurii! Și păsările care plâng în rănile scorburilor, când eu îți rup umbra în vreascuri hoinărindu-te în cenușa nopții. Azvârlită în mine, pari un cuțit cu preselele sparte în oboseala frunzelor din rochia toamnei ce ne poartă în raniță. ARITMETICĂ Unu e substantivul în maternitatea fântânii cu ciutura proaspătă, doi e portativul desenat pe intonația visului, trei e râsul cu bube de buruieni în poală, patru e sărutul paparudă cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
paparudă cu o pâine sub jerseu, ... Citește mai mult ASCULTĂAscultă, femeie, mirarea obrajilor pădurii!Și păsările care plâng în rănile scorburilor,când eu îți rup umbra în vreascurihoinărindu-te în cenușa nopții.Azvârlită în mine, pari un cuțitcu preselele sparte în oboseala frunzelordin rochia toamnei ce ne poartăîn raniță.ARITMETICĂUnu e substantivul în maternitatea fântâniicu ciutura proaspătă,doi e portativul desenat pe intonația visului,trei e râsul cu bube de buruieni în poală,patru e sărutul paparudă cu o pâine sub jerseu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
cu familiaritate, dar timpul, gîndea Mancuse, care se arcuiește elastic asemenea unui sunet, este de fapt liniștea aia siderală care cade peste pămînt odată cu înserarea, cînd vîntul își ține răsuflarea, păsările s-au ascuns în cuiburi, copiii cască amețiți de oboseală, babele încremenesc o clipă înaintea icoanelor și dau mărunt din buze a rugăciune, bărbații își aprind o țigară și se uită uimiți la praful de pe bocancii tociți de atîta alergătură de peste zi și peste toate aceste mici scene rurale încremenește
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
o magazie nenorocită să revoluționeze ideea stării de grație a gîndirii, trebuia să spargă lemne pentru bucătărie, s-a agitat toată seara, au mîncat amîndoi, Mancuse a glumit cu Estera pînă a simțit că biata de ea era frîntă de oboseală și îngrijorare, a mîngîiat-o pe frunte și a privit-o cum adoarme, frumoasă și fericită, dar el a mai rămas să fumeze și să-și descîlceasă mințile năucite încă de amploarea ideilor ce îi fulgerau sub frunte. Abia spre dimineață
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
de limba ta? Lasă-mă, fă, cum adică nu știe rumînește, da' cum să nu știe, ce, e turc, dracu a mai văzutără turc japonez? Adelina nu mai știa cum să scape din ghearele lu' madam Jorjet, era frîntă de oboseală, bătea magazinele și le moderniza, le occidentaliza, mai simplu spus, pentru că, odată cu creșterea prețurilor, trebuia să crească și curiozitatea romînului de a se zgîi la vitrinele la care avea acces doar pe dinafară, pentru că înlăuntru, cum bine știa toată lumea, nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
lui largi, de fost sportiv, îi dădea cămașă curată, apoi îl băga în pat și ea se întorcea în sanctuarul ei feminin, printre cratițele care îi erau dragi de cînd îi gătea lui în ele, copiii dormeau demult rupți de oboseală, pentru că toată ziua călăreau căruța din fînar, speriau găinile ce își căutau un loc pentru cuibar, necăjeau cîinele, se luptau cu curcanii și țipau înfricoșați cînd îi atacau gîscanii, ea spăla rufele, Cezar le storcea cu brațele lui puternice și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
ca altor femei fericite ... Ca pe un pămînt fertil cădeau cuvintele Afroditei în sufletul Adelinei și ochii i se umpleau de lacrimile recunoștiinței, Vascodagama, care uneori o mai mîngîia pe frunte ca un tată, adormea pe nesimțite, uneori sforăia de oboseală, Afrodita aducea cana cu lapte și platoul cu cornulețe cu gem de prune, și se uitau amîndouă la cîte un film sfîșietor de trist, iar cînd pe Adelina o lua somnul, o ajuta să se culce pe canapeaua de sub geam
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
-i nedefinită! Să-ncerc să o definesc doar eu? Nu știu dacă aș putea să o fac? De aceea vreau un timp să tac, Căci să scriu îmi este foarte greu! Totuși tocul pe această filă, Aleargă fără să cunoască oboseală, Poate cunoaște și el vreo idilă Dar e cuprins de sfială! Eu fiind stăpânul lui, de teamă, Că poate mă va supăra, nu scrie! Doar numai ceea ce eu iau în seamă! Pe această coală de hârtie. Dar totuși dragostea e
STUDIU! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358505_a_359834]
-
apusă,/ pe trupul icoanei” (p. 100). Stările astfel inventariate liric de volumul “În vestiarul inimii” indică și o anumită suferință și o încordare interioară fie jucată, fie reală: “Urlă tăcerea/ încolăcită pe sprânceana ferestrei/ prin care privește departele,/ tremurând a oboseli” (p. 14, “Când gândește luna”). Lucrurile cu spațiul gol dintre ele, devin, uneori obsesive amenințând cu vidul ori nonsensul: “Adâncul mă privește/ Cu orbul ecoului rămas gol/ În palma răsfirată a cămășii...” (p. 15, “Adâncul mă privește”). Astfel de inflexiuni
