2,025 matches
-
Române, București, 1998, p. 104. 257Ibidem, p. 105. 258 Marin Mincu, op. cit., p. 1323. 259 Radu Lupan, Moderni și postmoderni. Text și context II, Editura Cartea Românească, București, 1988, p. 147. 260 Dumitru Țepeneag, În căutarea unei definiții, în Momentul oniric, antologie îngrijită de Corin Braga, Cartea Românească, 1997, p. 34. 261 Leonid Dimov, Preambul în Momentul oniric, op. cit., p. 36. 262 Leonid Dimov, În odaia Minotaurului. Încercare asupra artei onirice, op. cit., p. 259. 263 Ibidem. 1 Albert Thibaudet, Fiziologia criticii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Moderni și postmoderni. Text și context II, Editura Cartea Românească, București, 1988, p. 147. 260 Dumitru Țepeneag, În căutarea unei definiții, în Momentul oniric, antologie îngrijită de Corin Braga, Cartea Românească, 1997, p. 34. 261 Leonid Dimov, Preambul în Momentul oniric, op. cit., p. 36. 262 Leonid Dimov, În odaia Minotaurului. Încercare asupra artei onirice, op. cit., p. 259. 263 Ibidem. 1 Albert Thibaudet, Fiziologia criticii. Pagini de critică și istorie literară, studiu introductiv, selecție, traducere și note de Savin Bratu, Editura pentru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
147. 260 Dumitru Țepeneag, În căutarea unei definiții, în Momentul oniric, antologie îngrijită de Corin Braga, Cartea Românească, 1997, p. 34. 261 Leonid Dimov, Preambul în Momentul oniric, op. cit., p. 36. 262 Leonid Dimov, În odaia Minotaurului. Încercare asupra artei onirice, op. cit., p. 259. 263 Ibidem. 1 Albert Thibaudet, Fiziologia criticii. Pagini de critică și istorie literară, studiu introductiv, selecție, traducere și note de Savin Bratu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1966. 2 Tudor Vianu, Generație și creație (1936), în Opere
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
observate fenomenal "ca impresii din viața stranie a New Orleans-ului" și câte erau "visele lui din orașul tropical". Deci ceea ce rămâne neclar este momentul în care el părăsește impresiile fenomenologice individuale și fantastice pentru a se lăsă în voia speculațiilor onirice și a reveriei. În mod provocativ, Hearn folosea o tehnică prin care elimina spațiul tipografic dintre ceea ce ar fi putut să aibă un statut fenomenologic concret - în cazul articolului Y Porque este vorba de dialogul din introducere - și ceea ce este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
si din trecutul istoric, surse considerate opuse unei realități contemporane, imediate de care era dezamagit creatorul. Scriitorul este preocupat de reflectarea În opera sa a specificul național ori de culoarea locală. Evadarea din lumea reala se realizeaza prin vis (starea onirică) Într-un cadru natural nocturn. Contemplarea naturii se concretizează prin descrierea peisajelor, a momentelor anotimpurilor În pasteluri și prin reflectarea asupra problemelor universului În meditații; acordă o importanță deosebită sentimentelor omenesti, cu predilecție iubirii, trăirile interioare intense fiind armonizate cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
favorabil visului. Motivul serii și al castelului accentuează romantismul, conferit de prezența Luceafărului: „Și cât de viu saprinde el / În orișicare sară,/ Spre umbra negrului castel / Când ea o să-i apară". Mișcările sunt imperceptibile, pentru că au loc Într-un plan oniric, dezvăluind puritatea sentimentului de iubire exprimat prin motivul zburătorului: „Și pas cu pas pe urma ei Alunecă-n odaie, Țesând cu recile-i scântei O mreajă de văpaie.” Planul terestru alternează cu cel cosmic: „Și când În pat se-ntinde
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
absolute. 8. Cătălin este, nici mai mult, nici mai puțin, decât pajul Cupidon din poezia cu același titlu a autorului „Luceafărului”. El invită pe Cătălina la un spectacol al vieții care nu poate fi refuzat. Și Cătălin este o proiecție onirică, la fel ca și Luceafărul, Însă la un alt nivel, cel terestru. Eul este un simbol al Întruchipării sentimentului de dragoste, ori, mai simplu, „amorul sănătos, de orientare populară, senzualitatea frustă”, cum spune G. Călinescu. 9. Hiperion este o metaforă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
realizat de Lucian Maier, la categoria "Așa da" este prezentată coproducția Estonia/Finlanda/Suedia din 2009, Ispita Sfântului Anton 475. Ceea ce l-a convins a fost maniera provocatoare în care a fost interpretat, dar și amestecarea planului real cu cel oniric 476. Ioan-Pavel Azap ne prezintă BIEFF 2011, Festival Internațional de Film Experimental București. În cadrul acestui festival au fost incluse patru programe speciale care au cuprins filme selecționate și prezentate la festivaluri internaționale. Aici a fost inclus și Festivalul de scurtmetraje
