2,371 matches
-
că în educație există o parte care revine moștenirii, patrimoniului, tradiției. De exemplu, nici eu, nici dv. n-am inventat franceza sau regulile elementare de politețe. Ca să mă exprim simplu, creativitatea în materie de gramatică se cheamă astăzi greșeli de ortografie!”
O serie editorială foarte utilă () [Corola-journal/Journalistic/3886_a_5211]
-
franceză constată că școlarul său știe să inventeze scuze incredibile pentru lecțiile nefăcute, așa că-l pune să-și folosească altfel darul fabulației: îi cere să scrie în cursul trimestrului un roman, cu tema aleasă de el, dar fără greșeli de ortografie. Profesorul de matematică îl convinge că știe mai mult decât crede el însuși, lor li se adaugă profesoara care practica arta incarnării istorice și profesorul de filosofie care i-a trezit mintea. Daniel Pennac crede că geniile se manifestă nu
Școala, subiect de ficțiune by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7607_a_8932]
-
solicita eliberarea certificatului de naștere/căsătorie și prin împuternicit cu procura specială. ... Articolul 132 (1) Persoana al carei nume de familie sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în alta limba decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea - prin mențiune pe marginea acestor acte - a numelui de familie ori a prenumelui retradus, sau cu ortografia limbii materne, atât la rubricile privind pe titular, cât și la cele privind pe părinții săi. ... (2) Cererea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116817_a_118146]
-
prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în alta limba decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea - prin mențiune pe marginea acestor acte - a numelui de familie ori a prenumelui retradus, sau cu ortografia limbii materne, atât la rubricile privind pe titular, cât și la cele privind pe părinții săi. ... (2) Cererea se depune la primăria locului de domiciliu sau direct la primăria care are în păstrare actul de stare civilă. ... (3) Aprobarea pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116817_a_118146]
-
1968 ", comunicându-se despre aceasta și la exemplarul II al registrului de stare civilă. ... (2) În cazul în care se solicita certificate de stare civilă de pe acte pe care exista mențiuni în sensul că s-au eliberat certificate scrise cu ortografia limbii materne sau cu prenumele tradus, ori solicitanții au mai primit astfel de certificate, chiar dacă nu s-a operat mențiunea respectiva, noile certificate se eliberează potrivit dispozițiilor art. 132, operându-se mențiunea de mai sus. ... Articolul 135 (1) În pag
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116817_a_118146]
-
buletinului de identitate seria ........ nr. ....., va rog ca, în conformitate cu prevederile art. 19 din Decretul nr. 975/1968, să─mi aprobați înscrierea, prin mențiune pe marginea actului de ..................... nr. din ..............., a numelui meu de familie și/sau a prenumelui tradus/cu ortografia limbii .............., precum și ale părinților mei. Soțul (soția) este de acord cu extinderea efectelor aprobării asupra numelui sau de familie și/sau prenumelui și ale următorilor copii minori. 1. .............................. 2. .............................. Alăturat, depunem consimțământul soțului(soției) și traducerea/ ortografierea oficială a numelui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116817_a_118146]
-
solicita eliberarea certificatului de naștere/căsătorie și prin împuternicit cu procura specială. ... Articolul 132 (1) Persoana al carei nume de familie sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în alta limba decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea - prin mențiune pe marginea acestor acte - a numelui de familie ori a prenumelui retradus, sau cu ortografia limbii materne, atât la rubricile privind pe titular, cât și la cele privind pe părinții săi. ... (2) Cererea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116818_a_118147]
-
prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă tradus în alta limba decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea - prin mențiune pe marginea acestor acte - a numelui de familie ori a prenumelui retradus, sau cu ortografia limbii materne, atât la rubricile privind pe titular, cât și la cele privind pe părinții săi. ... (2) Cererea se depune la primăria locului de domiciliu sau direct la primăria care are în păstrare actul de stare civilă. ... (3) Aprobarea pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116818_a_118147]
-
1968 ", comunicându-se despre aceasta și la exemplarul II al registrului de stare civilă. ... (2) În cazul în care se solicita certificate de stare civilă de pe acte pe care exista mențiuni în sensul că s-au eliberat certificate scrise cu ortografia limbii materne sau cu prenumele tradus, ori solicitanții au mai primit astfel de certificate, chiar dacă nu s-a operat mențiunea respectiva, noile certificate se eliberează potrivit dispozițiilor art. 132, operându-se mențiunea de mai sus. ... Articolul 135 (1) În pag
