1,758 matches
-
are razele de curbură egale și indicele de refracție n = 1,5. Care va fi mărirea liniară pentru un obiect aflat față de lentilă la o distanță de k = 3 ori mai mare decât raza de curbură? 7. În 1675, biologul olandez Anton van Leeuwenhoek, utilizând o singură lentilă, cu o distanță focală probabilă de 1,25mm, a descoperit bacteria. Care era mărirea dată de acest strămoș al microscopului? 8. O lentilă convergentă formează o imagine reală și de 4 ori mai
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cu Olanda, este vorbitoare de flamandă (olandeză) și catolică; în centru, Bruxelles este mixt. Sistemul politic consensual constă din cabinete multipartidiste și guverne de coaliție, care includ în mod natural reprezentanții din segmentul francofon și din cel vorbitor de flamandă. Olandezii au fost timp de multe generații strict divizați în patru "coloane": catolici, protestanți, socialiști și liberali. Practic aceste diferențe au pătruns în toate relațiile și activitățile, de la politică la căsătorie, vecinătate, cluburi, sindicate, ziare și altele. Un conflict care a
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sfântul François Xavier (1549) și a chirurgului iezuit Luis de Almeida care fondează două spitale. Dar doctorul cel mai reputat în acest timp este practicianul japonez Dosan Manase care s-a convertit la creștinism, la sfârșitul vieții sale. Odată cu venirea olandezilor se înregistrează noi succese medicale. Gaspar Schambergen (1649), Ten Rhyne (1672) dar și alții introduc informații medicale europene, tehnici chirurgicale și înființează școli de învățământ medical la Nagasaki și Yeddo. în 1706 apare prima traducere a unei cărți occidentale scrise
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu eforturile și sacrificiile sale, dar în condiții deatâtea ori nesatisfăcătoare și cu mijloace rudimentare. Medicina a fost ajutată de dezvoltarea farmacologiei, de apariția microscopului, de cunoașterea organismului uman prin disecție ca și de tiparul cu litere mobile, realizat de olandezul Coster (1423) și de Johan Gutenberg (1445). Această din urmă invenție a deschis noi perspective învățământului prin dezvoltarea bibliotecilor, emanciparea spiritului renascentist care-și mărește astfel capacitatea de afirmare și difuzare. Accesul limbilor naționale la cultură și a științelor la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Gilbert descoperă electricitatea, cu atâtea implicații în forma ei statică, la progresul medicinii și al omenirii. Tot Gilbert studiază și posibilitățile realizării oțelului, atât de necesar nu numai în instrumentarul medical. Spre jumătatea secolului, italianul Toricelli reușește barometrul cu mercur, olandezul Huggens descoperă forța centrifugă și stabilește legile pendulului. În 1675, Nicolas Lémery, ține primul curs universitar de chimie. Acest medic chimist publică și un volum de chimie, extrage sărurile din vegetale și e preocupat de studiul toxinelor. De la încercările lui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sânge și alte tulburări sanguine, descoperă zahărul și urina diabeticilor și descrie comparativ diabetul insipid și cel zaharat. Studiază clinic leziuni encefalice, distinge materia cenușie elaboratoare, de cea albă, distribuitoare și publică: „De cerebra anatome“ și „Nervorum descriptio et usus“. Olandezul Van Leeuwenhoek (1632 - 1723) cu un microscop realizat de el, descrie globulele roșii ca pe niște „corpusculi“ și identifică anastomozele capilare, pe care Harvey, printr-o intuiție genială, le interpretase ca porozități. Capilarele sunt apoi confirmate de Henri Power (1649
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Astruc și, la Veneția, apare Tratatul asupra variolizării, scris de Jacob Pylarino, medicul lui șerban Cantacuzino și al lui Constantin Brâncoveanu. Ca o echilibrare ideatică, în acest veac materialist prin excelență, apare, în 1710, Tratatul asupra principiilor cunoașterii omenești al olandezului Berkeley, episcop și filosof care „tulbură raționalismul excesiv și speculativ, prin spiritualismul lui esse est percipi a fi, înseamnă a percepe în care spiritul cristalizează senzațiile în idei și se situează deasupra existenței tangibile. Acest debut al secolului arată complexitatea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
consumă graminee decorticate. Dar cercetătorul japonez n-a avut iluminația lui Ejkman, descoperitorul primei vitamine B. Precizarea o face biologul olandez Gerrit Grijns (1912). Vitamina B1 s-a numit și anti Beri-berică și a fost izolată în 1926 de biochimistul olandez Barend Conrad. în 1931 Williams și Windaus îi stabilesc formula chimică, iar sinteza sa e realizată în 1936 de Hans Andersag (1902 - 1955), biochimist german. Urmează seria B-eurilor: B2 (Kuhn, 1933) numită și lactoflavină sau riboflavină. Carența ei este observabilă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
