1,838 matches
-
îndrăzni să sugerez. − Evident! Voi chiar n-auziți cum, în pălăvrăgeala noastră substitutivă, răzbate surd apetitul de a ne înfrupta unii din alții? simulă Bart o revelație neliniștitoare. − Ce înduioșător! Confrați de breaslă, vă port în suflet ca vestibul al pântecului, unde, dacă vă grăbiți puțin, veți fi primiți în stil, printre bule de șampanie și rillette d'anguille! Un apel cordial nu-i decât ecoul altuia și mai profund, gastro-intestinal. Bart fu bucuros să-și etaleze erudiția: − Din câte-mi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sunt multe de spus în favoarea delicioasei și negrăbitei anticipări ce însoțește siguranța că totul e pregătit și te așteaptă, că tot ce ți-e hărăzit, ca să spunem așa, ți-e pus deoparte". Gândul că Leslie îi va deschide larg brațele, "pântecul ei lacom" și porțile raiului îl umple de extaz pe tânăr. Din nefericire, în vreme ce el așteaptă Edenul, lui Stingo i se pregătește, fără știrea lui, un coșmar mai sordid decât toate cele de care avusese parte până atunci. Totul părea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
șterge rapid ceea ce nu îi era pe plac. În pat, ea se răsucea mereu când pe o parte, când pe cealaltă. O încercare literară i se părea deocamdată o fantasmagorie. Era ca și cum ai fi dorit să te întorci înapoi în pântecul mamei tale și să iei viața de la capăt. Vorbea cu sine ca să nu adoarmă încă, zicându-și: -Ești o defetista!.. Nu ar fi trebuit decât să pună pe hârtie ceea ce gândise, dar în gândurile ei apăreau mereu sincope pe care
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
care ne vom strădui să le rânduim, în primul rând în interes didactic, cum putem mai bine. Desigur că nu definitiv! Afirmarea sociologiei propriu-zise a fost posibilă atunci când gândirea umană a ajuns la dezvoltarea necesară pentru a o desprinde din pântecul filosofiei unde a germinat, atunci când, după cum ne spunea nouă, studenților, eminentul profesor clujan Ioan Aluaș, s-au întâlnit condițiile endogene (intrinseci, imanente) și exogene (extrinseci, transcendente). În acest fel, sociologia propriu-zisă, ca inedită și superioară modalitate de cucerire a adevărului
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
tot cuprinsu-i n-are nici o slovă scrisă, Și sub ochii tuturora de milenii stă deschisă, Are mii de mii de pagini, neputând a le socoate, Toate cântărind cât una, una cântărind cât toate... Nu s-a fost născut din pântec nici un muritor să știe Câte-n el Pământul - Carte, fără litere, le scrie, Și nici că va fi vreodată om pe lume să se nască, Într-o viață cât de lungă, Cartea-ntreagă s-o citească; Nici va fi vreo
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pene, mulțumea publicului, trimițând bezele din vârful degetelor, mai ales spre primul rând, unde stătea el picior peste picior. Auzea, lăuntric, înălțându-se aplauzele ca o hulă. S-au întâlnit în sală, unde dansatoarea și-a lipit sânul fierbinte de pântecul lui. Era întuneric, era gol și cineva bătea la ușă. Știa că o să bată la ușă, că trebuia să bată la ușă, că bătuse deja la ușă, dar el adăsta cu sânul Isidorei lipit dulce de pântecul lui, știind bine
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sânul fierbinte de pântecul lui. Era întuneric, era gol și cineva bătea la ușă. Știa că o să bată la ușă, că trebuia să bată la ușă, că bătuse deja la ușă, dar el adăsta cu sânul Isidorei lipit dulce de pântecul lui, știind bine că era totodată altundeva deja. O limbă de foc îi linse pleoapele. Se răsuci mormăind. Tatăl lui stătea lângă pat, gata de reproșuri, sprijinindu-și brațul pe micul gheridon, unde își pusese chipiul cu frunze de stejar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Sper că o să fie bine." Ah, da, vorbea despre puștiul care trebuia operat a doua zi... Realitatea, Filip, realitatea! Abia la următoarea întâlnire, ea s-a lăsat să alunece pe nisip, în vreme ce o săruta pe gură, mângâindu-i coapsa și pântecul pe sub rochia cu bretele. O simțea nerăbdătoare și, totodată, voluptuos obosită, când, din vârful dunei, cineva începu să strige cu mâinile făcute pâlnie: "Domnule locotenent, sunteți acolo?" Da, sunt aici, răspunse cu o voce de adormit trezit în plină noapte
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
falusul în diverse reprezentări. Unul dintre cele mai frumoase momente ale festivalului este acela în care preoții poartă un falus sfințit în acordul unei muzici ce pare că vine de pretutindeni. Japonezii sunt ferm convinși că, prin atingerea acestui falus, pântecul femeilor va deveni roditor. Uneori, se întâmplă și asemenea miracole... Ca dovadă, cuplurile venite să aducă ofrande pentru bucuria de a avea un copil. Una dintre cele mai vechi legende japoneze spune că un demon s-a ascuns în trupul