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de pietoni. Cine alege satul o face doar din iluzia că poate astfel scăpa de vacarmul de la oraș, ajungând chiar să creadă că la țară „lucrurile pentru care se bate lumea la oraș ă...ț nu există“. Dintr-o „imprudență onirică“, personajul lui Alexandru Vlad alunecă într-o lume ireală, „târât“ parcă de ființe cunoscute, dincolo de peretele subțire care delimitează „lumea lucrurilor care nu există de cea a lucrurilor care există“. Două lumi, cea a realității și cea a ficțiunii, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
dezlânate, incoerente, prost sau deloc construite, cărțile lui Dan Lungu au o arhitectură ușor - poate prea ușor - vizibilă. Scriitorul pare să aibă un temperament artistic „diurn“, o predilecție pentru claritate, limpiditate, coeziune. Granițele dintre lumea realului ficțional și cea a oniricului ori fantasticului „nocturn“ sunt la el ferm trasate. Lectura e de aceea cursivă, cititorul nu prea are ezitări, fiindcă proza pe care o citește nu prea are ambiguități. În orice caz, nu unele structurale. Când autorul încearcă să-și obțină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
și cadouri pentru toți cei dragi, fă-ți un program deștept și ocolește fluviul de consumatori! Știai că în unele magazine se pot face cumpărături și noaptea? Ai încercat vreodată această experiență, a unui shopping minuțios, tacticos, de o lentoare onirică? Nu te-ai informat, fiind prea inflamat. Adevărul e că n-ai încercat. Ai preferat să te înghesui zi de iarnă până-n seară și să te răzbuni, apoi, la gazetă. Pac la războiul sfânt împotriva consumerismului! SECRETUL ADRIANEI Adriana BABEȚI
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
europarlamentarele. Motivele acestei atitudini sfidătoare sunt multe. Unul dintre ele ar fi doza insuportabilă a prostirii pe față din campaniile electorale. Totul se întîmplă direct, la radio sau la televizor. În vechea tradiție, întâlnirea nefastă cu Rusaliile inclusiv pe plan oniric prostea, mutila, pocea pe nefericiții muritori. Astăzi, întâlnirea (ne)fastă cu europarlamentarii poate să prostească, să mutileze și să pocească sufletele și mințile nefericiților alegători. Contra Rusaliilor exista ca antidot dansul Călușarilor. Împotriva dezamăgirii politice ai la îndemână absenteismul masiv
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
e foarte important să-l contactez. Chinezu, spumos de generozitate literară, citindu-mi câteva produse în versuri și proză, comise recent, între care „romanul“ simbolisto-fantezisto suprarealist Noul Werther (manuscrisul l-am încredințat cu mulți ani în urmă, în vederea unei antologii onirice, lui Leonid Dimov), m-a declarat genial, spunându-mi că sunt la fel de rafinat ca Proust (autorul francez era atunci în România etalonul suprem) și mi-a promis că mă publică în proximul număr din substanțiala lui revistă Gând românesc, tradiționalist-modernistă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
un loc luminos unde se întîlnește cu poezia. Pentru o suplimentară argumentație apelează la mersul contemporan al științei, la Einstein, care prin structura descoperirilor sale concurează cu Euclid în imaginarea de universuri abstracte. În consecință, crede, ușor pleonastic, că visul oniric este o nouă sursă de inspirație. Prilej de a defini în congruență poezia și geometria: "Ca și în geometrie, înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existență. Domeniul visului este larg și întotdeauna interesant de exploatat
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Metropolei (1781-1782), �n cel al Muzeului (1783), al Bibliotecii regale (1784-1785). M?rimea acestor forme v?dit elementare �i minimalizeaz? pe oameni datorit? bol?ilor sau coloanelor imense, drapate cu umbre tra-gice. Nu s�nt modele operatorii, ci configura?îi onirice care emo?ioneaz? ?i solicit? sim?ul sublimului. Vizionar este ?i Ledoux, dar altfel. El execut? nume-roase comenzi private, la Paris ?i �n �mprejurimi: palatul Hallwil (1766), Guimard, Montmorency (1772), Tahary, Jarnac (1780); pavilionul doamnei Du Barry (Louvecienne, 1771), grajdurile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
propriei ființe, si sa le potențeze, pentru a da un sens nou experienței prezente. Într-o scrisoare, din 1927, catre prietenul său flamand, Léo Delfoss, Ion Barbu vorbește, despre "aceasta sondare a eului meu cel mai secret"26, despre experiența onirica drept sursă a creațiilor sale poetice din prima perioadă de activitate (1921-1924). Regăsim metaforă din "Veghe", în forme ușor modificate, si in ermeticele versuri din "Increat": Rotit de două ori la mărul-soare"27, ori cele din "Secol": "[...] când soarelui voit
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
legătură eloedrică") dintre poezie și vis, deci o simplă similaritate a formei, cu homorfismul ("legătură meriedrică"53), în care similaritatea implică o relație reală, prin care unul din termeni (visul) devine modelul pentru celălalt (poezia). Poetul român, el însuși, experimentase oniricul că sursa a poeziei, la începutul carierei sale poetice (1921-1924), după cum recunoaște într-o scrisoare, menționată deja54. Mai mult, chestiunea abordării problemei creației poetice în termenii rezolvării unei probleme matematice (ecuații) este comună celor doi poeți 55. Formulă poescă originală