decăzut complet. A murit în 1703, iar doi ani mai târziu i s au publicat notițele care au dezvăluit diversitatea preocupărilor sale. ANTON VAN LEEUWENHOEK în lumea ființelor invizibile Unul dintre cei mai pasionați șlefuitori de lentile minuscule a fost olandezul Anton van Leeuwenhoek. El dorea ca lentilele sale să fie cele mai bune și a reușit: și-a construit propriile microscoape prin anii 1670. Pentru a șlefui o lentilă Leeuwenhoek o introducea în scobitura unei plăcuțe de lemn. Lentilele lui
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
la intervale inegale și cu perioade de o minunată rapiditate, și care, neștiute de nimeni până astăzi, au fost descoperite de curând de autor și denumite stele mediceene. În 1609, Galileo Galilei aude de noul instrument astronomic construit de un olandez pentru a spiona, pe mare, mișcarea corăbiilor inamice. Se familiarizează cu principiul de construcție al instrumentului și construiește el însuși un astfel de sistem de lentile spion cu care face apoi o demonstrație impresionantă în fața senatului venețian. Este o remarcabilă
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
flaconul și atingând cuiul cu mâna a simțit o comoție. A repetat experiența punând în flacon apă, apoi mercur și comoțiile au fost tot mai puternice. Apropiind flaconul de un obiect neizolat a obținut scântei puternice. În mod independent, fizicianul olandez Pieter van Musschenbroek (1692-1761) din Leyda, a făcut o descoperire similară. În cursul unei experiențe în care încerca să verifice dacă apa din recipient poate condensa electricitatea un asistent a suportat o puternică descărcare electrică. Experiențele de tipul acesta au
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
imensele mlaștini ale Alibunarului și Ilancei, datorate inundațiilor anuale provocate de aceste cursuri de apă. Oltul este redat de Herodot ca Atlas, la Ptolemeu și Iordanes - Aluta, în Tabula Peutingeriană - Alutus (existînd și un Pons Aluti), pentru ca în secolul XVI, olandezul Peter Heins să-l numească Alt, mai apropiat de numele actual. Trecerea pe podini încastrate în peretele de stâncă, ca și în Cazanele Defileului Dunării, a șoselei romane ce lega Transilvania cu Oltenia este figurată pe Columna Traiană, iar pe
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
nemții aflați În retragere, de Aliații care avansau sau de Rezistența franceză. Două treimi din flota maritimă comercială franceză fusese scufundată. Într-un singur an (’44-’45), Franța a pierdut 500.000 de locuințe. Însă francezii - ca și britanicii, belgienii, olandezii (care pierduseră 219.000 de hectare inundate de nemți și rămăseseră În 1945 doar cu 40% dintre șoselele, canalele și căile ferate dinainte de război), danezii, norvegienii (care au pierdut 14% din capitalul național În cursul ocupației germane) și chiar italienii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
milioane, În Grecia 430.000, În Franța 350.000, În Ungaria 270.000, În Olanda 204.000, În România 200.000. Dintre aceștia, 5,7 milioane erau evrei și 221.000 rromi (cele mai mari procente fiind În rândul polonezilor, olandezilor și maghiarilor). Printre cauzele morților civile se numără: exterminarea În masă, În lagăre și pe câmpuri de execuție ce se Întindeau de la Odessa la Marea Baltică; bolile, malnutriția și Înfometarea (provocate sau nu); Împușcarea și arderea ostaticilor de către Wehrmacht, Armata Roșie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Uniunea Sovietică - foștii prizonieri din lagăre și tabere de muncă silnică. Urmau 2 milioane de francezi (prizonieri de război, muncitori și deportați), 1,6 milioane de polonezi, 700.000 de italieni, 350.000 de cehi, peste 300.000 de olandezi, 300.000 de belgieni și mulți alții. Alimentele furnizate de UNRRA au salvat vieți mai ales În Iugoslavia: fără contribuția agenției, numărul deceselor În perioada 1945-1947 ar fi fost mult mai mare. În Polonia, UNRRA a reușit să mențină consumul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lucrători În lagărele de muncă forțată); lor le-au urmat persoanele strămutate din Italia și, În cele din urmă, cetățenii statelor foste inamice. Germanii au fost lăsați pe loc, urmând să fie asimilați de comunitățile locale. Întoarcerea cetățenilor francezi, belgieni, olandezi, britanici sau italieni În țările lor de origine era relativ necomplicată, singurele impedimente fiind de ordin logistic: trebuia să se stabilească cine și unde are dreptul să meargă și să se găsească suficiente trenuri pentru a-i duce pe oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se situează Iugoslavia: divizii Întregi din armata germană abia reușeau, cu maximă vigilență, să țină În frâu grupările partizane 11. Era doar una dintre diferențele Între Est și Vest. O alta era tratamentul rezervat de naziști națiunilor ocupate. Norvegienii, danezii, olandezii, belgienii, francezii și (după septembrie 1943) italienii au fost umiliți și exploatați. Dar, dacă nu erau evrei, comuniști sau partizani de