2,246 matches
-
nu e lipsită de o anumită cutoazie: unchiul nu va închide niciodată ușa cu cheia ("nu pot fără ca să sufăr să ofensez pe cineva, fie el dușmanul meu") lăsându-i posibilitatea de a intra în camera lor de zi. Această ospitalitate minimă va fi respectată până la sfârșit. El însuși nu va încerca niciodată să-și impună prezența, refuzând să ocupe locul ("Un fotoliu era acolo aproape. El nu se așeză. Până în ultima clipă nu se așeză niciodată. Noi nu i l-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
chiar dacă el rămâne invizibil" gesturile acestuia sunt de asemenea straniu de elocvente. În timpul ultimei scene, acesta bate la ușă, după ce a așteptat, de trei ori, "greu și încet", așa cum bate de trei ori destinul tragic, pentru a solicita o ultimă ospitalitate căreia i se răspunde prin: "Intrați domnule", prime cuvinte care îl numesc pe invitat: "Am înțeles atunci că o mână, poate, pentru cine știe să o observe, să reflecte emoțiile la fel de bine ca și un chip". Idealistul a descoperit că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și dorită care va pune capăt viselor sale. Gazda îl privește atunci (O welch ein Licht!) și va termina prin a răspunde la luarea lui de rămas bun printr-un singur cuvânt, murmurat foarte încet: "Adio" care închide definitiv ușa ospitalității furate și care, fără a renega atitudinea de rezistență a sa, este mărturisirea unei legături, care undeva a existat. Pentru a nu vorbi, să formulezi informulabilul într-o fidelitate față de sine însuși, într-o tăcere sfărâmată care păstrează integritatea refuzului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unchiului, nu mai este potrivit în acest caz: el semnalează deplasarea și ruptura. Fratele său a devenit "cumnatul", ruptura este definitiv consumată, vaporul pleacă iarăși, lăsându-l pentru totdeauna pe oaspete în singurătatea unui exil absolut. Constrângerea, fie a unei ospitalități impuse de către război (la Vercors), fie de către boală (la Pirandello) a făcut ca un bărbat și o femeie să se iubească. Unul ar vrea să rămână și nu poate, celălalt ar vrea să plece și tot nu poate să o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
țară pentru el derutantă, dură sub soarele sicilian, cu moravuri străine și o limbă de neînțeles. Și unul și celălalt sunt niște dezrădăcinați, niște exilați fără speranță, care trăiesc pentru totdeauna departe. Kafka sau oaspetele care nu se simte bine Ospitalitatea poate uneori să genereze constrângeri și apăsări. Dispoziția cea mai prietenoasă față de oaspete creează, în ciuda fericirii de a primi un oaspete, o tensiune psihologică care face prezența sa, oricât de luminoasă ar fi ea, într-un anume fel grea și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vorba de un membru îndepărtat al familiei) acaparează mintea și intruziunea dorită este totuși o intruziune. Invitatul așteptat ocupă fizic și psihic spațiul și timpul; el reclamă pentru cel care găzduiește o responsabilitate, o grijă care este specificul însuși al ospitalității. Aceste dependențe și obligații sunt, de altfel reciproce. Invitatul, oricât de bine primit ar fi, nu este acasă și chiar dacă se face totul pentru ca șederea lui să fie cât mai fericită și mai armonioasă, el rămâne, cu toate acestea un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a exprimat, în mai multe rânduri, cât de mult prezența celuilalt constituie o dezagreabilă intruziune, a redat această alienare, în special, sub forma privirii și a imposibilității fizice de a se mișca liber, ca și cum să-ți găsești locul, refugiul în ospitalitate, ar fi cu necesitate legat de o privare de mișcare și de o violentă și perturbatoare infracțiune a intimității, de un fel de viol de conștiință (care face să nu mai ai loc, să nu mai fii acasă și nici
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu-ți mai aparții) și de o dureroasă imobilizare. Același Kafka ar fi avut printre numeroasele sale planuri și proiecte și cel al unei povestiri istorisite de către Oskar Baum care ar oferi o soluție utopică la această problemă a unei ospitalități libere și fără constrângeri, debarasată întrucâtva de povara celuilalt. Tema acestei povestiri fantastice ar fi următoarea: "Un om vrea să permită celorlalți oameni să se întâlnească fără să fie oficial invitați, doar pentru a vedea alți oameni, pentru ca să le vorbească
