6,112 matches
-
o punea pe fruntea ridată. Cu ghitara lui veche, găurită de contactul prelungit cu degetele artistului, Willie se ținea drept și privea cu ochi strălucitori spre sală, parcă vrând să spună că nu poate fi atins de vârstă. Pe lângă alte originalități muzicale, Willie Nelson a fost părtaș la deschiderea de căi noi, cu un subgen numit country al rebelilor (The Outlaws). Împreună cu Waylon Jennings, Johnny Cash, Kris Kristofferson, Jessi Colter și Tompall Glaser, Nelson a prezentat publicului un fel de muzică
Se stinge o mare voce americană () [Corola-blog/BlogPost/338852_a_340181]
-
dintr-un cartof și cerneală Grigore Coroiu și Pierre Rosetti și-au văzut visul cu ochii, întrucât a ajunge în Occident era cea mai mare dorință a oricărui refugiat. Însă acestea au fost cazuri particulare, fiecare în felul său, prin originalitatea metodelor prin care, cei doi emigranți au reușit să ajungă în Franța. Dar cum românii au fost dintotdeauna foarte inventivi, ei au uzat de tot felul de metode ingenioase pentru a scăpa spre Vest. Nea Mitică nu a uitat cum
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339942_a_341271]
-
-i privește pe fiecare din cei trei, vorbeste de la sine că o presimțire. Idiosincrazia poetului latin - față de o țară copleșitoare că natura însăși, templu altfel celebrat că stare și celebrator al unei discrete și mesianice vocații, cu, mai presus decât originalitate, unicitate sintetică de izvor că plâns la naștere - “Apele plâng clar izvorând din fântâne” (Eminescu). Pătrunderea în “uitarea românească” și rostirea filosofica, la Constantin Noica, este prospectiva, “intru” căutarea unui Eminescu al filosofiei românești. Istoricii și criticii acoperă orizontul retrospectiv
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
într-o aparentă, revoluta înstrăinare de sine: discursul de poetica. Modernitatea, până la clasicismul ei, lasă să răsune în poetica lui Arghezi hamletianul strigat al lui Rimbaud de a fi modern. Proiectarea și reflectarea ei din lumea lui Eminescu îi gravează originalitatea românească, inexprimabila. În mărturisirea poetica, Arghezi sugerează, insinuează, construiește, cu o naturalețe a apropierii de obiect care are aerul detașării, cu o volubilitate uituca în fața imposibilului asumat. Eseul sau ar fi cazanie, daca nu s-ar pamfletiza spre a da
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
hazardul unui joc de zaruri nu schimbă regula supremă. Tautologia pe tema convenționalității ca trăsătură fundamentală a stilului artistic, a aparținut întâi romancierilor omniscienți. În condițiile romanului de atăzi, o asemenea tendință pe care o exprimă autorul Ion Deaconescu, înseamnă originalitate, un demers asemănător celui pe care l-a făcut G. Călinescu în 1938, când, în plin proustianism, a vrut să demontreze superioritatea metodei lui Balzac, publicând Enigma Otiliei, „primul roman citadin de tip clasic, și balzacian“. Capitolul „Nu poți acoperi
Ion Deaconescu: Garderobierul () [Corola-blog/BlogPost/339308_a_340637]
-
de dragoste - după cum își mărturisea chiar autorul intenția de a scrie o poveste de dragoste având o eroină în centru ca în Balzac. Nabokov găsește romanul; sărac din punct de vedere artistic. Mie mi se pare interesantă afirmația în sensul originalității stilului. Sunt așa de multe contraste interioare încât e greu de tras o linie clară privitoare la intenția artistică originală. La mult timp după scrierea cărții, autorul spunea despre bogăția conținutului ca venind din momentul în care artistul e inundat
Boris Pasternak: Dr. Jivago. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339306_a_340635]
-