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
știu să mângâie clapele sufletului. te apropii de mine și-mi săruți fruntea. râzi. ai tu mereu un motiv să râzi. mi-a spus mama că ai plâns. - da, Gabi, am plâns. nu comentezi. mă iei în brațe. tăcem. de câte ori oboseala devine insuportabilă, evadez la tine. în prezența ta regăsesc bucuria și tandrețea care-mi lipsesc acut. nu ne tulbură nimeni. de ce taci? Gabi, tu ești tare trist. ce s-a întâmplat? vorbești fără șir, încerc să înțeleg câteva cuvinte. nu
FRATELE MEU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358229_a_359558]
-
doua seară, trebuia să doarmă alături de ele, nașa și moașa. Ca să nu găsească ursitorile pe mamă și pe fetiță, singure. De data aceasta, nașa n-a putut să vină, deoarece avusese prea multe treburi de făcut și căzuse ruptă de oboseală. N-a venit nici moașa. Anica fiind moașă doar cu numele, s-a ambiționat și n-a vrut să vină. Rița, care îi tăiase buricul fetei, ar fi vrut să vină, dar i-a fost frică de Anica. Astfel, dintr-
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
a rămas doar o părticică din sufletul lor, netulburată în vremile de acum. De undeva apare motănelul meu. Mergem agale amândoi pe străduța îngustă. Parcă aș vrea să deschid ochii spre ceva anume, dar încă nu pot. E o mare oboseală în mine, un zâmbet trist... În dreptul porții ne despărțim: Bizu sare pe gard pentru că, dincolo de poartă mă (ne) așteaptă Nad. Doar îl ghicesc în noaptea neagră. Îi simt botul cald cum se apropie de mâna mea. Scâncește ca un copil
CRUCEA FLORII DE LILIAC de DOR DANAELA în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357574_a_358903]
-
a rămas doar o părticică din sufletul lor, netulburată în vremile de acum. De undeva apare motănelul meu. Mergem agale amândoi pe străduța îngustă. Parcă aș vrea să deschid ochii spre ceva anume, dar încă nu pot. E o mare oboseală în mine, un zâmbet trist... În dreptul porții ne ... Citește mai mult „Oamenii mari nu pricep niciodată nimic și este obositor pentru copii să le dea într-una explicații.” (Micul Prinț- Antoine de Saint-Exupery)Zile de primăvară, sărbători ale vieții în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
a rămas doar o părticică din sufletul lor, netulburată în vremile de acum.De undeva apare motănelul meu. Mergem agale amândoi pe străduța îngustă. Parcă aș vrea să deschid ochii spre ceva anume, dar încă nu pot. E o mare oboseală în mine, un zâmbet trist... În dreptul porții ne ... V. IMBRĂȚIȘARE, de Dor Danaela , publicat în Ediția nr. 472 din 16 aprilie 2012. Te înfășor în sunetele privirilor. Îmbrățișare în care se rostogolește ecoul cuvintelor încă nevorbite. Deschid aripile crescute--nlăuntru, pentru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
să ne mai vedem astăzi, ești de acord cu ora opt diseară? Acum suntem amândouă obosite după atâta drum. Aș mai avea o vizită de făcut dar sigur, nu se poate. Mioara, o ascultă un timp, îi dădu dreptate în legătură cu oboseala deoarece, chiar nu mai știa ce a spus Daniela în legătură cu mănușile, cu vizita și nici cu ora opt spre seară... - Desigur, Daniela, ne vom vedea cum spui tu, oricum vom vorbi la telefon. Vezi, să-l ai la tine pe
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
universală si cea românească a adus acel plus de inefabil care i-a lipsit lumii, a scos din marasmul sufletului toate agnoasele umanității și le-a pus pe scena vieții: iubirea, neliniștea, disperarea, amărăciunea, deznădejdea, chinul, durerea, răul, nevroza, plictisul, oboseala, spleenul,etc. Poezia de astăzi este si eseu si proză poetică, dar si teatru dramatic în care eul își cauta diferite forme de manifestare. Toate manifestate prin magia cuvântului. Marin Sorescu spunea că poezia este ,,vânătoare de vânt,... o artă
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
de-ndată ce-n fața ta apar cu zâmbetul pe buze ori fruntea mi-o descoase când umbre triste o brăzdează și cute-ntre sprâncene se ascund difuze... Te iubesc pentru mângâierea părului pe pieptul ce-ți reazemă bărbia, când oboseala mă cuprinde și-n liniște adâncă asculți cum inima îmi bate în ritm de vechi colinde... Te iubesc pentru vocea-ți caldă, ce-mi amintește de chemarea în prag de dimineață, când mă descoperi lin și intri lângă mine, să