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cititorul își dă seama că această tentativă pentru a sfărâma singurătatea ființelor omenești nu este altceva decât inventarea primei cafenele"482. O mare parte a operei lui Kafka ar putea fi interpretată și înțeleasă ca o fundamentală ezitare în fața chestiunii ospitalității, care ia la el forme complexe, contradictorii și angoasate. El însuși evoca în ceea ce-l privește o neospitalitate funciară, primirea dificilă a celuilalt, întotdeauna suspectat de extindere, de invadare, de intruziune într-o intimitate apărată cu strășnicie. "Din totdeauna mi-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să primesc în camera mea un străin sau chiar un prieten [...]. Nu aș putea să depășesc decât cu mare greu, aproape cu durere, dificultatea de a primi pe cineva acasă"483. Această tensiune paradoxală între dorința insațiabilă și nepotolită de ospitalitate și eșecul repetat, reluat, indefinit rejucat a unei primiri imposibile structurează opera și imaginea arhetipală a omului în fața ușii, a unei uși care nu este decât pentru el și pe care el nu va ști și nici nu va putea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu va ști și nici nu va putea să o treacă: "Cu cât întârziem mai mult în fața ușii cu atât mai mult devenim străini"484*. Datorită ambiguității, sentimentelor ambivalente, dorințelor contradictorii și inavuabile, dorința vindicativă, încăpățânată și dureroasă a unei ospitalități nelimitate și misterioase va face din eroii lui Kafka niște eterni străini. Hârtia pentru muște sau "e tare rău să locuiești cu părinții" Scriitorii și artiștii știu mai bine ca oricine să perceapă, analizeze, exprime și reprezinte cu o mare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de atenție, prin aceea că ea este o experiență foarte generală, și, aș spune chiar universală în societatea burgheză modernă. Sensibilitatea deosebită a scriitorului a știut să se exprime astfel încât fiecare poate să regăsească termenii unui conflict paradoxal privitor la ospitalitatea domestică și sentimentul straniu de a fi oaspete în propria locuință, de a fi oaspete acasă. Nu chiar acasă la el, aici este sursa de crize și tensiuni: copilul, fiul, este acasă dar nu este acasă.. El este la el
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Kafka. Această experiență e banală și diferitele crize ale adolescenței nu fac decât să întețească și mai mult acest conflict de spațiu și de viață comună marcată de o fundamentală disimetrie care se poate citi și în termeni de ospitalitate. Kafka îi scrie Milenei, într-o scrisoare din 31 iulie 1920: "Desigur e rău să locuiești cu părinții [...] să fii musca ce scutură hârtia lipicioasă"486. Aș vrea să adaug că foarte abundentă critică kafkiană nu s-a preocupat totuși
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
interioară pentru ca apoi să-i cedez mai bine."487 Acest mod de a locui la părinți este un fel de a și de a nu fi, fiindcă acasă la el este acasă la alții și Kafka trăiește aceasta în modalitatea ospitalității, aceea a unui oaspete, adică în calitate de vizitator pasager, care, chiar dacă rămâne la o vârstă avansată în spațiul familial, nu este totuși acasă la el, nu are această intimitate dorită de sine cu sine, fără încetare perturbată de prezența celuilalt. Kafka
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
același timp, și mai ales relația lui ambiguă și privilegiată cu germana. Să fii oaspete nu înseamnă să stai ci să fii un oaspete în trecere și să întreții, prin urmare o relație de exterioritate cu instrumentul de comunicare. Tema ospitalității imposibile este o temă care obsedează și îi traversează toată opera: raportul de exterioritate este de citit în Metamorfoza, de exemplu, în care fiul, Gregor Samsa, este un oaspete în propria sa familie, oaspete inferior chiar celorlalți oaspeți pe care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
el într-o scrisoare), cu ideea obsedantă a excluderii, abandonului, respingerii 490. Metamorfoza nu face decât să exprime această realitate: fiul este un vierme, un nimeni, cineva care nu se poate integra. Dar el este la rându-i parazitat de către ospitalitatea cleioasă care îi este oferită și impusă (fiindcă nu ne alegem părinții). Asistăm în acest caz la această singulară configurație care vrea ca oaspetele să se simtă nu numai parazitul celui care îl primește dar și, invers, că, antrenat de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
această singulară configurație care vrea ca oaspetele să se simtă nu numai parazitul celui care îl primește dar și, invers, că, antrenat de "către forțe necunoscute lui", după cum scrie în Ispită în sat491, el se simte el însuși parazitat de către ospitalitatea oferită. Istoria, sau mai degrabă tabloul acestei alienări vrem să-l examinăm aici, alienare evocată de către imaginea de sine transformată, caricaturizată de privirea celuilalt, "imagine minusculă și deformată ca într-un glob de sticlă" pe care o dau rudele, în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
