2,477 matches
-
cu toate acestea, limba literară germană reprezintă un factor unificator important, asigurînd posibilitatea de înțelegere între toți germanii. Limba germană a folosit o lungă perioadă de timp scrierea gotică, care a fost înlocuită cu cea latină abia în anul 1932. Ortografia este preponderent fonetică, cu unele elemen-te etimologizante, dar cu reguli precise de pronunție, alcătuind, din acest punct de vedere, un tip împreună cu neerlandeza și norvegiana, căci celelalte limbi germanice au ortografii preponderent etimologizante, fără reguli precise de pronunție. Limba engleză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fost înlocuită cu cea latină abia în anul 1932. Ortografia este preponderent fonetică, cu unele elemen-te etimologizante, dar cu reguli precise de pronunție, alcătuind, din acest punct de vedere, un tip împreună cu neerlandeza și norvegiana, căci celelalte limbi germanice au ortografii preponderent etimologizante, fără reguli precise de pronunție. Limba engleză este cea mai răspîndită limbă europeană, fiind, din acest punct de vedere, a treia din lume, după chineză și hindi. Există peste 300.000.000 de vorbitori de limbă engleză și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a renunțat în foarte mare măsură la tipul sintetic, flexionar, în favoarea celui analitic, perifrastic, ceea ce a produs instituirea unei topici tot mai rigide în interiorul propoziției. O dată cu creștinarea, limba engleză a renunțat la scrierea runică în favoarea celei cu litere latine, bazele ortografiei actuale avîndu-și originea în secolul al XVII-lea, dar fiind codificate abia la mijlocul veacului următor. Întrucît însă evoluțiile fonetice, foarte numeroase, din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea nu au fost reflectate în grafie, scrierea a rămas la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tot mai multe domenii, îndeosebi din cele ale științei și filozofiei: abstracto, absurdo, articulo etc. Influența latină asupra limbii portugheze a avut mai multe aspecte, producînd, pe de o parte, pătrunderea multor cuvinte și, pe de altă parte, adoptarea unor ortografii etimologizante, care însă au fost ulterior emendate. În general, latinismele preluate de timpuriu nu au suferit alterări majore: lat. patria > pg. pátria, lat. patrimonial > pg. patrimonial etc. Foarte multe împrumuturi preluate din latină au pătruns în secolele al XVI-lea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s-a redus la [t]: dan. nat [nat], otte [o:tə], sued. natt [nat], åtta [΄ota], norv. natt [nat], åtte [΄(tə]. În engleza actuală, lui [xt] german îi corespunde [it], însă în vechea engleză corespondentul era [igxt], așa cum rezultă din ortografia etimologizantă: night [΄nait], eight [eit]. Limba gotică prezintă corespondentele nahts, ahtau, ceea ce permite reconstituirea formelor din germanica comună *naht și *ahtau. Alături de asemenea corespondențe generate de originea în aceeași limbă-bază, un alt aspect al comunicării interger-manice este reprezentat de influențele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ordinea argumentativă, acest critic se remarcă printr-o structură eficientă a frazei și prin claritate în expunere, calități deprinse din studiul logicii formale și al dezbaterilor metafizice și verificate prin exercițiul îndelungat al conferințelor universitare și al oratoriei parlamentare. În ceea ce privește ortografia, Maiorescu a avut perspicacitatea de a prelua de la specialiști, în special de la Aron Pumnul, ideile cele mai valoroase, iar, atunci cînd a avut idei proprii, precum considerarea sunetului [î] ca fiind o nuanță mai întunecată a lui [ă], a greșit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
indiferent de orice alt considerent, trebuie admis că, după 1950, revoluția industrială s-a manifestat sub anumite aspecte și în cazul românilor, fenomen care a produs nu numai mutații sociale, ci și culturale, dintre care unele foarte benefice, precum stabilirea ortografiei consecvent științifice în anii 1953-1954135. Din păcate, unii dintre cei formați prin învățămînt să realizeze industrializarea și urbanizarea nu și-au înțeles rostul și au devenit activiști, fără a face eforturi de perfecționare profesională, încît s-a creat, alături de cîțiva
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
merite), pe care și le-au subordonat pentru a-și impune aberațiile. De altfel, instituirea formelor sunt, suntem, sunteți este și ilegală, în măsura în care nu se normează pronunția lor ca fiind [sînt], [sîntem], [sînteți], căci altfel ele nu mai țin de ortografie, iar Academia nu are îndreptățirea legală de a schimba formele limbii, ci numai acceptul de a stabili ortografia. Pe lîngă aceasta, Academia nu este for legislativ și, în acest caz, hotărîrile ei nu pot deveni în mod automat legi pentru