mai necesar literaturii noastre: limba curată, bogată, mlădioasă, mereu nouă, cu posibilitatea de eternă înnoire, cu un dinamism etem, dinamismul eternului duh neaoș românesc. Colaborarea dintre Românul cel mai modest și poetul cel mai mare a fixat linia generală a originalității literare românești. Pe această linie scriitorii au putut înainta pe urmă fără teamă de rătăcire, având de altfel totdeauna la îndemână pe țăranul român, în caz de îndoieli. După Creangă și Coșbuc, mișcarea semănătoristă, împreună cu cele similare și adiacente, a
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
a întâmplat să realizeze, în cazurile cele mai fericite, imitații acceptabile sau chiar virtuozități tehnice interesante, nu însă opere vii și trainice. Căci modernismul adevărat nu cere înstrăinare de realitățile naționale, ci tocmai în înțelegerea mai pătrunzătoare, adâncirea și valorificarea originalității acestor realități. Literatură fără țară nu există, cum nu există plantă fără pământ. Ar fi de observat, în treacăt, că pseudo-modemismul a fost reprezentat și practicat la noi exclusiv de scriitori născuți la oraș, deci mai puțin legați de pământ
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
tipuri caracterologice, numite ectipuri, dominate de o trăsătură de caracter prezentă la o foarte mare categorie de oameni. De aceea, numele personajului devine noțiune precum noțiunea de „tartuferie“, noțiune atribuită arivistului, adică avocatului din roman, Stănică Rațiu. G. Călinescu aprecia: „Originalitatea unui roman i-o conferă nu atât metoda, cât realismul fundamental analitic“. Descrierea cadrului fizic în care se desfășoară acțiunea, precum și prezentarea caracterelor umane în timp și spațiu, dominate de o trăsătură de caracter, atestă metoda lui Balzac. Chiar tema
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
SIC” (Riondet O., 1999). Deși are contribuții meritorii pe mai multe axe ale standardului comunicării, Odile Riondet este, înainte de toate, un remarcabil antropolog al comunicării, al culturii (Beciu, Camelia, Dragan, Ioan, Popescu, Dana, Riondet, Odile, 2009a). Citabile pentru pertinenta și originalitatea lor majoră sunt pe această linie 3 idei. Mai întâi este memorabilă “hypothèse anthropologique” pe care o emite: “un être humain travaille sur lui-même, c’est bénéfique, leș relations aux autres ne menacent en rien la découverte de lui-même, mais
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
scrie în camion, în autocar, în avion, în muzeu, chiar „mergând pe stradă printre tarabe”. Scrie tot timpul, după cum constată consoarta sa Lilia. Încercarea salutară, de altfel reușită, este să se redacteze după regula fotografiei: pe loc, instantaneu, odată cu evenimentul. Originalitatea formală este dublată de noutatea conținutului. Volumul este un jurnal de existență. El acoperă 21 de zile (19.12.2010-09.01.2011). Pe principala sa dimensiune cartea este trăire. Descifrată într-un plan superior, existența lui Florentin Smarandache poate fi
Florentin Smarandache: „Vizitez şi învăţ”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339532_a_340861]
-
memorie: „lumea aceea este scufundată în memoria mea, e interioară, e pierdută, fără biata mea aducere-aminte ea nici nu există”. Metoda de construcție o reprezintă rememorarea, iar criteriul de selecție și evaluare îl constituie năstrușnicia, sub formă de straniu, bizarerie, originalitate, singularitate, originalitate: „regula acestor însemnări să descopăr cioburile prețioase, să le scot la suprafață și să încerc să le descifrez, (...), să recompun de unul singur vasul, întregul”. Viața noastră este, literar, ca metaforă, un vas care se sparge și se
GABRIEL CHIFU: Viaţa ca o operă literară, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339567_a_340896]
-
aceea este scufundată în memoria mea, e interioară, e pierdută, fără biata mea aducere-aminte ea nici nu există”. Metoda de construcție o reprezintă rememorarea, iar criteriul de selecție și evaluare îl constituie năstrușnicia, sub formă de straniu, bizarerie, originalitate, singularitate, originalitate: „regula acestor însemnări să descopăr cioburile prețioase, să le scot la suprafață și să încerc să le descifrez, (...), să recompun de unul singur vasul, întregul”. Viața noastră este, literar, ca metaforă, un vas care se sparge și se scufundă. Demersul
