9,870 matches
-
originea în secolul al XVII-lea italian. Iar Cremona și Brescia i-au dat pe cei mai iscusiți creatori de viori din toate timpurile - familiile de lutieri Amati, Guarnieri, Stradivari. Fenomenul a favorizat prin perfecționarea instrumentelor cu arcuș, formarea nucleului orchestrei simfonice moderne și totodată desăvârșirea mutației spre monodia solistică acompaniată și a prefațat apariția virtuozului instrumentist. Prin toate aceste invenții epocale, ca și prin încă multe altele, Italia rămâne laboratorul estetic al Europei și un centru al modei în artă
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
Sursa foto: Un alt eveniment ce a avut loc tot pe scena Ateneului, în prima zi a lunii noiembrie, de această dată un concert simfonic, ne-a dat ocazia să îl vedem pe Christian Badea dirijând cele Trei piese pentru orchestră de coarde de același Constantin Silvestri. Așa cum ne-a obișnuit, Christian Badea a condus lucrarea cu un simț al nuanțelor foarte bine dezvoltat, cu gesturi ample, deloc rigide, lăsând muzica parcă să curgă, mereu cu zâmbetul pe buze, cu o
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
are argument, o zicală periculoasă: “capul plecat sabia nu-l taie”... CREATORUL - compozitor a deschis porți spre suflete. S-a întâlnit pe căi doar de el știute, cu Eminescu, Arghezi, Blaga, a “meditat la Enescu”, a iubit vocea cântată, glasurile orchestrei și intimitatea camerală, semnând cu viața sa fiecare sunet gândit, șoptit, strigat, trăit. CREATORUL - compozitor a fost pus la zid de minți înfierbântate, de grupări “alese”, primitive și frustrate, care, atunci când li s-a deschis puțin ușa cuștii, au sărit
S? nu uit?m by Vasilica Stoiciu-Frunz? () [Corola-journal/Journalistic/84215_a_85540]
-
Viteazu” - dirijor Liviu Voicu, Muzica Militară a Forțelor Navale Române Constanța - dirijor Cornel Ignat, Muzica Militară a Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov - dirijor Sorinel Vânt, Muzica Militară a Garnizoanei Brăila - dirijor Petrea Gogu, iar ca invitați externi au fost Orchestra Militară a Brigăzii 1 Infanterie motorizată „Moldova” - dirijor Andrei Pelipetchii și Muzica Militară a Forțelor Aeriene din Turcia - dirijor Murat Öztürk. Festivalul Internațional de la Brăila a vizat excelența în viața comunității locale, cea care a beneficiat de evoluția adevăratelor elite
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
Oltenia, 1934), 335 footnote>. Cititorul acestor rânduri ar crede că, pentru Cuclin, genul concertului nu îmbracă aspectul dramatic pe care compozitorul îl acordă simfoniilor ori sonatelor. Nimic mai fals. În 1922 Cuclin începuse să scrie un concert pentru vioară și orchestră. Potrivit indexului realizat de Vasile Tomescu în timpul vieții compozitorului, ar fi vorba de Concerul în la minor, care va deveni mai târziu Simfonia XV. Metamorfoza ideii de concert, ca modalitate de etalare a virtuozității și expresivității interpretului, într-o formă
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
ce i-a adus lui Cuclin premiul Enescu.<footnote Constantin Brăiloiu, Le Scherzo de M. Cuclin, în : La Politique, V, no.947, jeudi 26 février (11 mars) 1915, 3 footnote> În același index este trecut un concert pentu vioară și orchestră în la minor, compus în intervalul anilor 1918-1922, despre care se menționează, probabil la indicația lui Dimitrie Cuclin, „cu acompaniamente [s.n.] de pian și orchestră, realizate mai târziu”. Pluralul folosit, „acompaniamente”, sugerează ideea că, inițial a fost concepută numai partitura
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
11 mars) 1915, 3 footnote> În același index este trecut un concert pentu vioară și orchestră în la minor, compus în intervalul anilor 1918-1922, despre care se menționează, probabil la indicația lui Dimitrie Cuclin, „cu acompaniamente [s.n.] de pian și orchestră, realizate mai târziu”. Pluralul folosit, „acompaniamente”, sugerează ideea că, inițial a fost concepută numai partitura viorii. În colecțiile cabinetului de muzică al Bibliotecii Academiei Române se află, însă, manuscrisul nedatat al unui concert în mi ème minor, intitulat „2eme Concerto
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Pluralul folosit, „acompaniamente”, sugerează ideea că, inițial a fost concepută numai partitura viorii. În colecțiile cabinetului de muzică al Bibliotecii Academiei Române se află, însă, manuscrisul nedatat al unui concert în mi ème minor, intitulat „2eme Concerto pour Violon et Orchestre”, ce conține doar monodia cu indicații de tutti sau solo. Concertul nu este terminat, cuprinzând partea I (Allegro) și șapte măsuri din partea a II-a (Andante). Presupunem că anul compunerii este 1922, întrucât, în studiul Despre cântecul popular românesc, publicat