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sunteți este și ilegală, în măsura în care nu se normează pronunția lor ca fiind [sînt], [sîntem], [sînteți], căci altfel ele nu mai țin de ortografie, iar Academia nu are îndreptățirea legală de a schimba formele limbii, ci numai acceptul de a stabili ortografia. Pe lîngă aceasta, Academia nu este for legislativ și, în acest caz, hotărîrile ei nu pot deveni în mod automat legi pentru societate dacă nu sînt integrate ca atare într-o dispoziție a puterii legiuitoare. Prin urmare, antiromânism stalinist fundamentat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
are însă marele merit de a desființa ultimul pseudoargument folosit de cei care au stricat scrierea limbii române în 1993, căci, la p. XLV, conține precizarea că folosirea lui â în interiorul cuvintelor se face și în cazul conjugării verbelor "spre deosebire de ortografia dinainte de 1953 " (nota 42). Așadar, pretenția de întoarcere (= înapoiere !) la "tradiție " este surpată. 147 Uneori și aceasta falsificată de criticii literari și de alți impostori. De altfel, respectul pentru trecut și pentru valorile lui nu-i caracterizează în mod deosebit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
face apel la toți cetățenii care se interesează la propășirea civilizațiunei în România să facă parte din ea [...] va tipări orice carte de știință sau litere, iar mai cu seamă cele de știință trebuincioase școlarilor gratis...Va avea o singură ortografie pentru toate cele ieșite de sub tiparul ei. Societatea Junimea va debuta prin tipărirea tuturor cronicarilor și istoriografilor români într-o nouă edițiune cu note explicative și cu index”... Junimea își propusese tipărirea atâtor cărți, dar nu avea o tipografie proprie
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
foarte puțină poezie este bună și este scrisă cu talent real, încât până la urmă au renunțat la idee, din lipsă de material. În unul din punctele programului Junimii se spunea că orice tipăritură scoasă de ea va avea o singură ortografie. Pentru acest deziderat s-a dus o adevărată luptă, pentru că Ion Ghica - ministrul de interne - dăduse o circulară în anul 1860 care prevedea înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin, dar fără nici o regulă de scriere. Așa se face că Cipariu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
care prevedea înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin, dar fără nici o regulă de scriere. Așa se face că Cipariu a introdus în Transilvania sistemul etimologic, iar în Bucovina, Aron Pumnul răspândise sistemul fonetic... Junimiștii au pornit temeinic la căutarea unei ortografii care să fie corectă și unanim acceptată. Numai că discuțiile se prelungeau fără să aducă vreun folos. Titu Maiorescu a prezentat în una din ședințele Junimii studiul „Despre scrierea limbei române”, acceptat și tipărit în 1866. Semne că noua ortografie
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ortografii care să fie corectă și unanim acceptată. Numai că discuțiile se prelungeau fără să aducă vreun folos. Titu Maiorescu a prezentat în una din ședințele Junimii studiul „Despre scrierea limbei române”, acceptat și tipărit în 1866. Semne că noua ortografie - ortografia Junimii - este cea bună au început să apară abia în 1881 când reforma ortografică a fost oficializată de academie prin adoptarea cu anumite amendamente a sistemului ortografic propus de o comisie care îi avea în componență pe: V. Alecsandri
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
adoptarea cu anumite amendamente a sistemului ortografic propus de o comisie care îi avea în componență pe: V. Alecsandri, G. Barițiu, B. P. Hașdeu, N. Quintescu și Titu Maiorescu acesta din urmă fiind și raportorul comisiei. Iacob Negruzii apreciază că „Ortografia Junimii a fost cel întăi mare succes al Societății”. Despre implicarea lui Iacob Negruzzi în definitivarea și aplicarea programului Junimii privind ortografia vorbește George Mirea, autorul lucrării „Junimea. Implicații lingvistice” Ed. Junimea, Iași, 1983. El arată că acest program nu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
P. Hașdeu, N. Quintescu și Titu Maiorescu acesta din urmă fiind și raportorul comisiei. Iacob Negruzii apreciază că „Ortografia Junimii a fost cel întăi mare succes al Societății”. Despre implicarea lui Iacob Negruzzi în definitivarea și aplicarea programului Junimii privind ortografia vorbește George Mirea, autorul lucrării „Junimea. Implicații lingvistice” Ed. Junimea, Iași, 1983. El arată că acest program nu a fost „Coordonat”de Titu Maiorescu, ci de Iacob Negruzzi, care s-a ocupat „...cu o tactică și o pasiune cărora posteritatea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
primul număr, un apel cvătre autorii români. Printre prevederile acestui apel citim: „Orice manuscris românesc a cărui oportunitate se va fi constatat de un comitet ales pentru fiecare op dintre membrii competenți ai Junimei, se va imprima cu cheltuiala Societăței. [...]Ortografia cu care se imprimă cărțile românești ale Societăței este cea publicată în cartea d-lui Maiorescu <<Despre scrierea limbei române>>[...] În privința priorității la punerea sub presă vor fi preferite cărțile pentru uzul școalelor”. În Convorbiri literare se publica tot ce
