4,332 matches
-
sau iraționale. Semnificația magică primitivă a obiectelor a fost în acest context un transfer fizic a cărui intenție secretă era încă din epoca animistă exigența de a ordona dorințele sub amenințarea culpabilității față de intenționalitatea naturii ambiante (angoasa de a trezi ostilitatea spiritelor proiectate în obiecte). Este important aici să înțelegem perfect evoluția religiozității, care apare deja în era animistă,faptul că intenționalitatea nu este doar proiectată în natura înconjurătoare, ci și mai ales în strămoșul divinizat, care, în calitate de judecător transcendent și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
paralel se creează o atmosferă de motivare pentru ceilalți salariați de a munci mai bine, pentru a putea beneficia de promovare la răndul lor. Dezavantaje pot apărea în mediul intern al firmei, simpla promovare pe baza experienței putând duce la ostilitate din partea salariaților care deși mai nou angajați consideră că au o pregătire superioară. Aceste conflicte sunt în general ușor de aplanat, iar faptul ca la Body Gym numărul de angajați este relativ redus este un motiv în plus pentru care
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
prețioasă decît argintul și decît aurul" (Pilde, 22.1.); • gîndirea greacă, regăsită în filosofiile politice, în sensul etimologic al termenului, adică în încercările de a concepe cetatea per-fectă (polis), în realizarea căreia bogăția poate fi o piedică, ceea ce-i atrage ostilitatea respectivilor filosofi. Lucrarea lui Xenofon constituie o excepție; este o carte plină de precepte interesante pentru a înțelege mentalitatea oamenilor liberi ai Antichității și raporturile lor cu unelte-le vii, deci cu sclavii. Cea mai durabilă influență au exercitat-o
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
guvernele austro-ungar și francez cu privire la România. Mihail Kogălniceanu voia ca participarea noastră la război, să fie ferită de orice acuzare de agresiune și să o prezinte Europei ca determinată de împrejurările politice. El știa, că încheierea convenției româno-ruse va determina ostilitatea Turciei, dar știa în același timp, că Europa nu era dispusă să intervină armat pentru a salva Turcia. Austro-Ungaria, nu vedea cu ochi buni o apropiere a statului român de guvernul țarist. Aprehensiunea de a nu provoca ostilitatea Austro-Ungariei, a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
va determina ostilitatea Turciei, dar știa în același timp, că Europa nu era dispusă să intervină armat pentru a salva Turcia. Austro-Ungaria, nu vedea cu ochi buni o apropiere a statului român de guvernul țarist. Aprehensiunea de a nu provoca ostilitatea Austro-Ungariei, a contribuit, în această primă teapă într-o oarecare măsură, printre celelalte considerente, ca el să se opună unei colaborări cu Rusia. Mihail Kogălniceanu, nu voia să fie acuzat de încălcarea convenției. Încă de la 9/21 aprilie 1877, dădea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
la 14/16 aprilie. România nu numai că nu mai avea nici un sprijin, Franța nu mai reprezenta autoritatea de altădată, iar orientarea ei politică fiind alta, dar avea de întâmpinat un front unic la început de indiferență, iar apoi de ostilitate și dezaprobare. Pe plan intern se hotărăște mobilizarea generală, la sugestia lui Kogălniceanu. De la începutul ostilităților situația se schimbă, pe când, domnitorul Carol și Ion C. Brătianu erau pentru o cât mai neîntârziată colaborare cu armata rusă, Mihail Kogălniceanuera pentru o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
reprezenta autoritatea de altădată, iar orientarea ei politică fiind alta, dar avea de întâmpinat un front unic la început de indiferență, iar apoi de ostilitate și dezaprobare. Pe plan intern se hotărăște mobilizarea generală, la sugestia lui Kogălniceanu. De la începutul ostilităților situația se schimbă, pe când, domnitorul Carol și Ion C. Brătianu erau pentru o cât mai neîntârziată colaborare cu armata rusă, Mihail Kogălniceanuera pentru o participare defensivă și limitată. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu proclamă independența de stat a României
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
le ceară recunoașterea ei până la viitoarea conferință pentru pace, la care va participa de drept, în scopul reglementării intereselor sale. Mihail Kogălniceanu a susținut cu ardoare, împreună cu I. C. Brătianu cauza României la congresul de pace de la Berlin. Imediat după încheierea ostilităților, istoriografia românească s-a ocupat pe larg de evenimentul care a adus independența României, dorința de veacuri a românilor. Printre primele realizări se numără și Răsbelu orientale ilustratu, lucrare a lui A. P. Allesei și Massimu Popu,care reprezintă o frescă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Herțegovinei. Strâmtorile Bosfor și Dardanele erau deschise circulației tuturor navelor. Rusia a cerut ca, în schimbul unei părți din despăgubirile de război, Poarta să-i cedeze cele trei județe din sudul Basarabiei , Cahul, Ismail și Bolgrad. Consolidarea puterii Rusiei a trezit ostilitatea Angliei și Austro-Ungariei. România era, la rândul său, nemulțumită față de politica de forță a Rusiei, de amenințările pe care acestea le prefera privind unele posibile noi anexiuni. Marile Puteri au impus, astfel, reluarea negocierilor de pace, pentru o mai clară