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116818_a_118147]
-
buletinului de identitate seria ........ nr. ....., va rog ca, în conformitate cu prevederile art. 19 din Decretul nr. 975/1968, să─mi aprobați înscrierea, prin mențiune pe marginea actului de ..................... nr. din ..............., a numelui meu de familie și/sau a prenumelui tradus/cu ortografia limbii .............., precum și ale părinților mei. Soțul (soția) este de acord cu extinderea efectelor aprobării asupra numelui sau de familie și/sau prenumelui și ale următorilor copii minori. 1. .............................. 2. .............................. Alăturat, depunem consimțământul soțului(soției) și traducerea/ ortografierea oficială a numelui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116818_a_118147]
-
Credea oare Gellianu (P. Grădișteanu) că Revista contimporană, prin cele două farse ale lui Hasdeu, putea să determine ,nu o nouă direcție, ci o direcție sănătoasă"? Realitatea literară infirmă această credință iluzorie. în 1880, Academia Română numește o comisie pentru modificarea ortografiei limbii române, din comisie făcînd parte: V. Alecsandri, G. Barițiu, B. P. Hasdeu, Quintescu și Titu Maiorescu, care prezintă un nou proiect de ortografie. în finalul raportului său, Titu Maiorescu spera ca Analele Academiei Române să renunțe la ortografia etimologistă și
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
direcție sănătoasă"? Realitatea literară infirmă această credință iluzorie. în 1880, Academia Română numește o comisie pentru modificarea ortografiei limbii române, din comisie făcînd parte: V. Alecsandri, G. Barițiu, B. P. Hasdeu, Quintescu și Titu Maiorescu, care prezintă un nou proiect de ortografie. în finalul raportului său, Titu Maiorescu spera ca Analele Academiei Române să renunțe la ortografia etimologistă și să pună Academia Română în ,lăuntru" și în fruntea ,mișcării literare". Maiorescu, care îl citase pe Eminescu după V. Alecsandri, este acum în comisia academică
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
pentru modificarea ortografiei limbii române, din comisie făcînd parte: V. Alecsandri, G. Barițiu, B. P. Hasdeu, Quintescu și Titu Maiorescu, care prezintă un nou proiect de ortografie. în finalul raportului său, Titu Maiorescu spera ca Analele Academiei Române să renunțe la ortografia etimologistă și să pună Academia Română în ,lăuntru" și în fruntea ,mișcării literare". Maiorescu, care îl citase pe Eminescu după V. Alecsandri, este acum în comisia academică împreună cu B. P. Hasdeu, care, în 1889 afirmă în necrologul apărut în Revista nouă
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
să facă o frază corectă. Eu încep în fiecare an cu un mare elan și cu o puzderie de iluzii, dar în sesiune, cînd le corectez lucrările, mă calmez: bravii mei studenți nu pot construi o frază, fac greșeli de ortografie, și, bineînțeles, nu învață nimic. Facultatea de Filosofie îi smintește: pentru că studiază filosofia universală - iar cu mine doar filosofia românească - ei se simt proiectați direct în universalitate. Iar de acolo, privesc cultura română și filosofia românească bineînțeles de sus, considerîndu-se
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
prefață de Gabriel Liiceanu, București, Editura Humanitas, 2012, 98 pag. A venit acum, după o săptămână, rândul câtorva considerații despre studiul introductiv semnat de Gabriel Liiceanu, în poezie nu ai voie să minți. (Așa, cu literă mică, probabil sub influența ortografiei poetului, care nu s-a abătut niciodată, în cărțile lui, de la acest standard personal.) Un imperativ pe care îl lansează, de altfel, Mircea Ivănescu, în volumul, deja pomenit, Măștile lui M.I. Nu e de mirare că Liiceanu a ținut-o
Studii introductive (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4601_a_5926]
-
permisivă, încât ajunge să-și includă și referentul. Lumea s-a strecurat, pur și simplu, între două coperți. Secvențele și frânturile comunicării, sintaxa aglutinată a propozițiilor și întinderea firească a replicilor întretăiate (fără dramatism exterior, teatralitate declamatorie), neglijarea voită a ortografiei și ignorarea selectivă (nici involuntară, dar nici mecanică) a punctuației semnalează efortul autorului de a elibera poezia nu numai de constrângerile genului, ci și de acelea ale gramaticii. Se degajă o autenticitate izbitoare: constituită sau, mai bine zis, construită atent
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
pentru secția de istorie și arheologie”; putem ști astfel că textul maghiar comunica doar că monumentul a fost construit în primul an (de la încoronare) al regelui Ferdinand al V-lea, pe lângă “drumul impracticabil care s-a adus în rând”. O ortografie de demult Textul românesc este mult mai interesant, în primul rând din punct de vedere lingvistic, o reproducere aproximativă - ținând cont de foarte posibilele erori de transcriere - arătând după cum urmează: „Quésta cruce Christineasca/ aqui éste rádicat/ intr’un’ multiemire altá