GABRIEL CHIFU: Viaţa ca o operă literară, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339567_a_340896]
-
se personalizează unele dintre infinitele posibilități. Începutul anulează infinitatea și amprentează concretul. În particular, „Ieudul fără ieșire” este genul proxim al liricii lui Ioan Es. Pop. Ca orice mare poet, Ioan Es. Pop scrie nu o carte, ci o operă. Originalitatea, valoarea estetică și expresivitatea se raportează la o situație poetică fundamentală. Acesta este cadrul în care îl recunoaștem pe Ioan Es. Pop. Este situația lirică fundamentală de până la „Unelte de dormit”. Ontologia acestei poezii are puține elemente: ființe, stări, conexiuni
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
mult a limbii decât a discursului. Precum a zâmbi înseamnă „a râde în gândul lui”, tot astfel revelarea culturalului mitico-mitologic arhetipal înseamnă sforțarea neputincioasă a reveriei de a se impune gândului cultural. Conclusiv, „Vis visus” este un volum remarcabil prin originalitatea poeticii implicite de resuscitare a visului, prin sensibilitatea experienței spirituale oferite și prin calitatea limbajului poetic ce o aduce pe aceasta la discurs. (Revista „Ramuri”, Nr. 11 / 2009) Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
tipuri caracterologice, numite ectipuri, dominate de o trăsătură de caracter prezentă la o foarte mare categorie de oameni. De aceea, numele personajului devine noțiune precum noțiunea de „tartuferie“, noțiune atribuită arivistului, adică avocatului din roman, Stănică Rațiu. G. Călinescu aprecia: „Originalitatea unui roman i-o conferă nu atât metoda, cât realismul fundamental analitic“. Descrierea cadrului fizic în care se desfășoară acțiunea, precum și prezentarea caracterelor umane în timp și spațiu, dominate de o trăsătură de caracter, atestă metoda lui Balzac. Chiar tema
Referat: Enigma Otiliei de G. CĂLINESCU () [Corola-blog/BlogPost/339610_a_340939]
-
un jurnal al devoțiunii. În mod specific, scrierea în discuție este un text diaristic non-inocent, multiform și discontinuu. „Sextant. Jurnal de călătorie” nu are inocență, pentru că face vizibilă o conștiință lucidă a spiritului creator. Este vorba de o conștiință a originalității dezamăgite și de una a înscrierii în seria paradigmatică a jurnalului: a) „Realizez că nu sunt deloc original (...); descopăr o carte semnată Maya Merrick cu titlul «Sextant»!”; b) „Interesul pentru scrierile subiective (memorii, jurnale, biografii, epistolare etc.) nu este de
Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339630_a_340959]
-
scrie în camion, în autocar, în avion, în muzeu, chiar „mergând pe stradă printre tarabe”. Scrie tot timpul, după cum constată consoarta sa Lilia. Încercarea salutară, de altfel reușită, este să se redacteze după regula fotografiei: pe loc, instantaneu, odată cu evenimentul. Originalitatea formală este dublată de noutatea conținutului. Volumul este un jurnal de existență. El acoperă 21 de zile (19.12.2010-09.01.2011). Pe principala sa dimensiune cartea este trăire. Descifrată într-un plan superior, existența lui Florentin Smarandache poate fi
FLORENTIN SMARANDACHE: Lumea unui paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339638_a_340967]
-
Margareta Pâslaru: “pentru mine, Televiziunea Română a rămas atelierul artistic prin care dăruiesc publicului muzică din sufletul meu. Cei mai valoroși profesioniști de aici: Lazarov, Gherghinescu, Vornicu, Bocăneț, Titus Munteanu - mi-au apreciat glasul și diversitatea interpretării, au pus în valoare originalitatea și m-au implicat în mari evenimente artistice, precum Festivalul Mamaia sau Cerbul de Aur. Dar, peste ani, și alte generații de profesioniști - precum Dan Manoliu, Liana Săndulescu, Aurel Badea, Elize Stan, Iuliana Tudor, Marina Constantinescu - m-au cooptat în