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
otoman îndată după declararea războiului de către Rusia, fără cea mai mică provocare din partea României și oarecum în schimbul atitudinii ei binevoitoare și rezervate,, pe de o parte, concedia pe reprezentantul român de la Constantinopol, iar pe de alta își îndrepta primele sale ostilități asupra populației de pe malul stâng al Dunării. În fața unei asemenea stări de lucruri, răbdarea guvernului român nu se mai putea prelungi fără pericol pentru țară, cu atât mai mult că aceste prime acte de agresiune dovedeau că Turcia, fără să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
iar pe de alta, prin circulara lui Kogălniceanu din 2/14 mai, către agenții României acreditați în străinătate aduse la cunoștința puterilor europene acele provocări ale Turciei și le puse în vedere că Poarta, rupând însăși prin actele sale de ostilitate legăturile cu ea și România e silită a lua măsuri pentru a respinge prin forță actele de agresiune la care este expusă țara din partea armatei otomane. Toate aceste bombardări din partea Turciei probau că guvernul otoman declaraseră război României, deși aceasta
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
pierdută. Trimișii României prezentară deci un memoriu prealabil, care enumera serviciile aduse păcii europene, de statul român până la 1877, măsurile luate la acea dată pentru a se asigura „integritatea actuală” a țării, proclamarea independenței ca un rezultat al actelor de ostilitate ale Turciei, participarea la război, pentru a împiedica o invazie, meritele câștigate prin sacrificiile de sânge, părăsirea României, la negocierile de pace. Se cerea după recunoașterea independenței și admiterea neutralității, păstrarea integrității teritoriale, cu realipirea insulelor și gurilor Dunării, plus
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
României. La 6 aprilie se decreta mobilizarea generală. Erau chemați sub arme aproximativ 100 000 de oameni dintre care 58 700 constituiau armata activă. Trupele masive masate apoi pe Dunăre pentru apărarea granițelor sudice împotriva intenției Turciei de a deschide ostilitățile pe teritoriul nostru au contribuit activ, de la 12 aprilie 1877, când Rusia declara război Turciei, la trecerea oștilor acesteia spre Balcani. Curând România ajungea la înfruntarea armată cu Turcia. La 21 aprilie 1877, Brăila era bombardată și urmau apoi Calafatul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
națiuni și împotriva oricăror adversități externe. România era, astfel, singura dintre țările din sud-estul 47 Europei angajate atunci în lupta pentru neatârnare care-și proclama independența, folosind aceeași tactică bine cunoscută, ”prin noi înșine”. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a-și preciza poziția după încheierea războiului iar Rusia a acceptat-o ca un fapt împlinit. Cercetând mai departe Documentele, acestea descriu desfășurarea luptei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
etapă de adânci prefaceri, în viața economică, social politică a țării și deschidea drumul adâncirii acestora prin lupta pentru progres nestăvilit. Vasile Maciu, vede în Mihail Kogălniceanu, unul dintre cei mai luminați și mai fermi oameni politici. Abia se încheiaseră ostilitățile și se adresa omologului său turc pentru stabilirea de noi legături. „ A sosit momentul continuă autorul în lucrarea Condițiile interne ale proclamării Independenței, ideea lui Mihail Kogălniceanu - să uităm trecutul, să nu păstrăm din el decât învățămintele, și să ne
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
din vestul Europei. Deși marile puteri se intitulau „garante” acestea înțelegeau garantarea României numai ca o parte integrantă a Imperiului Otoman, iar ca stat independent pe putătorul de cuvânt al Marii Britanii „puțin îl interesează dacă este sau nu o Românie”. Ostilitatea manifestată și de Austro-Ungaria față de lupta dusă de poporul român l-a determinat pe Mihail Kogălniceanu aflat la Viena în primăvara anului 1876, să declare: suntem hotărâți a ne face uciși până la cel din urmă mai curând decât să ne
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
După acest discurs, Camera a adoptat o misiune prin care declara „independența absolută a României” iar la 10 mai 1877, moțiunea a fost prezentată domnitorului Carol I care a dat o Proclamație către țară. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a și preciza poziția după încheierea războiului iar Rusia a acceptat-o ca pe un fapt împlinit. După înfrângerea Turciei prin efortul concertat al
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