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
condiții dubioase (Marcel Mihalaș, Marius Robescu, Virgil Mazilescu). Sunt adevărați eroi, aproape uitați, ai rezistenței literare române. Scriitorii în această situație și-au asumat riscul rezistenței declarate, fără a merge totuși, din diferite motive, până la capăt: implicarea politică directă. Grupul oniric animat de D. Țepeneag mi se pare cel mai caracteristic pentru o astfel de atitudine. Ei acționau, în primul rând, în numele libertății de expresie, marele, fundamentalul principiu al oricăror forme de rezistență literară. De la cele mai spontane și benigne, până la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
confiscat de lucrări științifice - iar când redevin liber, "pofta" mă lasă repede. Să însemne asta detașarea mea de literatură? Secătuirea "izvorului epic"? incapacitate de creație?..."16. M. Lovinescu afirmă ca o evidență faptul că Eliade trăia "mai prielnic" în universul oniric 17, lucru confirmat de o speranță mărturisită de Eliade în Jurnal, că atunci când editorii vor îndrăzni să publice traducerea nuvelelor sale fantastice, va începe consacrarea sa "ca autorul unei opere, iar nu numai ca istoric al religiilor, exeget al miturilor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
noiembrie 1949. (...) Sunt incapabil să exist în două universuri spirituale: al literaturii și al științei. Aceasta e slăbiciunea mea fundamentală: nu mă pot menține treaz și totodată în vis, în joc. Îndată ce "fac literatură" regăsesc un alt univers; îl numesc oniric pentru că are o altă structură temporală și, mai ales, pentru că raporturile mele cu personajele sunt de natură imaginară, nu critică" (mărturisirea există, aproape în aceeași formă, în Încercarea labirintului 20, precum și într-un interviu dat în Express, din 25 august
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
prea departe de cea artistică. Aproape toate lucrările mele științifice au drept subiect visuri adevărate ale omenirii. Pentru mine aceste două activități sunt perfect compatibile". Faptul de a nu putea trăi simultan în două universuri spirituale, cel diurn și cel oniric este înțeles și ca urmare a moștenirii sale genetice. Moștenirea moldovenească este cea care i-a dat înclinația spre melancolie, spre poezie și metafizică, spre "noapte": "îndată ce scriu un roman, intru într-o lume care își are propria sa structură
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
povestiri, nuvele revelează valori și semnificații ale condiției umane necunoscute sau imperfect înțelese până atunci." Contestând "moartea romanului", Eliade susține că literatura epică (romanul, nuvela, povestirea) nu poate dispărea "pentru simplul motiv că imaginația literară prelungește creativitatea mitologică și experiența onirică. Posibilitățile narațiunii sunt infinite, pentru că infinite sunt "personagiile" și "evenimentele" atât în viață și în istorie, cât și în universurile paralele pe care le fundează imaginația creatoare". În ce privește analogia dintre fenomenul religios și opera literară, așa cum fenomenul religios este o
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Baltasar: "Într-o mie de ani, copiii voștri au să-și amintească de comoara pe care ați căutat-o și au să o caute din nou. Alte șanțuri"508, comoară de esență sacră (căldările de aur sunt redate în planul oniric prin cruci). Locotenentul german aseamănă tragismul neamului românesc cu destinul poetului menit "să tot încerce, și să nu izbutească, dar să încerce, și să nu izbutească, dar să încerce din nou, luând-o de la început"509. Verbul esențial aici este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vei rătăci"887. Izvorul și chiparosul, drumul din dreapta, ca și "setea ucigătoare" au paralele în numeroase mitologii și geografii funerare, fiind vorba, după cum spune Eliade "de o moștenire comună imemorială, rezultat al speculațiilor milenare asupra extazurilor, viziunilor și răpirilor, aventurilor onirice și călătoriilor imaginare; moștenire, diferit valorizată, desigur, de diversele tradiții. Arborele lângă un izvor sau lângă o fântână este o imagine exemplară a "Paradisului"; în Mesopotamia, replica acestei imagini este grădina cu un arbore sacru și un izvor păzite de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ne situează într-un timp calitativ diferit, timpul sacru al povestirii. Într-o conferință rostită la radio, Eliade atribuie visului basmele și legendele, deoarece "omul iese din realitatea cotidiană, diurnă, și participă pentru câteva ceasuri la o altă realitate, fantastică, onirică". ("Distracție și odihnă mentală, 14 august 1935", în 50 de conferințe radiofonice, 1932-1938, Editura Humanitas, București, 2001, p. 145.) Apropierea de basmul românesc prin aluzia din titlu și "vechiul motiv al căutării veșnice sau a paradisului" este sesizată și de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]