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
în Muzică și poezie, în martie 1937, Cuclin relatează despre o cercetare folclorică întreprinsă în zona Gorjului în 1922, în urma căreia a „așternut pe hârtie ultima sută de pagini a operei Agamemnon și partea principală a concertului pentru vioară și orchestră” (nicio referință la tonalitate). Comparația cu concertul în la minor nu relevă asemănări, este vorba de un alt concert pentru vioară, pe care Cuclin l-a abandonat probabil, sau de care va fi uitat poate. Forma părții întâi este caracteristică
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
particularitățile pe care aceasta le oferă în celelalte părți ale ei sau pe care... simpla imaginație a autorului le oferă operei lui.”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică muzicală, (București: tip. Oltenia, 1934), 335 footnote> Temele sunt expuse întâi de orchestră, apoi de solist. Dubla lor expunere face ca planul tonal să mențină tonica Mi (tema I e expusă de tutti în eolian pe mi, tema secundă -expusă tot de orchestră în ionic pe Mi cu treapta a doua urcată și
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
tip. Oltenia, 1934), 335 footnote> Temele sunt expuse întâi de orchestră, apoi de solist. Dubla lor expunere face ca planul tonal să mențină tonica Mi (tema I e expusă de tutti în eolian pe mi, tema secundă -expusă tot de orchestră în ionic pe Mi cu treapta a doua urcată și cu treapta a patra mobilă, tema principală re-expusă de vioară în frigian pe mi ) înainte de clasica modulație la relativa majoră (aici- un ionian pe Sol cu treapta a VI-a
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
face ca lanțurile de fraze să derive firesc, din nuclee tematice înrudite, ceea ce creează o coeziune a discursului sonor. Fluxul melodic ce pare să „țâșnească” din inspirație, oarecum rapsodic, este, insă, riguros controlat în plan logic. Concertul pentru vioară și orchestră în la minor nu are număr. Manuscrisul original al partiturii generale, aflat în colecțiile aceluiași cabinet, M.R.9062, este datat 1 ianuarie 1929, cu mențiunea „Ended 1st of January 1929 As a New Year’s Gift to my Wife.” În
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
1929, cu mențiunea „Ended 1st of January 1929 As a New Year’s Gift to my Wife.” În colecțiile cabinetului de muzică al BAR, la cota MR 9023, există și o reducție pentru vioară și pian, Concerto pour Violon et Orchestre, cu mențiunea „Joué par [nume răzuit, nu se poate citi nimic - n.n.] 10 Jan. 1939”. Din monografia Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, Vasile Tomescu aflăm, însă, numele interpretului, Constantin Bobescu, precum și menționarea :„A fost executat cu concursul Orchestrei Radio
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
et Orchestre, cu mențiunea „Joué par [nume răzuit, nu se poate citi nimic - n.n.] 10 Jan. 1939”. Din monografia Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, Vasile Tomescu aflăm, însă, numele interpretului, Constantin Bobescu, precum și menționarea :„A fost executat cu concursul Orchestrei Radio dirijată de autor, în 1935 și în 1939” <footnote Vasile Tomescu, Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, (București: Editura muzicală, 1956), 129, notă de subsol footnote>. Pe fila de titlu a partiturii generale, Cuclin a scris, probabil ulterior: Concerto
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
autor, în 1935 și în 1939” <footnote Vasile Tomescu, Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, (București: Editura muzicală, 1956), 129, notă de subsol footnote>. Pe fila de titlu a partiturii generale, Cuclin a scris, probabil ulterior: Concerto pour Violon et Orchestre (Simfonia XV). Partitura conține, ca și multe altele, însemnări de dirijor cu creion colorat. Concertul are o unică parte, Moderato. Potrivit datării din Repertoriul general al creației muzicale românești de Mihai Popescu și catalogului publicat de Viorel Cosma în lexiconul
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
a II-a) sunt urmate de meditație (partea a III-a) și triumf (partea a IV-a). În această simfonie concertantă, înfruntările capătă un aspect mai puțin tensionat, dar nu lipsit de dramatism. Ca și în concetul pentru pian și orchestră, solistului îi revine rolul de narator al acestor confruntări, dar și de reconciliator. Simfonia a XV-a aduce noutate și frumusețe în spiritul enunțat în Estetică: „Frumusețea veche este permanentă în mlădierea, forța ei și inepuizabila ei facultate a-tot-creativă; frumusețea
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