știe, privată a lui Camil Petrescu avea ceva adânc donquijotesc, de unde inadaptabilitatea și gravitatea lui ușor atrabulare, tendința la prozelitism, pornirea combativă mergând uneori până la obsesie și mitomanie. Donquijotismul acesta l-a expus, firește, de atâtea ori ironiei ieftine și ostilității perfide a filistinismului de diferite nuanțe, care nu știa ori nu voia să vadă decât naivitate sau impostură tocmai în luciditatea și dezinteresarea lui."122 Invocând studiul De l'amour al lui Sthendal, eseistul pomenește de existența a patru tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
care vor fi confruntați cu acțiuni în instanță în acest sens, totuși avem convingerea că pacienții vor trata cu mai puțin scepticism sfaturile medicului, cu rezultate favorabile de ambele părți și, de asemenea, vor privi cu mai puțină teamă și ostilitate chiar, nevoia de a se adresa unei unități medicale, de a se supune unui tratament medical. Mai mult, medicii trebuie să înțeleagă că, frecvent, solicitarea de îngrijiri medicale nu implică întotdeauna alegerea unui tratament cunoscut, ci corespunde unei nevoi uneori
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
morală, anxietare și frustrări prelungite, traume din prima copilărie, abandonul din partea familiei și lipsa de căldură primită în prima copilărie, imobilitate afectivă și depresie, supraestimarea eului, tendința de a domina spre a-și ascunde astfel propriile slăbiciuni, mediu familial necorespunzător, ostilitate și neacceptarea colaborării cu cei din jur (eventual încercând astfel să-și mascheze complexul de inferioritate), slabă dezvoltare afectivă, izolarea și evitarea celor din jur, tensiuni majore prin conștientizarea unor handicapuri, incapacitatea de a suporta eșecurile, repulsia față de activitate, anturaj
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
personalitatea copilului. Dintre aceste tipuri de dimensiuni ale familiei, mai consistente sunt relațiile afective pozitive de acceptare și căldură ale părinților (amândurora sau ale unuia dintre eiă față de copil, versus atitudinea de rejectie (camuflată sau nuă ce se manifestă prin ostilitate (autoritate brutalăă; complementar există axa autonomiei psihice (până la a neglija orarul si activitățile copiluluiă de către părinți, sau variate forme de control (lejer sau ferm și severă. Combinația acestor 4 caracteristici a distribuției (la unisonă sau inegale (de divergențăă la cei
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
unii autori (cf, S.Worchel, 1991 cit În A.Neculau, 1996 fac distincție Între agresivitatea datorată supărării sau mâniei (angry aggression și agresivitatea instrumentală. Diferența principala constă În faptul că prima formă apare, mai ales, ca urmare a supărării sau ostilității, În timp ce a doua (instrumentală este orientată, În primul rând, În directia obtinerii unui castig material (bani, obiecte etc, iar actul agresiv in calitate de mijloc de obținere a unor asemenea achiziții. O formă particulară de agresivitate instrumentală o constituie conflictul
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
întotdeauna principala coordonată pentru definirea și cartarea arealului ecumenei în spațiul arabofon, în condițiile coexistenței în acest spațiu și a unor segmente teritoriale încadrabile subecumenei și chiar anecumenei (în ariile deșertice din Sahara și din sudul peninsulei arabice), determinate de ostilitatea parametrilor fizico-geografici. Totodată, aria locuibilă are valențe de spațiu decizional, fiind locul/forul teritorial unde se iau deciziile umane (politice, economice, militare) ce transformă spațiul politico-geografic, inclusiv sub aspectul ponderii spațiale și demografice a urbanului și ruralului, precum și a configurării
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
prestanța lui. Nu este ușor să atenționezi pe cineva asupra deficiențelor,greșelilor pe care le face. Dacă feed-back-ul nu este făcut corect, poate provoca confuzie, autoapărare, rușine. Un feed-back eficient trebuie să contribuie la reflectare si autocorectare, fără să provoace ostilitate sau justificare. Feed-back-ul presupune respectarea unor forme si a unor reguli, astfel ca să nu ofenseze si să poată fi folosit cât mai constructiv în procesul de îmbunătățire a însușitei. În acest sens recomandăm: Feed-back-ul trebuie să fie oferit cât mai
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3134]
-
mondială. Fenomen elogiat, temut și contestat. Învinuit că ar fi "posedat de diavol", circar ș.a.m.d. Prestația genială a copilului Tabori este cotată de un ziar nazist drept demonstrația unui mic iudeu. Campaniei de calomnii îi urmează una de ostilitate cu efect de avalanșă. Îl întâlnește prima oară pe adolescentul Frisch la Baden Baden, în timpul unei simultane. Tabori îi văzuse pe frunte semnul de pătimaș. Egalitate. Dar Frisch nu accepta decât locul de învingător. Își jignește partenerul cu un sfichiuitor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]