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
apropie plecarea, devin, deja, melancolică. Azi vom urca cu telecabina pe vârful „Owakudani”. De acolo, „per pedes”, ne vom îndrepta spre locul de unde izvorăsc apele sulfuroase. Ca să ajungem la „Owakudani”, mergem cu un velier de epocă pe lacul născut în pântecul muntelui Hakone, velier care ne va duce la locul unde se află telecabina. La bordul velierului cu o înfățișare deosebită, se află destui turiști cu aceeași destinație. Odată ajunși la destinație, am coborât de pe vas și ne-am urcat în
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
poartă mirosul de sulf peste împrejurimi, miasma devenind atât de puternică, de parcă ne apropiem de ținutul lui Hades. În vârf, la popas, am mâncat ouă fierte în izvorul fierbinte de aici. Prin fierbere, ouăle se încarcă cu mineralele aduse din pântecul muntelui, iar coaja li se înnegrește. Pe un afiș sunt scrise următoarele: „cine va mânca un ou „negru” își va prelungi viața cu 7 ani.” Așa că... eu am mâncat două ouă. La întoarcere, coborârea cu telecabina a fost frumoasă și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
a obișnuinței lui de a mânca tot felul de buruieni pe care le găsea primprejur, sărmanul bătrânel avea probleme de sănătate. Cu toate acestea, atletul lui Hristos, Trifon, Întru toate prăznuia și astfel simțea bucuria ce o simțeau Sfinții Mucenici. Pântecele, intestinele sale, toate Îi erau distruse, afară de sufletul său cel sănătos și strălucitor. Avea și niște fâșii Întinse pe o sârmă, pe care le usca și iarăși le lua, deoarece mereu ieșeau spume din intestinele lui. Firește, nu le putea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
dubiu, locul numărul unu din lume. Datorită lui, și numai datorită lui, mama se întorcea zi de zi acasă cu feliuțele de pâine și sufertașul de mâncare. Când se apropia ora de sosire a mamei de la spital, toate lichidele din pântecele noastre: sucuri gastroduodenale, gastrointestinale, stomacale și de care natură or mai fi fost, provocau o tulburare periculoasă însoțită de vâjâituri, pârâituri și pocnete incontrolabile, garnisite cu usturimi persistente, încât îți venea să te tăvălești pe jos de durere. În acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de apă, să flancheze aleea, să curețe de lut galben calea de acces). Marele confrate îmi povestea, înflăcărat, episoade senzaționale cu Marin Preda la Mogoșoaia. Brusc am simțit că mă prăbușesc într-o groapă. M-am ghemuit, instinctiv, ca în pântecul matern. În ceața nopții am auzit glasul tunător, inconfundabil al poetului concitadin berladnic: "Unde ești, Lucian?". M-am dumirit într-un târziu, murmurând în întunericul șanțului infernal: "Aici, don Cezar, în groapă!". Va imaginați ce efort fizic a făcut poetul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe amândoi, încât ne săreau nasturii de la cămăși, vorba voltaireanului Vasile Pogor-fiul... A.B. Se spune că, indiferent unde trăim, de fapt viață ne-o ducem tot singuri. Sunt momente când te simți singur? Când mă simt singur, revin în pântecul matern și-mi regăsesc vocea și vocile. Sau... revin în șanțul de la Muzeul "Junimii", să-i regăsesc pe Maiorescu și ai lui. Sau într-o pagină a "Daciei literare", întru kogalniceană reașezare... A.B. Este un "secret" pe care aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
decurge dialogul/ dialogurile? Sărut dreapta, Părinte! Bine te-am regăsit, fiule Lucian... A.B. Cui ar trebui să-i mulțumești pentru tot ceea ce ai? Mulțumesc satului în care m-am născut. Acolo a fost și este totul. AXIS MUNDI. Clepsidra. Pântecul. Izvorul. Stupul cu albine pe care m-a urcat tata și mi-a făcut fotografii (să văd lumea prin ochiul unei albine, nu al unor trântori...). A.B. Avem cu ce ieși în lume? Ce ne lipsește? Ne căutăm. Săpăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să fiu, cred, autentic. Scrib vândut poeziei A.B.Circulă printre prieteni o legendă despre nașterea dvs., domnule Mărășanu! Ei, chiar așa? Pot s-o aud și eu? A.B.Se zice că din când în când, înainte de naștere, părăseați pântecul mamei și vă arătați în vis unei isihaste? Și după aceea, ce făceam: plonjam din nou în pântecul mamei? Ori vrei să șocăm cu întrebarea de început? A.B.Nici una nici alta. Cert este că unele nașteri nasc, la