DE CE TE IUBESC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358563_a_359892]
-
mi trebuia să mă țină treaz. Pe măsură ce timpul trecea, aerul se simțea mai proaspăt și mai curat. După ora 4.00, a adormit și Silvia. Mi-am întins picioarele pe canapeaua ei, am închis ochii și am încercat să adorm. Oboseala acumulată în timp, suprapusă peste emoțiile pe care le simțisem încă din vremea în care îmi făceam bagajul, se instalase deplin. Când ațipisem binișor și pornisem pe calea viselor, m-a trezit telefonul Cristinei. Ea asculta muzică, în același timp
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
noi ne confruntăm cu o gravă criză sanitară aici. Hrana noastră de astăzi nu are suficiente vitamine și fitonutrienți, privându-ne organismul de substanțe nutritive esențiale, înlocuindu-le cu produse alimentare transformate genetic sau chimicale, iar noi devenim vulnerabili la oboseală, alergii și cu tot felul de boli sau disfuncționalități. Noi știm acum că suplimentele alimentare pot umple acest gol nutritiv. Vara trecută, am participat la Conferința internațională de la St. Louis (Missouri, SUA), unde l-am întâlnit pe fondatorul Robert Montgomery
INTERVIU CU LAURENCE LEMOINE – JURNALISTA CARE A REPREZENTAT FRANŢA LA BICENTENARUL STATUII LIBERTĂŢII DIN NEW YORK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358634_a_359963]
-
grupului, coordonator și răspunzător de buna desfășurare a programului. Obosită și însetata, oprește mașină și ne roagă să ne ducem să-i aducem o sticlă de apă proaspătă și rece, până se mai odihnește ea. Copleșiți de căldură și de oboseală, fiecare, luând o poziție cât mai relaxată în mașină, am strecurat printre dinți câte un motiv de refuz, lăsând apoi să se aștearnă o deplină liniște. Văzând scenă, Andaluza s-a ridicat spunând că pentru sine o dezaprobare făcută cu
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
mormânt / și văd cum cad din mine bland / stropi de melancolie”. Și dacă nu ar exista Cel care “scoate lumina din fântâni” - care să-i arate drumul, s-o călăuzească, atmosfera aceasta ar înghiți și ultima picătură de speranță. Tristețea, oboseala, visul curmat, sufletul gârbovit, povara zădărniciei, așteptarea, deznădejdea, gustul amar de neputință te pot face să abandonezi lupta, dacă nu ai avrea drept sprijin umbra crucii și Cuvântul care te apără: “ciutură spartă mi-e credința / se duc secunde în
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
cuvinte! De fapt, în această mirifică lume, cu toții suntem copii zburdalnici ca iezișorii păscând pe miriștea de aur și așa trebuie să rămânem, la această condiție, dornici de viață, de bucurie, de lumină și rouă. Bătrânețea lumii de cuvinte înseamnă oboseală, blazare, renunțare. Panseuri lirice există și în textele scrise în spirit de haiku, creând o viziune esențializată asupra lumii și fenomenelor ei. Într-un poem emblematic pentru întregul volum, Mihaela Aionesei spune: “adorm legănată de chipul din năframă / la marginea
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
Romeo Tarhon în volumul de față. Astfel de trăiri pasionale în vers, pot seduce și pot speria în aceeași măsură. Dezlănțuirea simțurilor este iminentă, dar ea are ca temei iubirea necondiționată, iubirea liberă de orice constrângeri. Dar iată că, după oboseala pricinuită de dragostea neîntreruptă, intervine calmul, luciditatea, tihna, dorința de înălțare, de a ridica o coloană pe care poetul dorește s-o înalțe “vers după vers”, această lucrare având ca scop: “Și-n vârf, la Cer, vom înălța icoana / Iubirii
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
alți să-l salveze? Atmosfera devenise apăsătoare. Trebuia să mai întârzie acum și cu declarațiile pentru echipajul de poliție. Mai pierdu o jumătate de oră și cu ei. În sfârșit putu să-și continue drumul. Muzica nu-l mai relaxa. Oboseala și tensiunea din timpul zilei pusese stăpânire definitiv pe starea sa psihică. Mai apăruse și acest accident stupid. Își aprinse o altă țigară din foi, iar gândurile îi porniră din nou la tânăra din bijuteria tehnică care ajunsese un morman
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
în trapul cailor, se auzeau greierii țârâind. Victor fluiera încet o melodie la întâmplare, mai mult să-i treacă de urât până ajungea la lot, cale de vreo trei-patru kilometri, îndemnându-și bidivii ce sforăiau scoțând aburi pe nări de oboseală. Începuse să apară transpirația pe grumazul cailor din cauza efortului și a grabei. Spuma albă se împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]