un fel sau altul, erau, În linii mari, lăsați În pace. În consecință, popoarele eliberate din Occident Își puteau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și chiar de la Praga nu aveau nici un viitor: universul lor fusese spulberat de violența transformatoare a naziștilor. O nouă ordine trebuia să Înlocuiască trecutul irecuperabil, iar configurația ei politică era Încă un mister. IItc "II" Răsplatatc "Răsplata" Belgienii, francezii și olandezii au ajuns să creadă În timpul războiului că datoria lor patriotică este să Înșele, să mintă, să speculeze, să calomnieze și să fure: În cinci ani, obiceiul le-a intrat În sânge. Paul-Henri Spaak (ministru de Externe al Belgiei) Răzbunarea n-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
moarte și 40 dintre ei executați. În Belgia Învecinată s-au pronunțat mai multe sentințe capitale (2.940), dar au fost executate Într-un procent mai mic (242). Numărul de colaboraționiști trimiși la Închisoare a fost aproximativ același, dar, În vreme ce olandezii i-au amnistiat curând pe majoritatea deținuților, statul belgian i-a ținut mult timp după ziduri, iar foștii colaboraționiști vinovați de delicte grave nu și-au recăpătat niciodată integral drepturile civile. Contrar unui longeviv mit postbelic, populația flamandă nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În 1914, englezii preferaseră să lupte „prin procură”: fără o armată permanentă, evitând implicarea serioasă pe continent și abținându-se să desfășoare trupe pe pământ european. În trecut, o putere maritimă În căutare de mercenari se putea orienta spre spanioli, olandezi, elvețieni, suedezi, prusaci și, bineînțeles, spre ruși. Dar vremurile se schimbaseră. De aici și decizia britanică, În ianuarie 1947, de a-și dezvolta propriul program atomic. Alegere care avea să conteze abia mai târziu. Pe moment, singura speranță a britanicilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aprobarea pentru un stat vest-german decât În schimbul protecției promise de NATO. Francezii au primit deci NATO cu brațele deschise: constituia acea garanție Împotriva unei Germanii renăscute pe care ei nu reușiseră să o obțină În ultimii trei ani pe cale diplomatică. Olandezii și belgienii vedeau și ei În NATO o stavilă În calea viitorului revanșism german. Italienii au fost incluși pentru a consolida popularitatea locală a lui Alcide De Gasperi În fața opoziției comuniste. Englezii priveau Pactul Nord-Atlantic ca pe un succes manifest
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
chiar și după ce a devenit un stat În 1949, nu avea legături directe cu restul continentului decât prin mecanismele Planului Marshall și prin ocupația Forțelor Aliate - ambele temporare. Majoritatea occidentalilor Încă vedeau În RFG o amenințare, nu un partener. Economic, olandezii au depins dintotdeauna de Germania (48% din câștigurile lor „invizibile” proveneau din comerțul german prin porturile și căile maritime olandeze), deci renașterea sa economică era vitală pentru olandezi. Dar În 1947 numai 29% din populația olandeză avea o atitudine „prietenească
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Majoritatea occidentalilor Încă vedeau În RFG o amenințare, nu un partener. Economic, olandezii au depins dintotdeauna de Germania (48% din câștigurile lor „invizibile” proveneau din comerțul german prin porturile și căile maritime olandeze), deci renașterea sa economică era vitală pentru olandezi. Dar În 1947 numai 29% din populația olandeză avea o atitudine „prietenească” față de Germania; pentru olandezi, era important ca Germania redresată economic să fie slabă din punct de vedere politic și militar. Părere Împărtășită cu Însuflețire de Belgia. Nici una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de Germania (48% din câștigurile lor „invizibile” proveneau din comerțul german prin porturile și căile maritime olandeze), deci renașterea sa economică era vitală pentru olandezi. Dar În 1947 numai 29% din populația olandeză avea o atitudine „prietenească” față de Germania; pentru olandezi, era important ca Germania redresată economic să fie slabă din punct de vedere politic și militar. Părere Împărtășită cu Însuflețire de Belgia. Nici una dintre aceste țări nu concepea o reconciliere cu Germania fără implicarea liniștitoare a Marii Britanii. Impasul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Germană se alătura unei organizații internaționale pe picior de egalitate cu alte state independente și devenea indisociabilă de alianța Vestului, cum dorise Adenauer. Nemții au fost primii care au ratificat Planul Schuman. Apoi Italia și țările Beneluxului, deși la Început olandezii nu voiau să se implice fără englezi. Aceștia din urmă au declinat invitația lui Schuman, iar fără Marea Britanie scandinavii nici nu se gândeau să semneze. Așadar doar șase state occidentale au semnat, În aprilie 1951, Tratatul de la Paris, care punea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]