gestul mecanic de a mă instala în altă parte, la ce bun? Mai ales dacă aș mânca acasă unde e cel mai bine pentru mine în acest moment"498. Să lăsăm la o parte, pentru moment, bunătatea și dragostea proprii ospitalității generoase și a priori binevoitoare, pentru a examina, mai întâi, mica topologie a spațiului domestic, acest câmp de tensiuni descris frecvent cu precizie și unde sunt notate gesturile și pozițiile corpurilor în interacțiunile lor familiare. Astfel: "Fiind constrâns să stau
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu mare greu, aproape în chip dureros, dificultatea mea de a primi pe cineva acasă la mine, sau - risc un cuvânt - la noi, rude sau chiar prieteni"511. Spațiului domestic el îi opune camera de hotel care îi oferă o ospitalitate veritabilă în măsura în care e trecere, libertate, independență, vid și lipsă de constrângeri. "Să ai pentru tine acest spațiu delimitat de patru pereți ușor de îmbrățișat cu privirea și între care te poți închide, să te știi în posesia unui număr de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care îți inspiră dezgustul sau cel puțin o morocănoasă indiferență și pe care totuși trebuie să le scrii ca să trăiești"530. Pentru a dezvolta problematica noastră, am fi putut să facem un comentariu detaliat al Metamorfozei care ilustrează admirabil constelația ospitalității familiale și domestice. Kafka depune mărturie, în mod explicit, despre acest raport între scris și reprezentare autobiografică atunci când spune: "Metamorfoza nu este o confesiune, cu toate că este, într-un anume sens, o indiscreție. [...] - Credeți oare că este discret și distins să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
atunci când spune: "Metamorfoza nu este o confesiune, cu toate că este, într-un anume sens, o indiscreție. [...] - Credeți oare că este discret și distins să vorbești de ploșnițe în propria ta familie?"531 Să trăiești spațiul familial ca pe acela al unei ospitalități ambigue, nefiind nici afară, nici înăuntru, să nu mai fii în copilărie fără a fi însă în viața conjugală, înseamnă să bântui un spațiu vid, un loc gol unde nu mai ai loc. Kafka îl atribuie faptului că el este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
se va prăbuși în clipa în care un sentiment mai adevărat va veni să cutremure acest sol superior. De aceea nu ești niciodată destul de singur când scrii..."553 Hotel occidental Eroii din America și din Castelul sunt în căutarea unei ospitalități alunecoase, care nu încetează să se retragă. Imaginea Hotelului occidental poate fi luată ca o imagine generală, generică a unui loc de primire dorit, după cum arată Philippe Zard în pătrunzătorul lui studiu 554 asupra sensului acestui Occident, loc al dezorientării
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
omul se înșeală foarte adesea. Acolo unde libertatea trece drept sentimentul cel mai sublim, iluziile corespunzătoare sunt și cele mai mari"562. America, țara libertății va fi de asemenea țara marii iluzii, unde orice libertate pare pervertită prin esență. Problema ospitalității este o problemă de acomodare. A te acomoda înseamnă a te adapta la o situație nouă. Această dificultatea de a o face se traduce prin imagini de acomodare optică; privirea și vederea se lovesc de complicații bizare: Karl distinge cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ochi. Și toate astea ca să o încredințeze apoi primului venit. Astfel el își amână debarcarea și această amânare va dura cât mai mult posibil. Va trebui o intervenție exterioară, un unchi miraculos și o disciplină impusă pentru a accede la ospitalitatea unchiului său. Întâlnirea cu fochistul și cu unchiul merită să fie puțin comentată pentru a situa elementele acestei structuri destinată să se repete. Coborând în pântecele vasului, Karl își descoperă afinități extraordinare cu acest uriaș greoi și stângaci, care vorbește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un refugiu) și marile spații (salonul căpitanului, vila la țară a cărei vastitate este sursă de agorafobie și de sentiment de persecuție) este exemplară pentru modul în care Kafka structurează situația ospitalieră. Eroul său descoperă refugii provizorii, indicii ale unei ospitalități efemere pe care i le conferă o bunăstare trecătoare și iluzorie, fiindcă repede refugiul este invadat de culpabilitate și de sentimentul de persecuție. El este oaspetele imposibil, prin aceea că el nu poate accepta situația sa care exacerbează, într-un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]