toate impresiile frumoase culese în acea seară. A doua zi am asistat la premiera unei interesante opere de Hugo Wolf, “Il Corregidor” opera neterminată și isprăvită de compozitorul Falla. Cântărețul Erb a făcut o adevărată creație din rolul Corregidorului, iar orchestra condusă de Bruno Walter era la înălțime. Tot în Deutsches Opernhaus am mai auzit un Meistersinger de Wagner minunat interpretat cu același dirijor. Al doilea concert în Berlin îmi aduce aceleași critici splendide, însă nu fără a avea și câteva
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Nicolae si Regele Carol al II-lea Societatea “Muzica” sub conducerea d-lui Simion Nicolescu compozitor, organizează un concert unic în felul său, rugându-mă să-i dau concursul meu cu următorul program: Concert în do minor p. pian și orchestră de Mozart, Concert p. 2 piane în mi bemol Mozart, Concertele p.3 și 4. piane de Bach. Ultimele cu mine la pian cu următoarea distribuție de soliști: Pian I eu, II pian D-șoara Clara Galin (o excelentă elevă a
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
binefacere “Pâinea zilnică”, casă unde se dau pomeni pentru săraci în memoria defuncților și unde miroasea întotdeauna a iahnie de fasole. Cu toată atmosfera aceasta culinară, repetițiile noastre se făceau cu un entuziasm din ce în ce mai mare, iar mult meritosul conducător al orchestrei înjghebată mai mult din diletanți, Dl. Niculescu nu cunoștea răgaz și osteneală pentru a pregăti cât mai perfect posibil acest concert unic. La câtva timp în urmă fac o recepție mare la mine acasă, la care am poftit pe regina
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
sa soție. În casă la dânșii domnea acea atmosferă caldă și primitoare curat moldovenească și eram înconjurată cu atâta dragoste și atenție, încât totdeauna mă simțeam fericită la dânșii. De altfel, cântai la Iași depatru ori după olaltă, și cu orchestra orașului, odată dirigent Mircea Bârsan, iar altă dată Theodor Rogalski de la București. Întotdeauna succesul era enorm. Mai cântai și pentru cantina copiilor săraci, tot la Teatrul Național, iar întreaga sumă considerabilă - o dăruii acestui scop - neprimind nici spezele drumului, căci
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
și această obișnuință de a termina orice spectacol cu acest imn, cade din fericire, spre mulțumirea tuturor și în special a artiștilor executanți, a căror grije de sfârșit de concert era totdeauna de a găsi modalitatea fie prin plăci, coruri, orchestre mici, pentru a putea fi executat imnul și a nu indispune autoritățile polițenești prea conștiincioase în acest lucru. În toamna acestui an primesc vizita cunoscutului fabricant de piane Grotrian (Steinway), care îmi mulțumește pentru că i-am cumpărat marele pian de
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
locuința sa, spre găzduire, și unde sunt primită cu toată dragostea de vrednica sa soție Livia, asemenea și micuța sa fetiță a cărei nașe sunt se bucură văzându-mă. A doua zi încercăm în sala Conservatorului comunal o repetiție cu orchestra improvizată a concertului de pian. Fiind foarte greu de citit pentru orchestră nu s-a înțeles prea mult din frumoasa lucrare, rămânând ca să se pregătească orchestra în acest sens. Eu de mult îl cântam de pe rost și mă bucuram de
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
vrednica sa soție Livia, asemenea și micuța sa fetiță a cărei nașe sunt se bucură văzându-mă. A doua zi încercăm în sala Conservatorului comunal o repetiție cu orchestra improvizată a concertului de pian. Fiind foarte greu de citit pentru orchestră nu s-a înțeles prea mult din frumoasa lucrare, rămânând ca să se pregătească orchestra în acest sens. Eu de mult îl cântam de pe rost și mă bucuram de frumusețile diverselor motive spledide din această bucată de mare anvergură. Revăd pe
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
7 februarie, în fine, într-un concert al Filarmonicii dirijat de Ionel Perlea, are loc prima audiție a concertului, cu un public entuziast și cu Enescu aplaudând frenetic. Se poate spune că a fost un succes deplin, însă păcat că orchestra n-a avut decât două repetiții cu mine, ca de obicei domnii de la Filarmonică sunt totdeauna prea obosiți pentru a avea timpul necesar de a executa bine și o lucrare de seamă românească. Perlea cu mult înainte de aceasta venise la
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
nu mă dumiresc de ce a mai băgat două numere vocale slabe, executate de D-na E. Guțianu de la Opera Română, un număr de violoncel executat de Lupu, care nu s-a auzit de loc în sală, fiind complet copleșit de orchestra prea tare și la urmă: Valsul Imperial de Johann Strauss, ne la locul său de fel într-un program care trebuia să înconjoare demn și potrivit în stil, premiera Concertului lui Drăgoi. De altfel, mulți critici au relevat acest fapt
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]