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
foarte posibilele erori de transcriere - arătând după cum urmează: „Quésta cruce Christineasca/ aqui éste rádicat/ intr’un’ multiemire altá/ la Creator dedicat’/ che póturó prin sudore/ lutól questo a patri/ Sakálhasán in socié/ co’ Beregszon’ romani”. Veți fi de-acord că ortografia a evoluat întrucâtva din 1831 și până astăzi. Într-o traducere româno-...română, inscripția relevă că „această cruce creștinească aci este ridicată întru mulțumire ‘naltă, la Creator dedicată, că putură prin sudoare lutul acesta al patriei cei din Săcălaz asociați
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
a fost și la Timișoara prin 2006, unde a dat kix!”, comentariu la un articol din dilemaveche.ro), ci chiar în articole de ziar: „Vezi și kixurile date de outsideri gen Prima sau TVR 1” (Evenimentul zilei, 26.03.2012). Ortografia fixată de multă vreme e chix; o grafie etimologizantă ar fi putut avea forma kicks; în schimb, inovația kix (produsă din ignoranță sau din grabă, din obiceiul de a economisi litere) e un hibrid inutil și derutant. Cuvântul chix a
Chix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4784_a_6109]
-
de cititori, reproduse adesea cu semnătură, pot fi supuse unor modificări redacționale. Un caz special e cel al "curierului sentimental", rubrică prin care e stimulată producerea de texte de către persoane cu nivel de instrucție foarte diferit, uneori cu competențe de ortografie și punctuație destul de limitate; textele lor conțin destule erori de construcție a frazei, redundanțe și confuzii lexicale. Rescrierea pentru publicare a unor asemenea texte e normală, în măsura în care reproducerea exactă ar risca să-i pună pe expeditori într-o lumină ridicolă
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
deopotrivă tendințele, greșelile tipice, dar și presiunea normei; de altfel, în cazul dat, rezultatele reviziei sînt din punct de vedere lingvistic foarte corecte. E vorba de fapt de mai multe situații destul de diferite: cele mai multe privesc corectarea unor erori indubitabile de ortografie, de punctuație sau de gramatică; altele, omiterea unor informații pe criterii non-lingvistice ("locuiesc în cartierul Militari din București" devine "sînt din București"; "Mă numesc Popescu Georgeta, mi se spune Getuța" se reduce la "Mă numesc Getuța"); în fine, se practică
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
ediție comentată, textul propriu-zis și notele formează două discursuri ce merg în paralel și se completează reciproc, cu condiția ca îngrijitorul să se ridice cel puțin la nivelul autorului. Există pe de o parte o serie lungă de greșeli de ortografie, începînd cu distribuția aiuritoare a virgulelor, care nu-i pot fi atribuite lui Alice Voinescu, de vreme ce în Notă asupra ediției se spune că "au fost respectate normele ortografice în vigoare, corectînd tacit formele folosite de autoare conforme celor uzitate la
Scrisorile lui Alice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15126_a_16451]
-
domnului Vasi Bater de către prietenul său plecat din țară, Lazăr Haberthal - din Montreal, - acesta, evreu, găsindu-și o altă patrie dincolo de Ocean, după cum reiese din scrisoarea plină de aduceri aminte și de evenimente, tipice epocii... Reproduc prima dintre scrisori cu ortografia și grafica vremii. "Dragul meu Vasil, Am găsit scrisoarea ta, la revenirea din voiajul săptămânal. Mi-a creat aceeași stare sufletească pe care ai avut-o și tu când mi-ai scris-o. De altfel, acum câteva săptămâni, am avut
Scrisori din Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8866_a_10191]
-
prin pierderea unor alternanțe). Hiatul ar caracteriza un "stil cult", care are tendințe proprii, diferite de tendințele spontane ale limbii comune: "sistemul fonetic românesc literar are ca trăsătură distinctivă, în raport cu cel popular, tocmai acceptarea și promovarea hiatului" (Flora Șuteu, Influența ortografiei asupra pronunțării literare românești, 1976, 202). Rămîne totuși întrebarea dacă această tendință caracterizează într-adevăr uzul cult, sau e mai curînd o opțiune teoretică a celor care normează limba. Chiar excepțiile de la hiat sînt - pentru cuvintele culte - în cea mai
Alte observații ortoepice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14111_a_15436]
-
în Notă asupra ediției -, volumul Pentru Clasicism (reiau mențiunea editorului: majuscula îi aparține lui N. I. Herescu însuși). Astfel, ne este redată arhitectura gândirii latinistului, fiind respectată totodată și norma preluării textului în ultima lui versiune antumă. Editorul a adaptat, evident, ortografia autorului la normele actuale, îndreptând tacit și greșelile de tipar din volumele interbelice, iar notele sale personale au fost separate de cele aparținându-i lui Herescu, prin marcarea cu asterisc și precizarea nota editorului: Liviu Franga este un filolog care
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]