rândul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Mărășanu! Ei, chiar așa? Pot s-o aud și eu? A.B.Se zice că din când în când, înainte de naștere, părăseați pântecul mamei și vă arătați în vis unei isihaste? Și după aceea, ce făceam: plonjam din nou în pântecul mamei? Ori vrei să șocăm cu întrebarea de început? A.B.Nici una nici alta. Cert este că unele nașteri nasc, la rândul lor, legende. Să nu faci vreo asemănare între nașterea mea, scrib vândut poeziei, și nașterea unor iluștri, spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care mi-au înregistrat nașterea la primărie). Iar tu m-ai tot invitat la un interviu, dar probabil ai așteptat să împlinesc, iată, 77 de ani. A.B.Poate așa a fost să se întâmple? Cât m-a purtat în pântec maica mea Elena, i se spunea Ileana, s-a rugat la o iconiță cu chipul sfântului Nicolae, tânăr, (o mai păstrez) să o ajute să nască un băiat. Născuse patru fete (Maria, Aurica, Ivana și iar Maria, decedată la naștere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
frisoane, mentalul tradițional este familiarizat cu puterea germinativă din afara umanului. „Mama însăși nu face decât să primească pruncul”. Credințe nenumărate ne informează că femeile rămân însărcinate prin simpla apropiere de anumite locuri: stânci, caverne, copaci, râuri. Sufletele copiilor pătrund în pântec și femeile concep. Oricare ar fi condiția acestor sufletecopii, sunt sau nu sunt sufletele strămoșilor, un lucru este sigur: au stat până la reîncarnare ascunse prin crăpături, brazde, bălți sau păduri: trăind un fel de existență embrionară în sânul veritabilei Mame
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
gaura aia cu cal cu tot. Ș-acolo dai de zână” (Voia - Dâmbovița). În alt basm, Chipăruș coboară trei zile pe funie sub pământ, drumul în adâncuri completând axa lumilor parcursă alteori un an întreg pe verticală. Intrarea într-un pântec de munte este și mai evident un semn al incursiunii în sacru. Muntele constituie un simbol privilegiat din acest punct de vedere, în numeroase culturi fiind identificat cu Centrul Lumii: „Meru în India, Haraberezaiti în Iran, muntele mitic numit «Muntele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
colindele de tip 67 A și B, Ciutalina, ciuta fără splină. Scorpia a fost descrisă de către cercetători ca fiind „un animal foarte mare, probabil un ofidian”, dar cu siguranță ea intră în clasa animalelor ce figurează monstrul în al cărui pântec neofiții trec proba inițiatică, printr-un transfer de forțe de la fiara (totemică) la subiect. Simpla ieșire din trupul spintecat (pe lung, deci are formă de șarpe) certifică reușita ritualului: „O dată când îl lovea,/ Scorpia afar’ ișea,/ Paloș din gură că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al reunirii totemice este cu totul izolat, dar nu lipsit de importanță. Trebuie să reținem de aici hotărârea mamei de a-și integra fiul în altă dimensiune, ce necesită abandonul ființei istorice, figurat prin chinuri și mutilări. Pe lângă intrarea în pântecul monstrului, tipar universal al inițierii, merită a fi subliniată regresia prin aspirare, prezentă în toate formele blestemului: „- Pui de șearpe sugă-mi-te!”. Mișcare inversă față de nașterea umană, absorbția treptată a flăcăului asigură contactul cu Strămoșul în burta ce figurează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ieșea/ Ca să cuprinză lumea/ Și prin paloș că trecea,/ Pân’ la coadă se spărgea/ Și doi frățiori ieșeau/ Nevătămați, cum erau”. Saltul în statutul de inițiat este, în această baladă, de două feluri: frații mai mari trebuie să coboare în pântecul monstrului și săși piardă identitatea slabă, de bieți coconi neexperimentați, în timp ce mezinul, în cazul căruia vitejia se află într-o stare latentă, preia cunoașterea de la Mircea ciobănaș și învinge pe cale eroică Șarpele. Dublul voinicesc este aflat în colinda Voinicii dezvăluiți
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
au o continuitate neîntreruptă în colindele de fecior și de fată mare, datorită faptului că respectă datele universale sub care inițierea poate avea loc. De fapt, Jăman- crai I (25) este singurul text folcloric în care întâlnim șederea rituală în pântecul unui monstru, aici peștele fiind asociat cu fertilitatea soției. Toate celelalte creații populare cunosc evoluții ale motivului, de la înghițirea pe jumătate, la înfășurarea în coada fiarei și scufundarea în apă. O înghițire completă, dar momentană, pătimește eroul din basme, scos
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]