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
acestea, de mare importanță au fost studiile „O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867”, care a adus criterii de apreciere a poeziilor și a contribuit la cernerea lor. Apoi „Despre scrierea limbei române”, care a stat la baza stabilirii ortografiei. În Amintiri din Junimea Iacob Negruzzi, vorbind despre prelecțiunile lui Maiorescu, apreciază că „Vorba lui Maiorescu, limpede și ușoară, limba sa română atât de frumoasă, de care nu-mi dam seama unde a găsit-o, claritatea expunerii, care contrasta așa
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
unde și când trebuia. Negruzzi a fost cu adevărat „secretarul perpetuu” al Junimii, cu mari merite în fondarea societății, în apariția și dăinuirea îndelungată a revistei Convorbiri literare, în redactarea și publicarea apelului către scriitorii români, în reușita dezbaterilor privind ortografia limbii române și multe altele. Despre Vasile Alecsandri nu vom spune decât că Iacob Negruzzi - iarăși Negruzzi - după apariția Convorbirilor literare s-a adresat în scris bardului de la Mircești, la 29 august 1867. „În zadar ne-am încerca, noi tinerii
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
latin 125. „Un scriitor e un om care exprimă în scris cu luminată sinceritate, ceea ce a simțit, ceea ce a gândit, ceea ce i s-a întâmplat în viață, lui și celor pe care i-a cunoscut sau chiar obiectele neînsuflețite. Fără ortografie, fără stil și chiar fără caligrafie.” Camil Petrescu 126. „Dar ce e o carte? Un ou, perfect formal? Dar ce e o librărie? O instanță fenomenologică? Și în definitiv: publicul e cu adevărat superior, înainte de orice discuție, oricărui scriitor, oricât
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de masă sau cultură pentru mase?................ 408 Marile tendințe ale creației intelectuale și artistice... 415 Reînoirea și impasul practicilor culturale de masă... 427 Concluzii ........................................................................ 437 Note și comentarii ......................................................... 445 Index ............................................................................... 459 Cuprins .......................................................................... 471 În aceeași colecție au mai apărut: 1. ***, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie 4. Alexandru Husar, Ideea europeană 5. Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Alexandru Husar, Lecțiile istoriei 7. Jean Borella, Criza simbolismului religios 8. Stelian
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
doar că am menținut unele dublete fonetice, neștiind care ar putea fi opțiunea autorului, ezitările fiind întâlnite atât în volume, cât și în Adevărul: era - erea; Caragiale - Caragiali ș.a.; formele de genitiv-da tiv terminate în -ei le-am transcris potrivit ortografiei și pronunției actuale: lunii; inimii; puterii; acțiunii etc. și nu: lunei; inimei; puterei; acțiunei, cu câteva excepții, când ni s-a părut că intervențiile noastre ar fi alterat în prea mare măsură forma cuvântului folosit de Bacalbașa: scrisoarei, ploaiei, închisoarei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
muzeele, arhivele, comorile culturale ale bisericilor și mănăstirilor în căutarea tradițiilor, care trebuie stîrpite cu orice preț. Regimul nu se mulțumește numai a proclama ateismul ca doctrină oficială, ci interzice cultul și închide bisericile. Se schimbă cărțile școlare, se modifică ortografia, vocabularul, numele orașelor, al străzilor, în scop de a șterge orice urmă de latinitate. Istoria României trebuie neapărat să înceapă din anul ocupației rusești! Și toate acestea se întîmplă, se fac în fața unei lumi occidentale inerte și ca izbită de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) AUREL DUMITRAȘCU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA AUREL DUMITRAȘCU Epistole inedite (1979-1990) Scrisori către Gellu Dorian (Botoșani) și Lucian Vasiliu (Iași) Editura Junimea Iași 2015 Notă Am păstrat ortografia acelor ani, deși credem că Aurel Dumitrașcu ar fi scris astăzi cu grafia interbelicilor... Am selectat parte din cele peste 250 de scrisori, vederi, fotografii expediate de Aurel Dumitrașcu către cei doi prieteni (Gellu Dorian și Lucian Vasiliu) în perioada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ce-a văzut carnetul meu de elev tîrziu. Ea credea că n-o să am "noroc". Deh, mamele noastre sfinte! Dimitri Chioaru mă salută de prin Bulgaria, în timp ce Dinu Săraru mi-a scris cîteva rînduri în care face două greșeli de ortografie. Asta-i! Salutări pentru Luca (Pițu n. red.) et compania! Succes la învățat, Iolandei tale! Și toate cele bune, dragule! Al tău, Aurel Borca, 9 mai 1983 Bună, dragul meu Lucian! A venit epistola ta. Frumoasă și generoasă ca întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]