Medalion Margareta Pâslaru, în Duminica Floriilor, la TVR2 (de la ora 13.00) () [Corola-blog/BlogPost/339643_a_340972]
-
trăire internă nu poate fi transcris; despre el se poate doar scrie. Limbajul ajută visul să intre în lume“. Intertextualitatea e o variantă de recuperare a unei părți din ceea ce se pierde la transcriere, din fascinația reveriei. Pentru a proba originalitatea unui volum în discuție, Ștefan Vlăduțescu îi va izola elementele particulare care trebuie să fi supraviețuit confruntării dintâi cu tendințele mișcării la modă. După aceea, elementele specifice sunt descifrate cu logică și acuitate filosofice, în timp ce instanța de critic are acoperire
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare () [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]
-
si opera. O reprivire. ; traduceri din Goethe, Strindberg, Dumas, Katl May, Kant etc.) 1865 - S-a născut autorul Cărților junglei (Cartea junglei-1894, A doua carte a junglei- 1895), Rudyard Kipling, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură ,,...pentru puterea de observație, originalitatea imaginației, virilitatea ideilor și remarcabilul talent narativ care caracterizează creația acestui autor de reputație mondială” în 1907 și al Premiului Gothenburg pentru Poezie în 1934 (Poezii lirice ale unui școlar, Cântece funcționărești și alte versuri, Balade de cazarmă și alte
O privire spre cer… () [Corola-blog/BlogPost/339665_a_340994]
-
se personalizează unele dintre infinitele posibilități. Începutul anulează infinitatea și amprentează concretul. În particular, „Ieudul fără ieșire” este genul proxim al liricii lui Ioan Es. Pop. Ca orice mare poet, Ioan Es. Pop scrie nu o carte, ci o operă. Originalitatea, valoarea estetică și expresivitatea se raportează la o situație poetică fundamentală. Acesta este cadrul în care îl recunoaștem pe Ioan Es. Pop. Este situația lirică fundamentală de până la „Unelte de dormit”. Ontologia acestei poezii are puține elemente: ființe, stări, conexiuni
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
mult a limbii decât a discursului. Precum a zâmbi înseamnă „a râde în gândul lui”, tot astfel revelarea culturalului mitico-mitologic arhetipal înseamnă sforțarea neputincioasă a reveriei de a se impune gândului cultural. Conclusiv, „Vis visus” este un volum remarcabil prin originalitatea poeticii implicite de resuscitare a visului, prin sensibilitatea experienței spirituale oferite și prin calitatea limbajului poetic ce o aduce pe aceasta la discurs. (Revista „Ramuri”, Nr. 11 / 2009) Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
sau cele ale gândirii revoluționare ale unei opere.Toți aceștia și alții promovau o literatură prolecultistă. Criticiiu nu priveau în mare măsură modernitatea clasicilor și clasicismul modernilor pentru a scoate în evidență continuitatea arhetipală a literaturii și nucleele ei de originalitate.Ei analizau mai mult operele din punct de vedere al mesajului și ideilor revoluționare pe care le trasmiteau. Și nici decum din punct de vedere estetic și stilistic. Diferența specifică a istoriei literare constă în aceea că faptelor ficțiunii trebuie
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
sau cele ale gândirii revoluționare ale unei opere.Toți aceștia și alții promovau o literatură prolecultistă. Criticiiu nu priveau în mare măsură modernitatea clasicilor și clasicismul modernilor pentru a scoate în evidență continuitatea arhetipală a literaturii și nucleele ei de originalitate.Ei analizau mai mult operele din punct de vedere al mesajului și ideilor revoluționare pe care le trasmiteau. Și nici decum din punct de vedere estetic și stilistic. Diferența specifică a istoriei literare constă în aceea că faptelor ficțiunii trebuie
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]